< 1 Regii 2 >
1 Şi s-au apropiat zilele lui David să moară; şi el i-a poruncit lui Solomon, fiul său, spunând:
Appropinquaverunt autem dies David ut moreretur: præcepitque Salomoni filio suo, dicens:
2 Eu merg pe calea întregului pământ; tu fii tare de aceea şi arată-te bărbat;
Ego ingredior viam universæ terræ: confortare, et esto vir.
3 Şi păzeşte porunca DOMNULUI Dumnezeul tău, de a umbla în căile lui, de a ţine statutele lui şi poruncile lui şi judecăţile lui şi mărturiile lui, precum este scris în legea lui Moise, ca să prosperi în tot ceea ce faci şi oriunde te întorci;
Et observa custodias Domini Dei tui, ut ambules in viis ejus: ut custodias cæremonias ejus, et præcepta ejus, et judicia, et testimonia, sicut scriptum est in lege Moysi: ut intelligas universa quæ facis, et quocumque te verteris:
4 Ca DOMNUL să continue cuvântul său pe care l-a vorbit referitor la mine, spunând: Dacă ai tăi copii vor lua seama la calea lor, pentru a umbla înaintea mea în adevăr cu toată inima lor şi cu tot sufletul lor, nu vei fi lipsit (a spus el) de un bărbat pe tronul lui Israel.
ut confirmet Dominus sermones suos quos locutus est de me, dicens: Si custodierint filii tui vias suas, et ambulaverint coram me in veritate, in omni corde suo et in omni anima sua, non auferetur tibi vir de solio Israël.
5 Mai mult, tu ştii de asemenea ce mi-a făcut Ioab, fiul Ţeruiei, şi ce a făcut celor două căpetenii ale oştirilor lui Israel: lui Abner, fiul lui Ner, şi lui Amasa, fiul lui Ieter, pe care i-a ucis şi a vărsat sângele de război pe timp de pace, şi a pus sângele de război pe brâul lui, care era pe coapsele lui şi pe sandalele lui care erau în picioarele lui.
Tu quoque nosti quæ fecerit mihi Joab filius Sarviæ, quæ fecerit duobus principibus exercitus Israël, Abner filio Ner, et Amasæ filio Jether: quos occidit, et effudit sanguinem belli in pace, et posuit cruorem prælii in balteo suo qui erat circa lumbos ejus, et in calceamento suo quod erat in pedibus ejus.
6 Fă de aceea conform înţelepciunii tale şi nu lăsa capul său alb să coboare în pace în mormânt. (Sheol )
Facies ergo juxta sapientiam tuam, et non deduces canitiem ejus pacifice ad inferos. (Sheol )
7 Dar arată bunătate faţă de fiii lui Barzilai galaaditul şi ei să fie dintre cei care mănâncă la masa ta, pentru că astfel ei au venit la mine când am fugit din faţa fratelui tău, Absalom.
Sed et filiis Berzellai Galaaditis reddes gratiam, eruntque comedentes in mensa tua: occurrerunt enim mihi quando fugiebam a facie Absalom fratris tui.
8 Şi, iată, tu ai cu tine pe Şimei, fiul lui Ghera, un beniamit din Bahurim, care m-a blestemat cu un blestem apăsător în ziua când am mers la Mahanaim; dar el a coborât să mă întâlnească la Iordan şi i-am jurat pe DOMNUL, spunând: Nu te voi da la moarte prin sabie.
Habes quoque apud te Semei filium Gera filii Jemini de Bahurim, qui maledixit mihi maledictione pessima quando ibam ad castra: sed quia descendit mihi in occursum cum transirem Jordanem, et juravi ei per Dominum, dicens: Non te interficiam gladio:
9 De aceea acum, nu îl lăsa fără vină, pentru că tu eşti un om înţelept şi ştii ce trebuie să îi faci; dar capul său alb să îl cobori în mormânt cu sânge. (Sheol )
tu noli pati eum esse innoxium. Vir autem sapiens es, ut scias quæ facies ei: deducesque canos ejus cum sanguine ad inferos. (Sheol )
10 Astfel, David a adormit cu părinţii săi şi a fost îngropat în cetatea lui David.
Dormivit igitur David cum patribus suis, et sepultus est in civitate David.
11 Şi zilele cât David a domnit peste Israel au fost patruzeci de ani: şapte ani a domnit în Hebron şi treizeci şi trei de ani a domnit în Ierusalim.
Dies autem quibus regnavit David super Israël, quadraginta anni sunt: in Hebron regnavit septem annis; in Jerusalem, triginta tribus.
12 Atunci Solomon a şezut pe tronul lui David, tatăl său; şi împărăţia a fost întemeiată, foarte mult.
Salomon autem sedit super thronum David patris sui, et firmatum est regnum ejus nimis.
13 Şi Adonia, fiul lui Haghita, a venit la Bat-Şeba, mama lui Solomon. Şi ea a spus: Vii cu pace? Şi el a spus: Cu pace.
