1 Regii 21

1 Şi s-a întâmplat după aceste lucruri, că Nabot izreelitul avea o vie în Izreel, care era în Izreel, lângă palatul lui Ahab, împăratul Samariei.

Alò, li te vin rive apre bagay sa yo ke Naboth, Jizreyelit la te gen yon chan rezen ki te nan Jizréel akote palè Achab, wa Samarie a.

2 Şi Ahab i-a vorbit lui Nabot, spunând: Dă-mi via ta, pentru a o avea ca grădină de verdeţuri, pentru că aceasta este aproape de casa mea; şi îţi voi da pentru ea o vie mai bună decât ea; sau, dacă ţi se pare bine, îţi voi da valoarea ei în bani.

Achab te pale a Naboth e te di: “Ban mwen chan rezen ou an, pou m ka genyen li kòm yon jaden legim, paske li toupre lakay mwen e mwen va ba ou yon pi bon chan rezen pase l pou ranplase li. Si ou pito, mwen va ba ou pri li an lajan.”

3 Şi Nabot i-a spus lui Ahab: Departe fie de DOMNUL, ca eu să îţi dau moştenirea părinţilor mei.

Men Naboth te di a Achab: “Ke SENYÈ a ta anpeche m ba ou eritaj zansèt mwen yo.”

4 Şi Ahab a intrat în casa lui trist şi nemulţumit din cauza cuvântului pe care Nabot izreelitul i-l vorbise, pentru că spusese: Nu îţi voi da moştenirea părinţilor mei. Şi s-a culcat pe patul său şi şi-a întors faţa şi a refuzat să mănânce pâine.

Konsa, Achab te rive lakay li pa kontan e byen vekse akoz pawòl ke Naboth, Jizreyelit la, te pale a li a, paske li te di: “Mwen p ap bay ou eritaj zansèt mwen yo.” Li te kouche sou kabann li, te vire figi li akote e li pa t manje manje.

5 Dar Izabela, soţia lui, a venit la el şi i-a spus: De ce este duhul tău atât de trist încât nu mănânci pâine?

Men Jézabel, madanm li, te vin kote li e te di li: “Kijan lespri ou tèlman ba ke ou pa manje manje a?”

6 Iar el i-a zis: Pentru că am vorbit lui Nabot izreelitul şi i-am spus: Dă-mi via ta pentru bani; sau altfel, dacă îţi place, îţi voi da o altă vie pentru aceasta; şi el a răspuns: Nu îţi voi da via mea.

Konsa, li te di li: “Akoz mwen te pale Naboth, Jizreyelit la, e mwen te di li: ‘Ban mwen chan rezen ou an pou lajan; oswa, si li fè ou kontan, mwen va ba ou yon chan rezen pou ranplase li.’ Men li te di: ‘Mwen p ap ba ou chan rezen mwen an.’”

7 Şi Izabela, soţia sa, i-a zis: Nu guvernezi tu acum împărăţia lui Israel? Ridică-te şi mănâncă pâine şi inima să îţi fie veselă; eu îţi voi da via lui Nabot izreelitul.

Jézabel, madanm li te di li: “Èske koulye a se ou ki renye sou Israël? Leve, manje pen e kite kè ou kontan. Mwen va ba ou chan rezen a Naboth, Jizreyelit la.”

8 Astfel, ea a scris scrisori în numele lui Ahab şi le-a sigilat cu sigiliul său şi a trimis scrisorile la bătrânii şi la nobilii care erau în cetatea lui, locuind cu Nabot.

Konsa, li te ekri lèt nan non Achab e te sele yo avèk so pa li pou te voye yo bay ansyen yo avèk prens ki te rete avèk Naboth nan vil pa li a.

9 Şi ea a scris în scrisori, spunând: Proclamaţi un post şi înălţaţi pe Nabot printre oameni;

Alò, nan lèt sa yo li te ekri e te di: “Pwoklame yon jèn e fè Naboth chita sou tèt a pèp la.

