1 Regii 22
1 Şi Siria şi Israel au stat trei ani fără război.
And they remained three years there not [was] war between Aram and between Israel.
2 Şi s-a întâmplat în al treilea an, că Iosafat, împăratul lui Iuda, a coborât la împăratul lui Israel.
And it was in the year third and he went down Jehoshaphat [the] king of Judah to [the] king of Israel.
3 Şi împăratul lui Israel a spus servitorilor săi: Ştiţi că Ramot în Galaad este al nostru şi noi am tăcut şi nu l-am luat din mâna împăratului Siriei?
And he said [the] king of Israel to servants his ¿ do you know that [belongs] to us Ramoth Gilead and we [are] inactive from taking it from [the] hand of [the] king of Aram.
4 Şi i-a spus lui Iosafat: Vei merge cu mine la luptă la Ramot-Galaad? Şi Iosafat i-a spus împăratului lui Israel: Eu sunt precum tu eşti, poporul meu ca poporul tău, caii mei precum caii tăi.
And he said to Jehoshaphat ¿ will you go with me for battle Ramoth Gilead and he said Jehoshaphat to [the] king of Israel as me as you as people my as people your as horses my as horses your.
5 Şi Iosafat i-a spus împăratului lui Israel: Întreabă, te rog, cuvântul DOMNULUI astăzi.
And he said Jehoshaphat to [the] king of Israel seek please as the day [the] word of Yahweh.
6 Atunci împăratul lui Israel a adunat pe profeţi, cam patru sute de bărbaţi şi le-a spus: Să merg împotriva Ramot-Galaadului la luptă, sau să îl las în pace? Iar ei au spus: Urcă-te; fiindcă DOMNUL îl va da în mâna împăratului.
And he gathered [the] king of Israel the prophets about four hundred man and he said to them ¿ will I go on Ramoth Gilead for battle or? will I refrain and they said go up so he may give [it] [the] Lord in [the] hand of the king.
7 Şi Iosafat a spus: Nu mai este aici un profet al DOMNULUI în afară de aceştia, ca să îl întrebăm?
And he said Jehoshaphat ¿ [is] there not here a prophet of Yahweh still so we may enquire from him.
8 Şi împăratul lui Israel i-a spus lui Iosafat: Este încă un bărbat, Micaia, fiul lui Imla, prin care noi putem întreba pe DOMNUL; dar îl urăsc, pentru că nu profeţeşte binele referitor la mine, ci răul. Şi Iosafat a spus: Să nu spună împăratul astfel.
And he said [the] king of Israel - to Jehoshaphat still a man one to consult Yahweh from him and I I hate him for not he prophesies on me good that except evil Micaiah [the] son of Imlah and he said Jehoshaphat may not he speak the king thus.
9 Atunci împăratul lui Israel a chemat un ofiţer şi a spus: Grăbeşte aici pe Micaia, fiul lui Imla.
And he summoned [the] king of Israel a court-official one and he said bring quickly! Micaiah [the] son of Imlah.
10 Şi împăratul lui Israel şi Iosafat, împăratul lui Iuda, au şezut fiecare pe tronul său, îmbrăcaţi cu robele lor, într-un loc gol la intrarea porţii Samariei; şi toţi profeţii profeţeau înaintea lor.
And [the] king of Israel and Jehoshaphat [the] king of Judah [were] sitting each on throne his clothed garments at [the] threshing floor [the] entrance of [the] gate of Samaria and all the prophets [were] prophesying before them.
11 Şi Zedechia, fiul lui Chenaana, îşi făcuse coarne de fier; şi spunea: Astfel spune DOMNUL: Cu acestea vei împunge pe sirieni până îi vei mistui.
And he made for himself Zedekiah [the] son of Kenaanah horns of iron and he said thus he says Yahweh with these you will gore Aram until destroy them.
12 Şi toţi profeţii au profeţit astfel, spunând: Urcă-te la Ramot-Galaad şi prosperă, pentru că DOMNUL îl va da în mâna împăratului.
And all the prophets [were] prophesying thus saying go up Ramoth Gilead and succeed and he will give [it] Yahweh in [the] hand of the king.
13 Şi mesagerul care mersese să îl cheme pe Micaia i-a vorbit, spunând: Iată acum, cuvintele profeţilor declară binele împăratului cu o singură gură; să fie cuvântul tău, te rog, ca şi cuvântul unuia dintre ei şi vorbeşte ceea ce este bine.
