1 Regii 2

1 Şi s-au apropiat zilele lui David să moară; şi el i-a poruncit lui Solomon, fiul său, spunând:

Daudi alipokaribia kufa, alimwamuru Sulemani mwanae, akisema,

2 Eu merg pe calea întregului pământ; tu fii tare de aceea şi arată-te bărbat;

“Mimi sasa ninaiendea njia ya dunia yote. Kwa hiyo, uwe imara, na ujionyeshe mwenyewe kama mwanamume. Uzilinde amri za BWANA, Mungu wako ukitembea katika njia zake, utii maaagizo yake, amari zake,

3 Şi păzeşte porunca DOMNULUI Dumnezeul tău, de a umbla în căile lui, de a ţine statutele lui şi poruncile lui şi judecăţile lui şi mărturiile lui, precum este scris în legea lui Moise, ca să prosperi în tot ceea ce faci şi oriunde te întorci;

maamuzi yake, na maagizo ya maagano yake, uwe mwamngalifu kufanya yale yaliyoandikwa katika sheria za Musa, ili ufanikiwe katika yote utakayoyafanya, popote kule utakakokuwa,

4 Ca DOMNUL să continue cuvântul său pe care l-a vorbit referitor la mine, spunând: Dacă ai tăi copii vor lua seama la calea lor, pentru a umbla înaintea mea în adevăr cu toată inima lor şi cu tot sufletul lor, nu vei fi lipsit (a spus el) de un bărbat pe tronul lui Israel.

na BWANA atayatimiza maneno yake aliyosema kuhusu mimi, aliposema, 'kama wanao watajilinda katika tabia zao, wakatembea mbele yangu kwa uaminifu kwa mioyo yao yote na kwa roho zao zote, hawatakoma kuwa na mtu aliyeketi katika kiti cha enzi cha Israeli.

5 Mai mult, tu ştii de asemenea ce mi-a făcut Ioab, fiul Ţeruiei, şi ce a făcut celor două căpetenii ale oştirilor lui Israel: lui Abner, fiul lui Ner, şi lui Amasa, fiul lui Ieter, pe care i-a ucis şi a vărsat sângele de război pe timp de pace, şi a pus sângele de război pe brâul lui, care era pe coapsele lui şi pe sandalele lui care erau în picioarele lui.

Wewe pia wajua kile Yoabu mwana wa Seruya alichonifanyia, na kile alichowafnyia majemedari wa majeshi y a Israeli, kwa Abina mwana wa Neri, na kwa Amasa mwana wa Yetheri, ambaye alimwua. Alimwaga damu vitani wakati wa amani na kuiweka ile damu kwenye mshipi uliokuwa kiunoni mwake na kwenye vile viatu miguuni mwake.

6 Fă de aceea conform înţelepciunii tale şi nu lăsa capul său alb să coboare în pace în mormânt. (Sheol h7585)

Mshughulikie Yoabu kwa hekima ambayo umejifunza, lakini usiache mvi zake ziingie kaburini kwa amani. (Sheol h7585)

7 Dar arată bunătate faţă de fiii lui Barzilai galaaditul şi ei să fie dintre cei care mănâncă la masa ta, pentru că astfel ei au venit la mine când am fugit din faţa fratelui tău, Absalom.

Hata hivyo, uonyeshe utu kwa wana wa Barizilai Mgileadi, na uwaache wawe miongoni mwa wale wanaokula mezani kwako, kwa kuwa walikuja kwangu wakati nilipomkimbia ndugu yangu Absalomu.

8 Şi, iată, tu ai cu tine pe Şimei, fiul lui Ghera, un beniamit din Bahurim, care m-a blestemat cu un blestem apăsător în ziua când am mers la Mahanaim; dar el a coborât să mă întâlnească la Iordan şi i-am jurat pe DOMNUL, spunând: Nu te voi da la moarte prin sabie.