10 Şi puneţi doi oameni, fii ai lui Belial, înaintea lui, pentru a aduce mărturie împotriva lui, spunând: Tu ai blasfemiat pe Dumnezeu şi pe împărat. Şi apoi scoateţi-l şi împroşcaţi-l cu pietre încât să moară.

Fè chita dèzòm sanzave devan li pou fè temwayaj kont li pou di: ‘Ou te modi Bondye avèk wa a.’ Konsa, pran li deyò e lapide li jiskaske li mouri.”

11 Şi oamenii cetăţii lui, bătrânii şi nobilii care erau locuitorii cetăţii lui, au făcut precum Izabela a trimis la ei şi precum era scris în scrisorile pe care li le trimisese ea.

Konsa, mesye lavil li yo, ansyen avèk prens ki te rete la yo, te fè jan Jézabel te voye di yo a, jis jan ke li te ekri nan lèt ke li te voye yo.

12 Ei au proclamat un post şi l-au înălţat pe Nabot printre oameni;

Yo te pwoklame yon jèn e te fè Naboth chita sou tèt a pèp la.

13 Şi au intrat doi oameni, copii ai lui Belial, şi au stat în picioare înaintea lui; şi oamenii lui Belial au mărturisit împotriva lui, împotriva lui Nabot, în prezenţa poporului, spunând: Nabot a blasfemiat pe Dumnezeu şi pe împărat. Apoi l-au scos din cetate şi l-au împroşcat cu pietre, încât el a murit.

Epi dèzòm sanzave te antre ladann e te chita devan li. Epi de mesye sanzave yo te fè temwayaj kont li, menm kont Naboth, devan pèp la, e yo te di: “Naboth te modi Bondye avèk wa a.” Konsa, yo te pran l mennen deyò lavil la e yo te lapide l jiska lanmò avèk kout wòch.

14 Atunci au trimis la Izabela, spunând: Nabot a fost împroşcat cu pietre şi este mort.

Epi yo te voye kote Jézabel e te di: “Naboth te lapide e fin mouri.”

15 Şi s-a întâmplat, când Izabela a auzit că Nabot fusese împroşcat cu pietre şi era mort, că Izabela i-a spus lui Ahab: Ridică-te, i-a în stăpânire via lui Nabot izreelitul, pe care a refuzat să ţi-o dea pentru bani, pentru că Nabot nu mai este în viaţă, ci este mort.

Lè Jézabel te tande ke Naboth te lapide e te mouri, Jézabel te di a Achab: “Leve, pran posesyon a chan rezen Naboth la, Jizreyelit la, ke li te refize ba ou pou lajan an; paske Naboth pa vivan, men li mouri.”

16 Şi s-a întâmplat, când Ahab a auzit că Nabot era mort, că Ahab s-a ridicat să coboare în via lui Nabot izreelitul, pentru a o lua în stăpânire.

Lè Achab te tande ke Naboth te mouri, Achab te leve desann kote chan rezen a Naboth la, Jizreyelit la, pou l te pran posesyon li.

17 Şi cuvântul DOMNULUI a venit la Ilie tişbitul, spunând:

Epi pawòl SENYÈ a te vin kote Élie, Tichbit la, e te di:

18 Ridică-te, coboară pentru a-l întâlni pe Ahab, împăratul lui Israel, care este în Samaria; iată, el este în via lui Nabot, unde a coborât pentru a o lua în stăpânire.

“Leve, ale desann rankontre Achab, wa Israël la, ki Samarie. Gade byen, li nan chan rezen Naboth kote li te desann pou pran posesyon li.

19 Şi să îi vorbeşti, spunând: Astfel spune DOMNUL: Ai ucis şi ai şi luat de asemenea în stăpânire? Şi să îi vorbeşti, spunând: Astfel spune DOMNUL: În locul unde câinii au lins sângele lui Nabot vor linge câinii sângele tău, chiar pe al tău.