And the messenger who he had gone - to summon Micaiah he spoke to him saying here! please [the] words of the prophets a mouth one [is] good to the king let it be please (word your *Q(K)*) like [the] word of one from them and you will speak good.
14 Şi Micaia a spus: Precum DOMNUL trăieşte: ce DOMNUL îmi va spune, aceea voi vorbi.
And he said Micaiah [by] [the] life of Yahweh for [that] which he will say Yahweh to me it I will speak.
15 Astfel el a venit la împărat. Şi împăratul i-a spus: Micaia, să mergem împotriva Ramot-Galaadului la luptă, sau să îl lăsăm în pace? Iar el i-a răspuns: Du-te şi prosperă, pentru că DOMNUL îl va da în mâna împăratului.
And he came to the king and he said the king to him O Micaiah ¿ will we go against Ramoth Gilead for battle or? will we refrain and he said to him go up and succeed and he will give [it] Yahweh in [the] hand of the king.
16 Şi împăratul i-a spus: De câte ori să te conjur că nu îmi vei spune decât ce este adevărat în numele DOMNULUI?
And he said to him the king until how many? times [will] I make swear you that not you must speak to me only truth in [the] name of Yahweh.
17 Iar el a spus: Am văzut tot Israelul împrăştiat pe dealuri, ca oi care nu au păstor; şi DOMNUL a zis: Aceştia nu au stăpân; să se întoarcă fiecare om la casa lui în pace.
And he said I saw all Israel scattered to the mountains like flock which not [belongs] to them a shepherd and he said Yahweh not masters [belong] to these let them return each to house his in peace.
18 Şi împăratul lui Israel i-a spus lui Iosafat: Nu ţi-am zis eu că nu profeţeşte binele referitor la mine, ci numai răul?
And he said [the] king of Israel to Jehoshaphat ¿ not did I say to you not he prophesies on me good that except evil.
19 Iar el a spus: Ascultă tu de aceea cuvântul DOMNULUI: Am văzut pe DOMNUL şezând pe tronul său şi toată oştirea cerurilor stând în picioare la dreapta lui şi la stânga lui.
And he said therefore hear [the] word of Yahweh I saw Yahweh sitting on throne his and all [the] host of the heavens [was] standing at him from right his and from left his.
20 Şi DOMNUL a zis: Cine va convinge pe Ahab să se urce şi să cadă la Ramot-Galaad? Şi unul spunea într-un fel şi un altul spunea într-alt fel.
And he said Yahweh who? will he deceive Ahab so he may go up and he may fall at Ramoth Gilead and it said this [one] by thus and this [one] [was] saying by thus.
21 Şi a ieşit un duh şi a stat în picioare înaintea DOMNULUI şi a zis: Eu îl voi convinge.
And it came forth the spirit and it stood before Yahweh and it said I I will deceive him
22 Şi DOMNUL i-a spus: Cum? Iar el a zis: Voi ieşi şi voi fi un duh de minciună în gura tuturor profeţilor lui. Iar el a spus: Să îl convingi şi învingi de asemenea; ieşi şi fă astfel.
and he said Yahweh to it how? And it said I will go out and I will be a spirit of falsehood in [the] mouth of all prophets his and he said you will deceive and also you will prevail go out and do thus.
23 De aceea acum, iată, DOMNUL a pus un duh de minciună în gura tuturor acestor profeţi ai tăi şi DOMNUL a vorbit rău referitor la tine.
And therefore here! he has put Yahweh a spirit of falsehood in [the] mouth of all prophets your these and Yahweh he has spoken on you evil.
24 Dar Zedechia, fiul lui Chenaana, s-a apropiat şi a lovit pe Micaia peste obraz şi a spus: Pe ce cale a plecat Duhul DOMNULUI de la mine pentru a-ţi vorbi ţie?
And he drew near Zedekiah [the] son of Kenaanah and he struck Micaiah on the cheek and he said where? this did it pass on [the] spirit of Yahweh from with me to speak with you.
25 Şi Micaia a zis: Iată, vei vedea în acea zi când vei intra în camera dinăuntru pentru a te ascunde.
And he said Micaiah there you [are] about to see on the day that when you will go a room in a room to hide yourself.
26 Şi împăratul lui Israel a spus: Ia pe Micaia şi du-l înapoi la Amon, guvernatorul cetăţii, şi la Ioas, fiul împăratului.
