1 Regii 4
1 Astfel împăratul Solomon era împărat peste tot Israelul.
Kamano ruoth Solomon nobedo ruodh Israel duto.
2 Şi aceştia erau prinţii pe care îi avea: Azaria, fiul preotului Ţadoc,
Magi ema ne jodonge madongo: Azaria wuod Zadok jadolo;
3 Elihoref şi Ahia, fiii lui Şişa, scribi; Iosafat, fiul lui Ahilud, cronicarul.
Elihoref kod Ahija yawuot Shisha jogoro; Jehoshafat wuod Ahilud jachan weche.
4 Şi Benaia, fiul lui Iehoiada, era peste oştire; şi Ţadoc şi Abiatar erau preoţii;
Benaya wuod Jehoyada jatend jolweny. Zadok kod Abiathar ma jodolo;
5 Şi Azaria, fiul lui Natan, era peste ofiţeri; şi Zabud, fiul lui Natan, era întâiul dintre ofiţeri şi prieten al împăratului;
Azaria wuod Nathan ma jatend jodong gwengʼ, Zabud wuod Nathan jadolo kendo jangʼad ni ruoth rieko;
6 Şi Ahişar era peste gospodărie; şi Adoniram, fiul lui Abda, era peste taxă.
Ahishar ma jatend od ruoth; Adoniram wuod Abda ma jatend tij achune.
7 Şi Solomon avea doisprezece ofiţeri peste tot Israelul, care se îngrijau de merindele împăratului şi ale casei sale; fiecare făcea provizii o lună pe an.
Solomon bende ne nigi jotelo apar gariyo mane orito pinje manie Israel duto kendo ne choko gik moko ne ruoth kod joge. Moro ka moro kuomgi ne kelo chiemo kuom dwe achiel e higa.
8 Şi acestea sunt numele lor: Fiul lui Hur, în muntele lui Efraim;
Magi e nying-gi: Ben-Hur norito pinje mag gode mag Efraim:
9 Fiul lui Decher, în Macaţ şi în Şaalbim şi în Bet-Şemeş şi în Elon-Bet-Hanan;
Ben-Deker norito Makaz; Shalbim, Beth Shemesh kod Elon Bethhanan;
10 Fiul lui Hesed, în Arubot; lui îi aparţinea Soco şi toată ţara Hefer;
Ben-Hesed norito Aruboth (Soko kod pinje duto mag Hefer).
11 Fiul lui Abinadab, în toată regiunea Dorului; care avea pe Tafat, fiica lui Solomon, de soţie;
Ben-Abinadab norito Nafoth Dor (kendo nokendo Tafath ma nyar Solomon).
12 Baana, fiul lui Ahilud, lui îi aparţinea Taanac şi Meghido şi tot Bet-Şeanul, care este lângă Ţartan sub Izreel, de la Bet-Şean până la Abel-Mehola, până dincolo de Iocmeam;
Baana wuod Ahilud norito Tanak, gi Megido nyaka Beth Shan duto machiegni gi Zarethan man mwalo mar Jezreel, koa Beth Shan nyaka Abel Mehola man loka mar Jokmeam.
13 Fiul lui Gheber, în Ramot-Galaad; lui îi aparţineau oraşele lui Iair, fiul lui Manase, care sunt în Galaad; lui de asemenea îi aparţinea regiunea Argob, care este în Basan, şaizeci de cetăţi mari cu ziduri şi zăvoare de aramă;
Ben-Geber norito Ramoth Gilead (kod kuonde dak mag Jair wuod Manase man Gilead kaachiel gi piny mar Argob manie Bashan kod mieche madongo piero auchiel molwor gi ohinga motegno kendo nigi lodi mag rangeye mag mula);
14 Ahinadab, fiul lui Ido, avea Mahanaim;
Ahinadab wuod Ido norito Mahanaim;
15 Ahimaaţ era în Neftali; el de asemenea a luat pe Basmat, fiica lui Solomon, de soţie;
Ahimaz norito Naftali (kendo nokendo Basemath nyar Solomon);
16 Baana, fiul lui Huşai, era în Aşer şi în Bealot;
Baana wuod Hushai norito Asher kod Aloth.
17 Iosafat, fiul lui Paruah, în Isahar;
Jehoshafat wuod Parua norito Isakar;
18 Şimei, fiul lui Ela, în Beniamin;
Shimei wuod Ela norito Benjamin;
19 Gheber, fiul lui Uri, era în ţara Galaad, în ţara lui Sihon, împăratul amoriţilor, şi a lui Og, împăratul Basanului, şi el era singurul ofiţer în ţară.
Geber wuod Uri norito Gilead (enie piny mane Sihon ruoth jo-Amor kod Og ruodh Bashan ne rito chon). En kende ema ne en jaduongʼ motelone gwengʼno.
20 Iuda şi Israel erau mulţi, ca nisipul care este lângă mare ca mulţime, mâncând şi bând şi bucurându-se.
Oganda jo-Juda gi jo-Israel ne ngʼeny machalo ka kuoyo manie e dho nam; negichiemo, mi negimetho kendo negimor.