Tazama, Shimei mwana wa Gera yuko pamoja na wewe, Wabenjamini wa Bahurimu, walionilaani kwa laana ya fujo siku niliyoenda kwa Mahanaimu. Shimei alishuka kuja kuniona pale Yorodani, na nikamwapia kwa BWANA, nikisema, 'Sitawaua kwa upanga,'

9 De aceea acum, nu îl lăsa fără vină, pentru că tu eşti un om înţelept şi ştii ce trebuie să îi faci; dar capul său alb să îl cobori în mormânt cu sânge. (Sheol h7585)

Kwa hiyo sasa usimwache aiepuke adhabu. Wewe ni mwenye hekima, na utajua jinsi itakavyokupasa kumtendea. Utakileta hicho kichwa chenye mvi chini kaburini.” (Sheol h7585)

10 Astfel, David a adormit cu părinţii săi şi a fost îngropat în cetatea lui David.

Ndipo Daudi alipolala na mababu zake na alizikwa kwenye mji wa Daudi.

11 Şi zilele cât David a domnit peste Israel au fost patruzeci de ani: şapte ani a domnit în Hebron şi treizeci şi trei de ani a domnit în Ierusalim.

Siku ambazo Daudi alitwala Israeli zilikuwani miaka arobaini. Alikuwa ametawala kwa miaka saba kule Hebroni na kwa miaka thelethini na tatu kule Yerusalemu.

12 Atunci Solomon a şezut pe tronul lui David, tatăl său; şi împărăţia a fost întemeiată, foarte mult.

Kisha Sulemani akaketi kwenye kiti cha enzi cha baba yake Daudi, na utawala wake ulikuwa imara.

13 Şi Adonia, fiul lui Haghita, a venit la Bat-Şeba, mama lui Solomon. Şi ea a spus: Vii cu pace? Şi el a spus: Cu pace.

Kisha Adoniya mwana wa Hagathi alikuja kwa Bathisheba mama wa Sulemani., Naye akamwuliza, “Je, unakuja kwa amani?” Naye akajiibu. “kwa amani.”

14 Iar el a mai spus: Am ceva să îţi spun. Iar ea a zis: Spune.

Kisha akasema, “Nina jambo la kukuambia.” Naye akajibu, “Sema.”

15 Iar el a zis: Tu ştii că împărăţia era a mea şi că tot Israelul şi-a îndreptat faţa către mine, ca să domnesc; totuşi, împărăţia s-a întors şi a devenit a fratelui meu, pentru că era a lui de la DOMNUL.

Adoniya amesema, “Unajua kuwa ufalme ulikuwa wangu, na kwamba Israeli yote ilikuwa inanitegemea mimi kuwa mfalme. Hata hivyo, ufalme umegeuzwa na umekuwa wa ndugu yangu, kwani ulikuwa wake toka kwa BWANA.

16 Şi acum am o singură rugăminte la tine, nu mă refuza. Iar ea i-a zis: Spune.

Sasa nina ombi moja kwako. Usinikatalie.”Bathisheba akamwambia, “Sema.”

17 Iar el a zis: Vorbeşte, te rog, împăratului Solomon, (pentru că el nu îţi va spune nu) ca să îmi dea pe sunamita Abişag de soţie.

Naye akamwambia, “Tafadhali mwambie mfalme Sulemani, kwa kuwa hatakukatalia, ili kwamba anipatie Abishagi Mshunami awe mke wangu.”

18 Şi Bat-Şeba a spus: Bine, voi vorbi împăratului pentru tine.

Bathisheba akamwambia, “Vyema sana, nitamwambia mfalme”

19 Bat-Şeba de aceea a intrat la împăratul Solomon pentru a-i vorbi pentru Adonia. Şi împăratul s-a ridicat să o întâlnească şi s-a aplecat înaintea ei şi a şezut pe tronul său; şi a făcut să fie pus un tron pentru mama împăratului; şi ea a şezut la dreapta lui.

Kwa hiyo Bathisheba akaenda kumwambia, mfalme Sulemani kwa niaba ya Adoniya. Mfalme akainuka kumlaki na akapiga magoti mbele yake. Kisha akaa kwenye kiti chake cha enzi na kulikuwa na kiti kingine cha enzi kilicholetwa kwa ajili ya mama wa mfalme. Naye akaa mkono wa kuume wa mfalme.

20 Atunci ea a spus: Am o mică rugăminte la tine; te rog, nu îmi spune nu. Şi împăratul i-a zis: Cere, mama mea, pentru că nu îţi voi spune nu.

