1 Regii 21

1 Şi s-a întâmplat după aceste lucruri, că Nabot izreelitul avea o vie în Izreel, care era în Izreel, lângă palatul lui Ahab, împăratul Samariei.

Post verba autem hæc, tempore illo vinea erat Naboth Iezrahelitæ, quæ erat in Iezrahel, iuxta palatium Achab regis Samariæ.

2 Şi Ahab i-a vorbit lui Nabot, spunând: Dă-mi via ta, pentru a o avea ca grădină de verdeţuri, pentru că aceasta este aproape de casa mea; şi îţi voi da pentru ea o vie mai bună decât ea; sau, dacă ţi se pare bine, îţi voi da valoarea ei în bani.

Locutus est ergo Achab ad Naboth, dicens: Da mihi vineam tuam, ut faciam mihi hortum olearum, quia vicina est, et prope domum meam, daboque tibi pro ea vineam meliorem: aut si commodius tibi putas, argenti pretium, quanto digna est.

3 Şi Nabot i-a spus lui Ahab: Departe fie de DOMNUL, ca eu să îţi dau moştenirea părinţilor mei.

Cui respondit Naboth: Propitius sit mihi Dominus, ne dem hereditatem patrum meorum tibi.

4 Şi Ahab a intrat în casa lui trist şi nemulţumit din cauza cuvântului pe care Nabot izreelitul i-l vorbise, pentru că spusese: Nu îţi voi da moştenirea părinţilor mei. Şi s-a culcat pe patul său şi şi-a întors faţa şi a refuzat să mănânce pâine.

Venit ergo Achab in domum suam indignans, et frendens super verbo, quod locutus fuerat ad eum Naboth Iezrahelites, dicens: Non dabo tibi hereditatem patrum meorum. Et proiiciens se in lectulum suum, avertit faciem suam ad parietem, et non comedit panem.

5 Dar Izabela, soţia lui, a venit la el şi i-a spus: De ce este duhul tău atât de trist încât nu mănânci pâine?

Ingressa est autem ad eum Iezabel uxor sua, dixitque ei: Quid est hoc, unde anima tua contristata est? et quare non comedis panem?

6 Iar el i-a zis: Pentru că am vorbit lui Nabot izreelitul şi i-am spus: Dă-mi via ta pentru bani; sau altfel, dacă îţi place, îţi voi da o altă vie pentru aceasta; şi el a răspuns: Nu îţi voi da via mea.

Qui respondit ei: Locutus sum Naboth Iezrahelitæ, et dixi ei: Da mihi vineam tuam, accepta pecunia: aut, si tibi placet, dabo tibi vineam meliorem pro ea. Et ille ait: Non dabo tibi vineam meam.

7 Şi Izabela, soţia sa, i-a zis: Nu guvernezi tu acum împărăţia lui Israel? Ridică-te şi mănâncă pâine şi inima să îţi fie veselă; eu îţi voi da via lui Nabot izreelitul.

Dixit ergo ad eum Iezabel uxor eius: Grandis auctoritatis es, et bene regis regnum Israel. Surge, et comede panem, et æquo animo esto, ego dabo tibi vineam Naboth Iezrahelitæ.

8 Astfel, ea a scris scrisori în numele lui Ahab şi le-a sigilat cu sigiliul său şi a trimis scrisorile la bătrânii şi la nobilii care erau în cetatea lui, locuind cu Nabot.

Scripsit itaque litteras ex nomine Achab, et signavit eas annulo eius, et misit ad maiores natu, et optimates, qui erant in civitate eius, et habitabant cum Naboth.

9 Şi ea a scris în scrisori, spunând: Proclamaţi un post şi înălţaţi pe Nabot printre oameni;

Litterarum autem hæc erat sententia: Prædicate ieiunium, et sedere facite Naboth inter primos populi,

10 Şi puneţi doi oameni, fii ai lui Belial, înaintea lui, pentru a aduce mărturie împotriva lui, spunând: Tu ai blasfemiat pe Dumnezeu şi pe împărat. Şi apoi scoateţi-l şi împroşcaţi-l cu pietre încât să moară.

et submittite duos viros filios Belial contra eum, et falsum testimonium dicant: Benedixit Deum et regem: et educite eum, et lapidate, sicque moriatur.

11 Şi oamenii cetăţii lui, bătrânii şi nobilii care erau locuitorii cetăţii lui, au făcut precum Izabela a trimis la ei şi precum era scris în scrisorile pe care li le trimisese ea.

Fecerunt ergo cives eius maiores natu et optimates, qui habitabant cum eo in urbe, sicut præceperat eis Iezabel, et sicut scriptum erat in litteris quas miserat ad eos:

12 Ei au proclamat un post şi l-au înălţat pe Nabot printre oameni;

prædicaverunt ieiunium, et sedere fecerunt Naboth inter primos populi.

13 Şi au intrat doi oameni, copii ai lui Belial, şi au stat în picioare înaintea lui; şi oamenii lui Belial au mărturisit împotriva lui, împotriva lui Nabot, în prezenţa poporului, spunând: Nabot a blasfemiat pe Dumnezeu şi pe împărat. Apoi l-au scos din cetate şi l-au împroşcat cu pietre, încât el a murit.

Et adductis duobus viris filiis diaboli, fecerunt eos sedere contra eum: at illi, scilicet ut viri diabolici, dixerunt contra eum testimonium coram multitudine: Benedixit Naboth Deum et regem: quam ob rem eduxerunt eum extra civitatem, et lapidibus interfecerunt.