21 Şi Solomon a domnit peste toate împărăţiile de la râu până la ţara filistenilor şi până la graniţa Egiptului; ei au adus daruri şi i-au servit lui Solomon în toate zilele vieţii sale.
Kendo Solomon nobedo ruodh pinyno duto chakre Aora maduongʼ mar Yufrate nyaka e piny jo-Filistia mochweyo nyaka giko piny Misri. Pinjegi duto ne kelo osuru ni Solomon bende ne gin e bwo lochne ndalo duto.
22 Şi proviziile lui Solomon pentru o zi erau treizeci de măsuri de floarea făinii şi şaizeci de măsuri de făină,
Chiemo mane Solomon nwangʼo odiechiengʼ kodiechiengʼ ne romo gunde piero auchiel mag mogo mayom kod gunde mia achiel gi piero ariyo ariyo mag mogo amoga;
23 Zece boi graşi şi douăzeci de boi de pe păşuni şi o sută de oi, în afară de cerbi şi de căprioare şi de ciute şi de păsări îngrăşate.
rwedhi apar machwe mopongʼ, rwedhi piero ariyo machwe kod rombe gi diek mia achiel kaachiel gi mwanda; ogunde, ring ngawo kod awendo machwe.
24 Pentru că el avea stăpânire peste toată regiunea de această parte a râului: de la Tifsah chiar până la Gaza, peste toţi împăraţii de această parte a râului; şi avea pace în fiecare parte de jur împrejurul lui.
Nimar nobedo gi loch kuom pinjeruodhi duto man yo podho chiengʼ mar Aora maduongʼ chakre Tifsa nyaka Gaza kendo ne en gi kwe gi joma olwore duto.
25 Şi Iuda şi Israel au locuit în siguranţă, fiecare sub via sa şi sub smochinul său, de la Dan până la Beer-Şeba, în toate zilele lui Solomon.
E ndalo mag ngima mar Solomon Juda gi Israel chakre Dan nyaka Bersheba nodak gi kwe ka ngʼato ka ngʼato tiyo e puothe mar mzabibu kod ngʼope.
26 Şi Solomon avea patruzeci de mii de iesle de cai pentru carele sale şi douăsprezece mii de călăreţi.
Solomon ne nigi udi alufu piero angʼwen moger ni Farese kod Farese alufu apar gariyo.
27 Şi acei ofiţeri se îngrijeau de merinde pentru împăratul Solomon şi pentru toţi cei care veneau la masa împăratului Solomon, fiecare în luna sa; nu le lipsea nimic.
Jodong gwengʼno, moro ka moro e dweye ne chiwo ni ruoth Solomon gi welo duto mane oluongo, maonge gimoro amora morem.
28 Orz de asemenea şi paie pentru cai şi dromaderi le aduceau la locul unde erau ofiţerii, fiecare conform poruncii lui.
Bende ngʼato ka ngʼato nokelo Shairi gi lum e kuondegi mag keno ne farese maywa geche kod farese mamoko.
29 Şi Dumnezeu i-a dat lui Solomon înţelepciune şi foarte multă înţelegere şi o inimă largă, ca nisipul care este pe ţărmul mării.
Nyasaye nomiyo Solomon rieko gi ngʼeyo matut moloyo kod winjo ma ok nyalo pimore mana ka kwoyo manie dho nam.
30 Şi înţelepciunea lui Solomon a întrecut înţelepciunea tuturor copiilor ţării din est şi toată înţelepciunea Egiptului.
Rieko Solomon ne duongʼ moloyo jorieko duto manie yo wuok chiengʼ, bende noduongʼ moloyo rieko duto mag Misri.
31 Pentru că el era mai înţelept decât toţi oamenii; decât Etan ezrahitul şi Heman şi Calcol şi Darda, fiii lui Mahol; şi faima lui era în toate naţiunile de jur împrejur.
Noriek moloyo ngʼato angʼata moriwo kata mana Ethan ja-Ezra kendo riek moloyo Heman gi Kalkol kod Darda yawuot Mahol. Kendo humbe nolandore e pinje molwore duto.
32 Şi a rostit trei mii de proverbe; şi cântările lui au fost o mie cinci.
Nogoyo ngeche alufu adek kendo wende mane owero noromo alufu achiel gi abich.
33 Şi a vorbit despre copaci, de la cedrul care este în Liban chiar până la isopul care răsare din zid; a vorbit de asemenea despre animale şi despre păsări şi despre târâtoare şi despre peşti.
Nowuoyo kuom kit yien kochako gi yiende Sida mag Lebanon nyaka owino magawore e kor udi. Bende nopuonjo ji kuom le kod winy gi le mamol kod rech.
34 Şi au venit dintre toate popoarele să audă înţelepciunea lui Solomon, de la toţi împăraţii pământului, care auziseră de înţelepciunea lui.
Ji moa e pinje duto nobiro mondo owinji rieko Solomon koorgi gi ruodhi mag piny mane osewinjo humb riekone.