Ndipo alipomwambia, “Napenda kukuomba ombi moja dogo. Usinikalie.” Mfalme, akamjibu, “Mama omba kwa kuwa sitakukatalia.”

21 Şi ea a zis: Sunamita Abişag să îi fie dată lui Adonia, fratele tău, de soţie.

Naya akamwambia, “Naomba Abishagi Mshunami apewe Adoniya ndugu yako awe mke wake.”

22 Şi împăratul Solomon a răspuns şi i-a zis mamei sale: Şi pentru ce ceri pe sunamita Abişag pentru Adonia? Cere pentru el şi împărăţia, pentru că el este fratele meu mai mare; chiar pentru el şi pentru preotul Abiatar şi pentru Ioab, fiul Ţeruiei.

Mfalme Sulemani akamjibu mama yake, “Kwa nini unamwombea Adoniya huyo Abishagi Mshunami? Kwa nini usimwombee ufalme pia, kwa kuwa ni ndugu yangu mkubwa? - au kwa Abiathari kuhani, au Yoabu mwana wa Seruya?”

23 Atunci împăratul Solomon a jurat pe DOMNUL, spunând: Dumnezeu să îmi facă astfel şi încă mai mult, dacă Adonia nu a vorbit acest cuvânt împotriva vieţii lui.

Kisha mfalme Sulemani akaapa kwa BWANA, akisema, “Mungu wangu na anifanyie hivyo, na zaidi pia, kama Adoniya hajayasema haya kinyume na maisha yake.

24 De aceea acum, precum DOMNUL trăieşte, care m-a întemeiat şi m-a pus pe tronul lui David, tatăl meu, şi care mi-a făcut o casă, precum a promis, că Adonia va fi dat la moarte în această zi.

Sasa basi kama BWANA aishivyo, ambaye ndiye alinifanya mimi kuwepo na kunipa kiti cha enzi cha Daudi baba yangu, na ambaye amenifanyia nyumba kwa ahadi yake, hakika Adoniya lazima auawe leo.”

25 Şi împăratul Solomon a trimis prin mâna lui Benaia, fiul lui Iehoiada; şi el a căzut asupra lui încât acela a murit.

Kwa hiyo mfalme Sulemani akamtuma Benaya mwana wa Yehoyada naye akamkuta Adoniya na kumwua.

26 Şi împăratul i-a spus preotului Abiatar: Du-te la Anatot, la câmpurile tale, pentru că tu eşti demn de moarte; dar în acest timp nu te voi da la moarte, pentru că ai purtat chivotul DOMNULUI DUMNEZEU înaintea lui David, tatăl meu, şi deoarece ai fost chinuit în tot ce s-a chinuit tatăl meu.

Kisha akamwambia Abiathari kuhani, “Nenda kwa Anathothi, kwenye mashamba yako. unastahili kufa, lakini sitakua sasa hivi, kwa sababu ulilbeba sanduku la BWANA mbele ya Daudi baba yangu na kujitabisha kwa namna mbalimbali kama baba yangu alivyopata tabu.”

27 Astfel Solomon l-a alungat pe Abiatar din a fi un preot DOMNULUI, ca să împlinească cuvântul DOMNULUI, pe care l-a spus referitor la casa lui Eli în Şilo.

Kwa hiyo Sulemani akamfukuza Abiathari asiwe kuhani wa BWANA, ili kwamba atimilize maneno ya BWANA, aliyokuwa amesema juu ya nyumba ya Eli.

28 Atunci veştile au venit la Ioab, pentru că Ioab se întorsese după Adonia, deşi nu se întorsese după Absalom. Şi Ioab a fugit la tabernacolul DOMNULUI şi a apucat coarnele altarului.

Habari hizo zikamfikia Yoabu, Kwani Yoabu alimuunga mkono Adoniya, ingawa hakumuunga mkono Absalomu. Kwa hiyo Yoabu akakimbilia kwenye hema ya BWANA karibu na madhabahu na akabeba pembe za madhabahu.