Ou va pale li e di: ‘Konsa pale SENYÈ a: Èske ou te touye e anplis pran posesyon?’” Epi ou va pale avèk li pou di: “Konsa pale SENYÈ a: ‘Nan plas kote chen yo te niche san Naboth la, chen yo va niche san pa ou menm.’”

20 Şi Ahab i-a spus lui Ilie: M-ai găsit, o duşmanul meu? Iar el i-a răspuns: Te-am găsit, pentru că te-ai vândut pentru a lucra ce este rău în ochii DOMNULUI.

Achab te di a Élie: “Èske ou vin jwenn mwen, O lènmi mwen?” Epi li te reponn: “Mwen te jwenn ou akoz ou te vann tèt ou pou fè mechanste nan zye SENYÈ a.

21 Iată, voi aduce răul asupra ta şi voi îndepărta posteritatea ta şi voi stârpi din Ahab pe cel care urinează la perete şi pe cel închis şi pe cel rămas în Israel,

Gade byen, Mwen va mennen mal sou ou, Mwen va bale fè ou disparèt e Mwen va koupe retire sou Achab tout gason, ni esklav, ni lib nan tout Israël.

22 Şi voi face casa ta precum casa lui Ieroboam, fiul lui Nebat, şi precum casa lui Baaşa, fiul lui Ahiia, pentru provocarea cu care m-ai provocat la mânie şi ai făcut pe Israel să păcătuiască.

Mwen va fè lakay ou tankou lakay Jéroboam, fis a Nebath la ak tankou lakay Baescha, fis Achija a, akoz pwovokasyon avèk sila li te pwovoke M a lakòlè a, e akoz ou te fè Israël peche.”

23 Şi despre Izabela de asemenea a vorbit DOMNUL, spunând: Câinii o vor mânca pe Izabela lângă zidul de la Izreel.

De Jézabel osi SENYÈ a te pale, e te di: “Chen yo va manje Jézabel nan distri Jizréel la.

24 Pe cel ce moare din Ahab în cetate câinii îl vor mânca; şi pe cel ce moare în câmp, îl vor mânca păsările cerului.

Sila ki apatyen a Achab, ki mouri nan vil la, chen va manje yo e sila ki mouri nan chan an, zwazo syèl yo va manje yo.”

25 Dar nu fusese nimeni asemenea lui Ahab, care să se fi vândut pentru a lucra stricăciune în ochii DOMNULUI, pe care Izabela, soţia sa, îl stârnea.

Anverite, pa t gen moun tankou Achab ki te vann tèt li pou fè mal devan SENYÈ a, akoz madanm li, Jézabel te chofe li.

26 Şi a lucrat cu groaznică urâciune în urmarea idolilor, conform cu toate lucrurile pe care le-au făcut amoriţii, pe care DOMNUL îi alungase dinaintea copiilor lui Israel.

Li te aji byen abominab nan swiv zidòl li yo, selon tout sa ke Amoreyen yo te fè, ke SENYÈ a te mete deyò devan fis Israël yo.

27 Şi s-a întâmplat, după ce Ahab a auzit aceste cuvinte, că şi-a rupt hainele şi a pus sac pe carnea lui şi a postit şi s-a culcat în sac şi umbla încet.

Li te vin rive ke lè Achab te tande pawòl sa yo, li te chire rad li e li te mete twal sak sou li pou te fè jèn. Li te kouche nan twal sak e li te vin mache avèk chagren nèt.

28 Şi cuvântul DOMNULUI a venit la Ilie tişbitul, spunând:

Alò, pawòl SENYÈ a te vini a Élie, Tichbit la, e te di:

29 Vezi cum s-a umilit Ahab înaintea mea? Pentru că s-a umilit înaintea mea, nu voi aduce răul în zilele sale; ci în zilele fiului său voi aduce răul asupra casei lui.

“Èske ou wè kijan Achab te vin imilye li devan Mwen? Akoz li te imilye li devan mwen, Mwen p ap mennen mal la nan jou li yo; men Mwen va mennen mal la sou lakay li nan jou a fis li yo.”