And he said [the] king of Israel take Micaiah and take back him to Amon [the] official of the city and to Joash [the] son of the king.
27 Şi să spui: Astfel zice împăratul: Puneţi pe acesta în închisoare şi hrăniţi-l cu pâinea chinuirii şi cu apa chinuirii, până mă întorc în pace.
And you will say thus he says the king put this [one] [the] house of imprisonment and feed him bread oppression and water oppression until come I in peace.
28 Şi Micaia a zis: Dacă te întorci cu adevărat în pace, DOMNUL nu a vorbit prin mine. Şi el a spus: Daţi ascultare, popoarelor, fiecare dintre voi.
And he said Micaiah certainly [if] you will return in peace not he has spoken Yahweh by me and he said listen O peoples all of them.
29 Astfel, împăratul lui Israel şi Iosafat, împăratul lui Iuda, s-au urcat la Ramot-Galaad.
And he went up [the] king of Israel and Jehoshaphat [the] king of Judah Ramoth Gilead.
30 Şi împăratul lui Israel i-a spus lui Iosafat: Eu mă voi deghiza şi voi intra în bătălie; dar tu îmbracă-te cu robele tale. Şi împăratul lui Israel s-a deghizat şi a mers în bătălie.
And he said [the] king of Israel to Jehoshaphat I will disguise myself and I will go in the battle and you wear own clothes your and he disguised himself [the] king of Israel and he went in the battle.
31 Dar împăratul Siriei poruncise celor treizeci şi două de căpetenii care conduceau carele sale, spunând: Nu vă luptaţi nici cu cel mic nici cu cel mare, în afară numai de împăratul lui Israel.
And king of Aram he had commanded [the] commanders of the chariotry which [belonged] to him thirty and two saying not you must do battle with [the] small and with [the] great that except with [the] king of Israel to only him.
32 Şi s-a întâmplat, când căpeteniile carelor l-au văzut pe Iosafat, că au spus: Negreşit acesta este împăratul lui Israel. Şi s-au abătut pentru a lupta împotriva lui; şi Iosafat a strigat.
And it was when saw [the] commanders of the chariotry Jehoshaphat and they they said surely [is] [the] king of Israel he and they turned aside on him to do battle and he cried out Jehoshaphat.
33 Şi s-a întâmplat, când căpeteniile carelor au priceput că acesta nu era împăratul lui Israel, că s-au întors de la a-l urmări.
And it was when saw [the] commanders of the chariotry that not [was] [the] king of Israel he and they turned back from after him.
34 Şi un anumit om a tras cu arcul la întâmplare şi a lovit pe împăratul lui Israel între încheieturile armurii; de aceea el a spus conducătorului carului său: Întoarce-ţi mâna şi scoate-mă din oştire, pentru că sunt rănit.
And someone he drew on the bow to innocence his and he struck [the] king of Israel between the joints and between the body armor and he said to charioteer his turn around hand your and take out me from the camp for I have been wounded.
35 Şi bătălia a crescut în acea zi; şi împăratul a stat în picioare în carul său împotriva sirienilor şi a murit seara; şi sângele curgea din rană în mijlocul carului.
And it went up the battle on the day that and the king he was placed in the chariot opposite to Aram and he died in the evening and it flowed [the] blood of the wound into [the] bottom of the chariot.
36 Şi pe la apusul soarelui s-a făcut o strigare prin toată oştirea, spunând: Fiecare om la cetatea sa şi fiecare om la ţara sa!
And it passed the cry in the camp when went the sun saying everyone to city his and everyone to land his.
37 Astfel împăratul a murit şi a fost adus la Samaria; şi l-au îngropat pe împărat în Samaria.
And he died the king and he came Samaria and people buried the king in Samaria.
38 Şi unul spăla carul în iazul Samariei; şi câinii au lins sângele său; şi i-au spălat armura; conform cuvântului DOMNULUI pe care îl spusese.
And someone washed off the chariot at - [the] pool of Samaria and they licked up the dogs blood his and the prostitutes they bathed according to [the] word of Yahweh which he had spoken.
39 Şi restul faptelor lui Ahab şi tot ce a făcut, şi casa de fildeş pe care a făcut-o, şi toate cetăţile pe care le-a construit, nu sunt ele scrise în cartea cronicilor împăraţilor lui Israel?
And [the] rest of [the] matters of Ahab and all that he did and [the] house of ivory which he built and all the cities which he built ¿ not [are] they written on [the] scroll of [the] matters of the days of [the] kings of Israel.