14 Atunci au trimis la Izabela, spunând: Nabot a fost împroşcat cu pietre şi este mort.

Miseruntque ad Iezabel, dicentes: Lapidatus est Naboth, et mortuus est.

15 Şi s-a întâmplat, când Izabela a auzit că Nabot fusese împroşcat cu pietre şi era mort, că Izabela i-a spus lui Ahab: Ridică-te, i-a în stăpânire via lui Nabot izreelitul, pe care a refuzat să ţi-o dea pentru bani, pentru că Nabot nu mai este în viaţă, ci este mort.

Factum est autem, cum audisset Iezabel lapidatum Naboth, et mortuum, locuta est ad Achab: Surge, et posside vineam Naboth Iezrahelitæ, qui noluit tibi acquiescere, et dare eam accepta pecunia: non enim vivit Naboth, sed mortuus est.

16 Şi s-a întâmplat, când Ahab a auzit că Nabot era mort, că Ahab s-a ridicat să coboare în via lui Nabot izreelitul, pentru a o lua în stăpânire.

Quod cum audisset Achab, mortuum videlicet Naboth, surrexit, et descendebat in vineam Naboth Iezrahelitæ, ut possideret eam.

17 Şi cuvântul DOMNULUI a venit la Ilie tişbitul, spunând:

Factum est igitur sermo Domini ad Eliam Thesbiten, dicens:

18 Ridică-te, coboară pentru a-l întâlni pe Ahab, împăratul lui Israel, care este în Samaria; iată, el este în via lui Nabot, unde a coborât pentru a o lua în stăpânire.

Surge, et descende in occursum Achab regis Israel, qui est in Samaria: ecce ad vineam Naboth descendit, ut possideat eam:

19 Şi să îi vorbeşti, spunând: Astfel spune DOMNUL: Ai ucis şi ai şi luat de asemenea în stăpânire? Şi să îi vorbeşti, spunând: Astfel spune DOMNUL: În locul unde câinii au lins sângele lui Nabot vor linge câinii sângele tău, chiar pe al tău.

et loqueris ad eum, dicens: Hæc dicit Dominus: Occidisti, insuper et possedisti. Et post hæc addes: Hæc dicit Dominus: In loco hoc, in quo linxerunt canes sanguinem Naboth, lambent quoque sanguinem tuum.

20 Şi Ahab i-a spus lui Ilie: M-ai găsit, o duşmanul meu? Iar el i-a răspuns: Te-am găsit, pentru că te-ai vândut pentru a lucra ce este rău în ochii DOMNULUI.

Et ait Achab ad Eliam: Num invenisti me inimicum tibi? Qui dixit: Inveni, eo quod venundatus sis, ut faceres malum in conspectu Domini.

21 Iată, voi aduce răul asupra ta şi voi îndepărta posteritatea ta şi voi stârpi din Ahab pe cel care urinează la perete şi pe cel închis şi pe cel rămas în Israel,

Ecce ego inducam super te malum, et demetam posteriora tua, et interficiam de Achab mingentem ad parietem, et clausum et ultimum in Israel.

22 Şi voi face casa ta precum casa lui Ieroboam, fiul lui Nebat, şi precum casa lui Baaşa, fiul lui Ahiia, pentru provocarea cu care m-ai provocat la mânie şi ai făcut pe Israel să păcătuiască.

Et dabo domum tuam sicut domum Ieroboam filii Nabat, et sicut domum Baasa filii Ahia: quia egisti, ut me ad iracundiam provocares, et peccare fecisti Israel.

23 Şi despre Izabela de asemenea a vorbit DOMNUL, spunând: Câinii o vor mânca pe Izabela lângă zidul de la Izreel.

Sed et de Iezabel locutus est Dominus, dicens: Canes comedent Iezabel in agro Iezrahel.

24 Pe cel ce moare din Ahab în cetate câinii îl vor mânca; şi pe cel ce moare în câmp, îl vor mânca păsările cerului.

Si mortuus fuerit Achab in civitate, comedent eum canes: si autem mortuus fuerit in agro, comedent eum volucres cæli.

25 Dar nu fusese nimeni asemenea lui Ahab, care să se fi vândut pentru a lucra stricăciune în ochii DOMNULUI, pe care Izabela, soţia sa, îl stârnea.

Igitur non fuit alter talis sicut Achab, qui venundatus est ut faceret malum in conspectu Domini: concitavit enim eum Iezabel uxor sua,

26 Şi a lucrat cu groaznică urâciune în urmarea idolilor, conform cu toate lucrurile pe care le-au făcut amoriţii, pe care DOMNUL îi alungase dinaintea copiilor lui Israel.

et abominabilis factus est, in tantum ut sequeretur idola, quæ fecerant Amorrhæi, quos consumpsit Dominus a facie filiorum Israel.

27 Şi s-a întâmplat, după ce Ahab a auzit aceste cuvinte, că şi-a rupt hainele şi a pus sac pe carnea lui şi a postit şi s-a culcat în sac şi umbla încet.

Itaque cum audisset Achab sermones istos, scidit vestimenta sua, et operuit cilicio carnem suam, ieiunavitque et dormivit in sacco, et ambulavit demisso capite.

28 Şi cuvântul DOMNULUI a venit la Ilie tişbitul, spunând:

Et factus est sermo Domini ad Eliam Thesbiten, dicens:

29 Vezi cum s-a umilit Ahab înaintea mea? Pentru că s-a umilit înaintea mea, nu voi aduce răul în zilele sale; ci în zilele fiului său voi aduce răul asupra casei lui.

Nonne vidisti humiliatum Achab coram me? quia igitur humiliatus est mei causa, non inducam malum in diebus eius, sed in diebus filii sui inferam malum domui eius.