1 Regii 21

1 Şi s-a întâmplat după aceste lucruri, că Nabot izreelitul avea o vie în Izreel, care era în Izreel, lângă palatul lui Ahab, împăratul Samariei.

Jezreel akonin Naboth kiti mikhat anaum in, ama hin Samaria lengpa Ahab leng inpi toh kinaicha in, Jezreel mun na chun lengpilei khat ana neijin ahi.

2 Şi Ahab i-a vorbit lui Nabot, spunând: Dă-mi via ta, pentru a o avea ca grădină de verdeţuri, pentru că aceasta este aproape de casa mea; şi îţi voi da pentru ea o vie mai bună decât ea; sau, dacă ţi se pare bine, îţi voi da valoarea ei în bani.

Nikhat hi Ahab min Naboth kom ah, “Na lengpilei hi ka leng inpi toh akinai jeh in, honna kanei dingin neiki chohsah tan, akhel in hiche sang’a lengpilei phajo nape ingting ahiloule na deijoh leh aman dingin sum joh peh lhon nang’e,” atipeh in ahi.

3 Şi Nabot i-a spus lui Ahab: Departe fie de DOMNUL, ca eu să îţi dau moştenirea părinţilor mei.

Ahin Naboth in adonbut in, “Kapu kapa khang’a pat’a kagou chin khat chu nang ka pehdoh jeng ding vang chu Pakai jahnom lou himai hen,” atipeh in ahi.

4 Şi Ahab a intrat în casa lui trist şi nemulţumit din cauza cuvântului pe care Nabot izreelitul i-l vorbise, pentru că spusese: Nu îţi voi da moştenirea părinţilor mei. Şi s-a culcat pe patul său şi şi-a întors faţa şi a refuzat să mănânce pâine.

Hiche Naboth donbutna chun Ahab chu alunghansah lheh jengin, lungnom mo tah’in ainlang’a achetan ahi. Lengpa chun an jong ane nom tapon, bang lang angan alum tan ahi.

5 Dar Izabela, soţia lui, a venit la el şi i-a spus: De ce este duhul tău atât de trist încât nu mănânci pâine?

Ajinu Jezebel chun, “Ipi nati ham? Ipi dinga lungnom mo tah a anne louva na um jeng ham?” tin adong in ahi.

6 Iar el i-a zis: Pentru că am vorbit lui Nabot izreelitul şi i-am spus: Dă-mi via ta pentru bani; sau altfel, dacă îţi place, îţi voi da o altă vie pentru aceasta; şi el a răspuns: Nu îţi voi da via mea.

Ahab in, “Naboth komah na lengpilei nei chohsah in ahi louleh akhel nape nang’e, kati leh anom pon ahi,” ati.

7 Şi Izabela, soţia sa, i-a zis: Nu guvernezi tu acum împărăţia lui Israel? Ridică-te şi mănâncă pâine şi inima să îţi fie veselă; eu îţi voi da via lui Nabot izreelitul.

Jezebel in, “Nangma hi Israelte lengp nahi hilou ham? Thoudoh inlang an nen, hiche chungthua chun lungkham tah hih’in, keiman Naboth lengpilei chu nape nang’e,” atin ahi.

8 Astfel, ea a scris scrisori în numele lui Ahab şi le-a sigilat cu sigiliul său şi a trimis scrisorile la bătrânii şi la nobilii care erau în cetatea lui, locuind cu Nabot.

Hichun Jezebel in Ahab khel in ama min in lekha ajih in mohor anam khum in hichun khopi sunga lamkai holeh upa ho koma chun lekha athot in hitin anajih e,

9 Şi ea a scris în scrisori, spunând: Proclamaţi un post şi înălţaţi pe Nabot printre oameni;

“Mipiho chu an-ngol a tao dingin koukhom unlang, Naboth chu mun thupi’a tou sah un,

10 Şi puneţi doi oameni, fii ai lui Belial, înaintea lui, pentru a aduce mărturie împotriva lui, spunând: Tu ai blasfemiat pe Dumnezeu şi pe împărat. Şi apoi scoateţi-l şi împroşcaţi-l cu pietre încât să moară.