29 Şi i s-a spus împăratului Solomon că Ioab a fugit la tabernacolul DOMNULUI; şi, iată, el este lângă altar. Atunci Solomon a trimis pe Benaia, fiul lui Iehoiada, spunând: Du-te, cazi asupra lui.

Sulemani alipoambiwa kuwa Yoabu amekimbilia kwenye hema ya BWANA na sasa alikuwa karibu na madhabahu. Ndipo Sulemani alipomtuma Benaya mwana wa Yehoyada, akisema, “Nenda, ukamwue.”

30 Şi Benaia a venit la tabernacolul DOMNULUI şi i-a zis: Astfel spune împăratul: Ieşi afară. Iar el a spus: Nu, ci voi muri aici. Şi Benaia a adus din nou cuvânt împăratului, spunând: Astfel a zis Ioab şi astfel mi-a răspuns.

Kwa hiyo Benaya akaenda kwenye hema ya BWANA na kumwambia, “Mfalme anasema utoke hemani.” Yoabu akamjibu, “Hapana, Nitafia hapa,” Kwa hiyo Benaya akarudi kwa mfalme, akasema, “Yoabu amesema atafia kwenye madhabahu,”

31 Şi împăratul i-a zis: Fă precum a spus şi cazi asupra lui şi îngroapă-l; ca să îndepărtezi de la mine şi de la casa tatălui meu, sângele nevinovat, pe care l-a vărsat Ioab.

Naye mfalme akamwambia, “Kafanye kama alivyosema. Muue na ukamzike, ili kwamba uitoe kwangu na kwenye nyumba ya baba yangu damu ambayo Yoabu alimwaga bila sababu.

32 Şi DOMNUL să întoarcă sângele lui asupra capului său, care a căzut asupra a doi bărbaţi mai drepţi şi mai buni decât el şi i-a ucis cu sabia, tatăl meu, David, neştiind de aceasta, adică pe Abner, fiul lui Ner, căpetenia oştirii lui Israel şi pe Amasa, fiul lui Ieter, căpetenia oştirii lui Iuda.

BWANA na amrudishie damu yake kichwani kwake, kwa sababu aliwaua wanaume wawili wasio na hatia na wema kuliko yeye na akawaua kwa upanga, Abineri mwana wa Neri, Jemedari wa Jeshi la Israeli, na Amasa mwana wa Jetheri, jemedari wa jeshi la Yuda, bila baba yangu Daudi kujua.

33 Sângele lor să se întoarcă asupra capului lui Ioab şi asupra capului seminţei lui pentru totdeauna; dar asupra lui David şi asupra seminţei lui şi asupra casei lui şi asupra tronului său, să fie pace de la DOMNUL pentru totdeauna.

Kwa hiyo damu yao na imrudie Yoabu kichwani pake na kwenye vichwa vya uzao wake milele na milele. Lakini kwa Daudi na uzao wake, na nyumba yake, na kwenye kiti chake cha enzi, kuwe na amani ya kudumu kutoka kwa BWANA.”

34 Astfel Benaia, fiul lui Iehoiada, s-a urcat şi a căzut asupra lui şi l-a ucis; iar el a fost îngropat în casa lui în pustie.

Kisha Benaya mwana wa Yehoyada akaenda akamvamia Yoabu na kumwua. Alizikwa kwenye nyumba yake kule jangwani.

35 Şi împăratul l-a pus pe Benaia, fiul lui Iehoiada, în locul lui peste oştire; şi pe preotul Ţadoc, împăratul l-a pus în locul lui Abiatar.

Mfalme akamwinua Benaya mwana wa Yehoyada kuwa juu ya jeshi badala yake, na akamweka Sadoki kuhani kwenye nafasi ya Abiatahari.

36 Şi împăratul a trimis şi l-a chemat pe Şimei şi i-a spus: Zideşte-ţi o casă în Ierusalim şi locuieşte acolo şi să nu ieşi de acolo nici încoace nici încolo.

Kisha Mfalme akatuma watu kumwita Shimei, na akamwambia, “Kajijengee nyumba kwa ajili yako kule Yerusalemu na ushi huko, na usitoke nje ya Huo mji na kwenda mahali pengine.

