1 Regii 4

1 Astfel împăratul Solomon era împărat peste tot Israelul.

Solomon manghai a om vaengah Israel pum soah manghai.

2 Şi aceştia erau prinţii pe care îi avea: Azaria, fiul preotului Ţadoc,

Te vaengah anih kah mangpa rhoek he, khosoih Zadok capa Azariah,

3 Elihoref şi Ahia, fiii lui Şişa, scribi; Iosafat, fiul lui Ahilud, cronicarul.

Cadaek Shisha ca rhoi Elihoreph neh Ahijah, khokhan aka khoem Ahilud capa Jehoshaphat,

4 Şi Benaia, fiul lui Iehoiada, era peste oştire; şi Ţadoc şi Abiatar erau preoţii;

Caempuei sokah Jehoiada capa Benaiah neh khosoih Zadok neh Abiathar,

5 Şi Azaria, fiul lui Natan, era peste ofiţeri; şi Zabud, fiul lui Natan, era întâiul dintre ofiţeri şi prieten al împăratului;

A sola aka pai Nathan capa Azariah, manghai kah olrhoep khosoih Nathan capa Zebud,

6 Şi Ahişar era peste gospodărie; şi Adoniram, fiul lui Abda, era peste taxă.

Im hman kah Ahishar neh saldong sokah Abda capa Adoniram,

7 Şi Solomon avea doisprezece ofiţeri peste tot Israelul, care se îngrijau de merindele împăratului şi ale casei sale; fiecare făcea provizii o lună pe an.

Solomon taegah Israel pum yueng la aka pai rhoek he hlai nit lo tih manghai neh a imkhui te a cangbam uh. Cangbam ham te kum khat khui hla khat ah pakhat a om pah.

8 Şi acestea sunt numele lor: Fiul lui Hur, în muntele lui Efraim;

Amih ming he Ephraim tlang ah Benhur,

9 Fiul lui Decher, în Macaţ şi în Şaalbim şi în Bet-Şemeş şi în Elon-Bet-Hanan;

Makaz, Shaalbim, Bethshemesh neh Elonbeth ah Deker capa,

10 Fiul lui Hesed, în Arubot; lui îi aparţinea Soco şi toată ţara Hefer;

A taengkah Arubboth, Sokoh neh Hepher khohmuen pum ah Hesed capa,

11 Fiul lui Abinadab, în toată regiunea Dorului; care avea pe Tafat, fiica lui Solomon, de soţie;

Dore khamyai pum ah Abinadab capa. Solomon canu Taphath te anih kah yuu la om.

12 Baana, fiul lui Ahilud, lui îi aparţinea Taanac şi Meghido şi tot Bet-Şeanul, care este lângă Ţartan sub Izreel, de la Bet-Şean până la Abel-Mehola, până dincolo de Iocmeam;

Taanakh, Megiddo neh Bethshan boeih, tekah hmatoeng Zarethan kungdak kah Jezreel hil, Bethshan lamloh Abelmeholath hil, rhalvangan kah Jokmeam hil he Ahilud capa Baana,

13 Fiul lui Gheber, în Ramot-Galaad; lui îi aparţineau oraşele lui Iair, fiul lui Manase, care sunt în Galaad; lui de asemenea îi aparţinea regiunea Argob, care este în Basan, şaizeci de cetăţi mari cu ziduri şi zăvoare de aramă;

Ramothgilead ah Geber capa tih, Gilead ah Manasseh capa Jair kah vangca rhoek he khaw anih kah, Bashan ah Argob paeng, vongtung puei neh rhohum thohkalh khopuei sawmrhuk khaw anih kah,

14 Ahinadab, fiul lui Ido, avea Mahanaim;

Mahanaim ah Iddo capa Ahinadab,

15 Ahimaaţ era în Neftali; el de asemenea a luat pe Basmat, fiica lui Solomon, de soţie;

Naphtali ah Ahimaaz tih, anih long khaw Solomon canu Basemath te a yuu la a loh.

16 Baana, fiul lui Huşai, era în Aşer şi în Bealot;

Asher neh Bealoth ah Hushai capa Baana,

17 Iosafat, fiul lui Paruah, în Isahar;

Issakhar ah Paruah capa Jehoshaphat,

18 Şimei, fiul lui Ela, în Beniamin;

Benjamin ah Ela capa Shimei,

19 Gheber, fiul lui Uri, era în ţara Galaad, în ţara lui Sihon, împăratul amoriţilor, şi a lui Og, împăratul Basanului, şi el era singurul ofiţer în ţară.

Gilead khohmuen, Amori manghai Sihon neh Bashan manghai Oga khohmuen ah Uri capa Geber tih khohmuen pakhat ah khohung pakhat om.

20 Iuda şi Israel erau mulţi, ca nisipul care este lângă mare ca mulţime, mâncând şi bând şi bucurându-se.

Judah neh Israel he a hlangmi lamtah tuipuei kah laivin bangla ping uh tih a caak, a ok neh a kohoe.