Chuleh pannabei mi ni akoma tousah unlang, amani chun lengpa le Pathen atai tom’e tin themmo chan u-hen. Chujouteng kai doh’unlang song in seplih un,” ati.

11 Şi oamenii cetăţii lui, bătrânii şi nobilii care erau locuitorii cetăţii lui, au făcut precum Izabela a trimis la ei şi precum era scris în scrisorile pe care li le trimisese ea.

Hiti chun khopi sunga upa ho leh lamkai ho chun Jezebel lekha a kijih thupeh dungjui chun abol tauvin ahi.

12 Ei au proclamat un post şi l-au înălţat pe Nabot printre oameni;

Amahon an ngol ding asom’un, Nabath chu mipi masanga thupitah in atousah un ahi.

13 Şi au intrat doi oameni, copii ai lui Belial, şi au stat în picioare înaintea lui; şi oamenii lui Belial au mărturisit împotriva lui, împotriva lui Nabot, în prezenţa poporului, spunând: Nabot a blasfemiat pe Dumnezeu şi pe împărat. Apoi l-au scos din cetate şi l-au împroşcat cu pietre, încât el a murit.

Hijouchun mi pannabei mini chu amasanga atousah un, Naboth chu mipi masanga themmo achan lhonin, “Ama hin Pathen leh lengpa asamsen ahi,” ati lhonin ahi. Hijeh chun ama chu khopi po langa akaidoh un song in aseplih tauvin ahi.

14 Atunci au trimis la Izabela, spunând: Nabot a fost împroşcat cu pietre şi este mort.

Khopi lamkai ho chun Jezebel komah thu athot un, “Nabath chu aki seplih tai,” atiuvin ahi.

15 Şi s-a întâmplat, când Izabela a auzit că Nabot fusese împroşcat cu pietre şi era mort, că Izabela i-a spus lui Ahab: Ridică-te, i-a în stăpânire via lui Nabot izreelitul, pe care a refuzat să ţi-o dea pentru bani, pentru că Nabot nu mai este în viaţă, ci este mort.

Chuin Jezebel in hiche thu chu ajah phat in, Ahab jah’ah, “Naboth lengpilei nang kom’a ana joh nomlou chu nahet em? Ven ama athi tai, alengpilei khu na kilah thei ahi tai,” ati.

16 Şi s-a întâmplat, când Ahab a auzit că Nabot era mort, că Ahab s-a ridicat să coboare în via lui Nabot izreelitul, pentru a o lua în stăpânire.

Hichun Ahab jong gangtah’in ache suh in Naboth lengpilei chu aga kichan tan ahi.

17 Şi cuvântul DOMNULUI a venit la Ilie tişbitul, spunând:

Ahin Pakaiyin Elijah komah thu ahin seitan ahi.

18 Ridică-te, coboară pentru a-l întâlni pe Ahab, împăratul lui Israel, care este în Samaria; iată, el este în via lui Nabot, unde a coborât pentru a o lua în stăpânire.

“Samaria a vaihompa Israel lengpa Ahab khu ga kimupi dingin chesuh tan, amachu Jezreel munna Naboth lengpileiya ama a ding akichan pet tah nato ding ahi,” ati.

19 Şi să îi vorbeşti, spunând: Astfel spune DOMNUL: Ai ucis şi ai şi luat de asemenea în stăpânire? Şi să îi vorbeşti, spunând: Astfel spune DOMNUL: În locul unde câinii au lins sângele lui Nabot vor linge câinii sângele tău, chiar pe al tău.

Hiche thuhi ahengah seipeh in, “Pakaiyin hitin aseiye, Naboth na tha chu phakhopset lou ham? Hitiapihi anei agou nachom kit nalaiset ding ham? Hitia hi thil nabol jeh in, ui-chaten Naboth thisan ale na’u mun achun nang thisan jong ale di’u ahi,” agatisah tai.

20 Şi Ahab i-a spus lui Ilie: M-ai găsit, o duşmanul meu? Iar el i-a răspuns: Te-am găsit, pentru că te-ai vândut pentru a lucra ce este rău în ochii DOMNULUI.