37 Pentru că va fi, că în ziua când ieşi afară şi treci peste pârâul Chedron, să ştii într-adevăr că vei muri negreşit; sângele tău va fi asupra capului tău.

Kwa kuwa siku utakayoenda mahali pengine, na kupita bonde la Kidroni, ujue kwa hakika kuwa utakufa. Damu yako itakuwa juu ya kichwa chako.”

38 Şi Şimei i-a zis împăratului: Spusa este bună; precum domnul meu împăratul a spus, astfel servitorul tău va face. Şi Şimei a locuit în Ierusalim multe zile.

Kwa hiyo Shimei akamwambia mfalme, “Unachosema ni chema. Kama vike mfalme bwana wangu alivyosema, ndivyo ambavyo mtumishi wako atakavyofanya.” Kwa hiyo Shimei akaishi Yerusalemu kwa miaka mingi.

39 Şi s-a întâmplat, la sfârşitul a trei ani, că doi dintre servitorii lui Şimei au fugit la Achiş, fiul lui Maaca, împăratul din Gat. Şi ei i-au spus lui Şimei, zicând: Iată, servitorii tăi sunt în Gat.

Lakiini mwishoni mwa mwaka wa tatu, watumishi wawili wa Shimei wakakimbilia kwa Akishi mwana wa Maaka, mfalme wa Gathi. Kwa hiyo wakamwambia Shimei, wakisema, “Tazama, watumishi wako wameenda Gathi,”

40 Şi Şimei s-a ridicat şi şi-a înşeuat măgarul şi a mers la Gat, la Achiş, să îi caute pe servitorii săi; şi Şimei a mers şi i-a adus pe servitorii săi din Gat.

Kisha Shimei akainuka, akapanda punda wake akaenda kwa Akishi huko Gathi kuwatafuta watumishi wake. Akaenda na akawaleta watumishi wake toka Gathi.

41 Şi i s-a spus lui Solomon că Şimei mersese din Ierusalim la Gat şi s-a întors.

Sulemani alipoambiwa kuwa Shimei alikuwa ametoka Yerusalemu kwenda Gathi na amerudi,

42 Şi împăratul a trimis şi l-a chemat pe Şimei şi i-a spus: Nu te-am pus eu să juri pe DOMNUL şi nu te-am avertizat, spunând: Să ştii negreşit, că în ziua când vei ieşi afară şi vei umbla încoace şi încolo, vei muri negreşit? Şi tu mi-ai spus: Cuvântul pe care l-am auzit este bun.

mfalme akatuma wito kwa Shimei na kumwambia, “Je, sikukuapisha kwa BWANA na kushuhudia kwako, nikisema, 'Tambua kuwa siku utakayotoka kwenda nje na kwenda mahali popote, hakika utakufa'? Na ukaniambia kuwa unachosema ni chema.'

43 De ce atunci nu ai păzit jurământul DOMNULUI şi porunca pe care ţi-am poruncit-o?

Kwa nini basi umeshindwa kulinda kiapo chako kwa BWANA na amri niliyokupa?”

44 Împăratul i-a mai spus lui Şimei: Cunoşti toată stricăciunea, la care inima ta este martoră, pe care i-ai făcut-o lui David, tatăl meu: de aceea DOMNUL să întoarcă răutatea ta asupra capului tău;

Pia mfalme akamwambia Shimei, “Unajua katika moyo wako maovu yote uliyofanya kwa baba yangu Daudi. Kwa hiyo BWANA atakurudishia maovu yako kichwani pako.

45 Şi împăratul Solomon să fie binecuvântat şi tronul lui David să fie întemeiat înaintea DOMNULUI pentru totdeauna.

Lakini Sulemani atabarikiwa na enzi ya Daudi itaimarika mbele ya BWANA milele.”

46 Astfel împăratul i-a poruncit lui Benaia, fiul lui Iehoiada, şi el a fost acela care a ieşit şi a căzut asupra lui şi acela a murit. Şi împărăţia a fost întemeiată, în mâna lui Solomon.

Kwa hiyo mfalme akamwamuru Benaya mwana wa Yehoyada kwenda kumwua Shimei. Kwa hiyo ule utawala ulikuwa mwema kwa mkono wa Sulemain.