21 Şi Solomon a domnit peste toate împărăţiile de la râu până la ţara filistenilor şi până la graniţa Egiptului; ei au adus daruri şi i-au servit lui Solomon în toate zilele vieţii sale.

Solomon long he Philisti khohmuen kah tuiva lamloh Egypt khorhi duela ram tom te a taemrhai. Khocang te a khuen uh tih a hing tue khuiah Solomon taengah thotat uh.

22 Şi proviziile lui Solomon pentru o zi erau treizeci de măsuri de floarea făinii şi şaizeci de măsuri de făină,

Te vaengah hnin at dongkah Solomon kah a caak he, vaidam kore sawmthum neh buh kore sawmrhuk lo.

23 Zece boi graşi şi douăzeci de boi de pe păşuni şi o sută de oi, în afară de cerbi şi de căprioare şi de ciute şi de păsări îngrăşate.

Saelhung pumlen pumrha, saelhung luemdawn pumkul, boiva yakhat, rhangrhaeh neh kirhang khaw, sayuk neh vathawt a thapaduek khaw om pueng.

24 Pentru că el avea stăpânire peste toată regiunea de această parte a râului: de la Tifsah chiar până la Gaza, peste toţi împăraţii de această parte a râului; şi avea pace în fiecare parte de jur împrejurul lui.

Tiphsah lamloh tuiva rhalvangan boeih neh Gaza hil, tuiva rhalvangan kah manghai boeih te khaw a taemrhai. Te vaengah rhoepnah te anih ham kaepvai kah a rhalvangan boeih ah om.

25 Şi Iuda şi Israel au locuit în siguranţă, fiecare sub via sa şi sub smochinul său, de la Dan până la Beer-Şeba, în toate zilele lui Solomon.

Judah neh Israel kah hlang he Solomon tue khuiah tah Dan lamloh Beersheba hil amah misur hmui neh a thaibu hmuiah ngaikhuek la kho a sak.

26 Şi Solomon avea patruzeci de mii de iesle de cai pentru carele sale şi douăsprezece mii de călăreţi.

Solomon taengah a ngoldoelh ham marhang im thawng sawmli neh marhang caem thawng hlai nit om.

27 Şi acei ofiţeri se îngrijeau de merinde pentru împăratul Solomon şi pentru toţi cei care veneau la masa împăratului Solomon, fiecare în luna sa; nu le lipsea nimic.

Te rhoek loh manghai Solomon te a cangbam uh tih a pai puei uh. Amah hla khat ah hlang pakhat neh manghai Solomon kah caboei taengla aka mop boeih khaw hnopai neh mueh uh pawh.

28 Orz de asemenea şi paie pentru cai şi dromaderi le aduceau la locul unde erau ofiţerii, fiecare conform poruncii lui.

Marhang ham neh leng marhang ham cangtun neh cangkong khaw, hlang loh amah kah hamsum bangla a om nah hmuen la pahoi a thak uh coeng.

29 Şi Dumnezeu i-a dat lui Solomon înţelepciune şi foarte multă înţelegere şi o inimă largă, ca nisipul care este pe ţărmul mării.

Pathen loh Solomon te cueihnah a paek dongah a lungcuei khaw muep ping. Te vaengah lungbuei te tuipuei tuikaeng kah laivin bangla a daang a ka pah.

30 Şi înţelepciunea lui Solomon a întrecut înţelepciunea tuturor copiilor ţării din est şi toată înţelepciunea Egiptului.

Solomon kah cueihnah tah khothoeng ca boeih kah cueihnah lakah khaw, Egypt kah cueihnah cungkuem lakah khaw yet.

31 Pentru că el era mai înţelept decât toţi oamenii; decât Etan ezrahitul şi Heman şi Calcol şi Darda, fiii lui Mahol; şi faima lui era în toate naţiunile de jur împrejur.

Hlang boeih lakah khaw, Mahol koca rhoek Ethan, Ezrakhi, Heman neh Khalkol, Darda lakah khaw cueih. Te dongah khotaeng namtom boeih taengah khaw a ming om.

32 Şi a rostit trei mii de proverbe; şi cântările lui au fost o mie cinci.

thawng thum a thui tih a laa khaw thawng khat panga om.

33 Şi a vorbit despre copaci, de la cedrul care este în Liban chiar până la isopul care răsare din zid; a vorbit de asemenea despre animale şi despre păsări şi despre târâtoare şi despre peşti.

Thingkung te Lebanon kah lamphai lamloh pangbueng lamkah aka poe pumpiding hil khaw a thui. Rhamsa kawng neh vaa kawng khaw, rhulcai kawng neh nga kawng khaw a thui.

34 Şi au venit dintre toate popoarele să audă înţelepciunea lui Solomon, de la toţi împăraţii pământului, care auziseră de înţelepciunea lui.

A cueihnah te a yaak uh vaengah pilnam cungkuem lamlong khaw, diklai manghai boeih lamlong khaw Solomon kah cueihnah te hnatun ham a paan uh.