40 Astfel, Ahab a adormit cu părinţii săi; şi Ahazia, fiul său, a domnit în locul său.
And he lay down Ahab with ancestors his and he became king Ahaziah son his in place of him.
41 Şi Iosafat, fiul lui Asa, a început să domnească peste Iuda în al patrulea an al lui Ahab, împăratul lui Israel.
And Jehoshaphat [the] son of Asa he became king over Judah in year four of Ahab [the] king of Israel.
42 Iosafat avea treizeci şi cinci de ani când a început să domnească şi a domnit douăzeci şi cinci de ani în Ierusalim. Şi numele mamei lui era Azuba, fiica lui Şilhi.
Jehoshaphat [was] a son of thirty and five year[s] when became king he and twenty and five year[s] he reigned in Jerusalem and [the] name of mother his [was] Azubah [the] daughter of Shilhi.
43 Şi el a umblat în toate căile lui Asa, tatăl său; şi nu s-a abătut de la împlinirea lor, făcând ceea ce era drept în ochii DOMNULUI; totuşi înălţimile nu au fost îndepărtate, fiindcă poporul încă oferea şi ardea tămâie pe înălţimi.
And he walked in all [the] way of Asa father his not he turned aside from it to do the right in [the] eyes of Yahweh. Only the high places not they were removed still the people [were] sacrificing and making smoke at the high places.
44 Şi Iosafat a făcut pace cu împăratul lui Israel.
And he made peace Jehoshaphat with [the] king of Israel.
45 Şi restul faptelor lui Iosafat şi puterea sa pe care a arătat-o şi cum s-a războit, nu sunt ele scrise în cartea cronicilor împăraţilor lui Iuda?
And [the] rest of [the] matters of Jehoshaphat and might his which he did and which he waged war ¿ not [are] they written on [the] scroll of [the] matters of the days of [the] kings of Judah.
46 Şi rămăşiţa de sodomiţi, care rămăsese din zilele tatălui său, Asa, a alungat-o din ţară.
And [the] rest of the cult prostitute[s] which it remained in [the] days of Asa father his he destroyed from the land.
47 Nu era atunci un împărat în Edom; un guvernator era împărat.
And [was] a king there not in Edom a deputy [was] king.
48 Iosafat a făcut corăbiile din Tarsis să meargă la Ofir după aur; dar ele nu au mers; căci corăbiile s-au sfărâmat în Eţion-Gheber.
Jehoshaphat (he made *Q(K)*) ships of Tarshish to go Ophir towards for gold and not it went for (they were broken *Q(K)*) [the] ships at Ezion Geber.
49 Atunci i-a spus Ahazia, fiul lui Ahab, lui Iosafat: Să meargă servitorii mei cu servitorii tăi în corăbii. Dar Iosafat a refuzat.
Then he said Ahaziah [the] son of Ahab to Jehoshaphat let them go servants my with servants your in [the] ships and not he was willing Jehoshaphat.
50 Şi Iosafat a adormit cu părinţii săi şi a fost îngropat cu părinţii săi în cetatea lui David, tatăl său; şi Ioram, fiul său, a domnit în locul său.
And he lay down Jehoshaphat with ancestors his and he was buried with ancestors his in [the] city of David ancestor his and he became king Jehoram son his in place of him.
51 Ahazia, fiul lui Ahab, a început să domnească peste Israel în Samaria în anul al şaptesprezecelea al lui Iosafat, împăratul lui Iuda, şi a domnit doi ani peste Israel.
Ahaziah [the] son of Ahab he became king over Israel in Samaria in year seven-teen of Jehoshaphat [the] king of Judah and he reigned over Israel two years.
52 Şi el a făcut ce este rău în ochii DOMNULUI şi a umblat în calea tatălui său şi în calea mamei sale şi în calea lui Ieroboam, fiul lui Nebat, care făcuse pe Israel să păcătuiască;
And he did the evil in [the] eyes of Yahweh and he walked in [the] way of father his and in [the] way of mother his and in [the] way of Jeroboam [the] son of Nebat who he caused to sin Israel.
53 Fiindcă a servit lui Baal şi i s-a închinat şi l-a provocat la mânie pe DOMNUL Dumnezeul lui Israel, conform cu tot ce făcuse tatăl său.
And he served Baal and he bowed down to it and he provoked to anger Yahweh [the] God of Israel according to all that he had done father his.