Hichun Ahab chu Elijah komah apeng jah jengin, “Tuahi kamelma pan, neihung mudoh kit hi tam?” atileh, Elijah in adonbut in, “Henge, nangman Pakai mitmu a thilse jeng bolna a nakipeh jing jeh a ka hungkit ahi tai,” ati.

21 Iată, voi aduce răul asupra ta şi voi îndepărta posteritatea ta şi voi stârpi din Ahab pe cel care urinează la perete şi pe cel închis şi pe cel rămas în Israel,

Hijeh chun tun Pakaiyin hitin aseiye, “Nangma naval-lhum jing thei manthahna kahin lhun khum sah ding, nangma chilhah te pasal ho chuleh nasohho chujongleh soh hilou ho jong Israel gamsung hoilai mun hijong leh kasuhmang ding ahi.

22 Şi voi face casa ta precum casa lui Ieroboam, fiul lui Nebat, şi precum casa lui Baaşa, fiul lui Ahiia, pentru provocarea cu care m-ai provocat la mânie şi ai făcut pe Israel să păcătuiască.

Keiman Ahijah chapa Baasha insung mite le Nebat chapa Jeroboam insung mite kasuh mang hel banga, nangma insung mite jong kasuhmang ding ahitai. Ajeh chu nangman keima nei sulunghang behseh jengin chuleh nangin Israel tehi nachonset sah tan ahi,” ati

23 Şi despre Izabela de asemenea a vorbit DOMNUL, spunând: Câinii o vor mânca pe Izabela lângă zidul de la Izreel.

“Chuleh Jezebel chungchang ahin, Pakaiyin hitin aseiye, ‘Jezreel mun’a gam behkhat chunga Jezebel tahsa chu uichan aneh ding ahi,” ati.

24 Pe cel ce moare din Ahab în cetate câinii îl vor mânca; şi pe cel ce moare în câmp, îl vor mânca păsările cerului.

“Ahab insung mite jouse hiche khopi sunga thiho jouse jong chu uicha hon aneh dingu chuleh gam lah’a thiho jouse chu muthong hon aneh diu ahi,” ati.

25 Dar nu fusese nimeni asemenea lui Ahab, care să se fi vândut pentru a lucra stricăciune în ochii DOMNULUI, pe care Izabela, soţia sa, îl stârnea.

Ajinu Jezebel in athu nun jeh'a Ahab min Pakai mitmua thilse bolna a aki pehlut banga kipehlut na koimacha dang aumpon ahi.

26 Şi a lucrat cu groaznică urâciune în urmarea idolilor, conform cu toate lucrurile pe care le-au făcut amoriţii, pe care DOMNUL îi alungase dinaintea copiilor lui Israel.

Athil bolset nasa pen chu, milim doi Amon mite ahou bang uva ahou chu ahipen’e. Amaho hi Israelte lhun masanga Pakaiyin ana deldoh masat nam mite chu ahiuve.

27 Şi s-a întâmplat, după ce Ahab a auzit aceste cuvinte, că şi-a rupt hainele şi a pus sac pe carnea lui şi a postit şi s-a culcat în sac şi umbla încet.

Hiche thupeh hi Ahab in ajah phat in, apon abottel in, khaodip pon akisel in, an angol in lunghem tah in khaodip pon chung ah alum in ahi.

28 Şi cuvântul DOMNULUI a venit la Ilie tişbitul, spunând:

Hichun Pakaija kon’a thupeh Elijah kom’a ahung lhung kit in,

29 Vezi cum s-a umilit Ahab înaintea mea? Pentru că s-a umilit înaintea mea, nu voi aduce răul în zilele sale; ci în zilele fiului său voi aduce răul asupra casei lui.

“Ahab khu keima masanga ichangeiya amale ama kisunem’a hitam ti namu em? Aman hichen geija aki suhnem tah jeh in, keiman ka bolgot chu ama damsung in bol taponge, achate cheng leh achilhah chunga bou ka bolding, alenggam kasuhmang ding ahi tai,” ati.