Et ingressus est Adonias filius Haggith ad Bethsabee matrem Salomonis. Quæ dixit ei: Pacificusne est ingressus tuus? Qui respondit: Pacificus.
14 Iar el a mai spus: Am ceva să îţi spun. Iar ea a zis: Spune.
Addiditque: Sermo mihi est ad te. Cui ait: Loquere. Et ille:
15 Iar el a zis: Tu ştii că împărăţia era a mea şi că tot Israelul şi-a îndreptat faţa către mine, ca să domnesc; totuşi, împărăţia s-a întors şi a devenit a fratelui meu, pentru că era a lui de la DOMNUL.
Tu, inquit, nosti, quia meum erat regnum, et me præposuerat omnis Israël sibi in regem: sed translatum est regnum, et factum est fratris mei: a Domino enim constitutum est ei.
16 Şi acum am o singură rugăminte la tine, nu mă refuza. Iar ea i-a zis: Spune.
Nunc ergo petitionem unam precor a te: ne confundas faciem meam. Quæ dixit ad eum: Loquere.
17 Iar el a zis: Vorbeşte, te rog, împăratului Solomon, (pentru că el nu îţi va spune nu) ca să îmi dea pe sunamita Abişag de soţie.
Et ille ait: Precor ut dicas Salomoni regi (neque enim negare tibi quidquam potest) ut det mihi Abisag Sunamitidem uxorem.
18 Şi Bat-Şeba a spus: Bine, voi vorbi împăratului pentru tine.
Et ait Bethsabee: Bene: ego loquar pro te regi.
19 Bat-Şeba de aceea a intrat la împăratul Solomon pentru a-i vorbi pentru Adonia. Şi împăratul s-a ridicat să o întâlnească şi s-a aplecat înaintea ei şi a şezut pe tronul său; şi a făcut să fie pus un tron pentru mama împăratului; şi ea a şezut la dreapta lui.
Venit ergo Bethsabee ad regem Salomonem ut loqueretur ei pro Adonia: et surrexit rex in occursum ejus, adoravitque eam, et sedit super thronum suum: positusque est thronus matri regis, quæ sedit ad dexteram ejus.
20 Atunci ea a spus: Am o mică rugăminte la tine; te rog, nu îmi spune nu. Şi împăratul i-a zis: Cere, mama mea, pentru că nu îţi voi spune nu.
Dixitque ei: Petitionem unam parvulam ego deprecor a te: ne confundas faciem meam. Et dixit ei rex: Pete, mater mea: neque enim fas est ut avertam faciem tuam.
21 Şi ea a zis: Sunamita Abişag să îi fie dată lui Adonia, fratele tău, de soţie.
Quæ ait: Detur Abisag Sunamitis Adoniæ fratri tuo uxor.
22 Şi împăratul Solomon a răspuns şi i-a zis mamei sale: Şi pentru ce ceri pe sunamita Abişag pentru Adonia? Cere pentru el şi împărăţia, pentru că el este fratele meu mai mare; chiar pentru el şi pentru preotul Abiatar şi pentru Ioab, fiul Ţeruiei.
Responditque rex Salomon, et dixit matri suæ: Quare postulas Abisag Sunamitidem Adoniæ? postula ei et regnum: ipse est enim frater meus major me, et habet Abiathar sacerdotem, et Joab filium Sarviæ.
23 Atunci împăratul Solomon a jurat pe DOMNUL, spunând: Dumnezeu să îmi facă astfel şi încă mai mult, dacă Adonia nu a vorbit acest cuvânt împotriva vieţii lui.
Juravit itaque rex Salomon per Dominum, dicens: Hæc faciat mihi Deus, et hæc addat, quia contra animam suam locutus est Adonias verbum hoc.
24 De aceea acum, precum DOMNUL trăieşte, care m-a întemeiat şi m-a pus pe tronul lui David, tatăl meu, şi care mi-a făcut o casă, precum a promis, că Adonia va fi dat la moarte în această zi.
Et nunc vivit Dominus, qui firmavit me, et collocavit me super solium David patris mei, et qui fecit mihi domum, sicut locutus est, quia hodie occidetur Adonias.
25 Şi împăratul Solomon a trimis prin mâna lui Benaia, fiul lui Iehoiada; şi el a căzut asupra lui încât acela a murit.
Misitque rex Salomon per manum Banaiæ filii Jojadæ, qui interfecit eum, et mortuus est.
26 Şi împăratul i-a spus preotului Abiatar: Du-te la Anatot, la câmpurile tale, pentru că tu eşti demn de moarte; dar în acest timp nu te voi da la moarte, pentru că ai purtat chivotul DOMNULUI DUMNEZEU înaintea lui David, tatăl meu, şi deoarece ai fost chinuit în tot ce s-a chinuit tatăl meu.
Abiathar quoque sacerdoti dixit rex: Vade in Anathoth ad agrum tuum: equidem vir mortis es: sed hodie te non interficiam, quia portasti arcam Domini Dei coram David patre meo, et sustinuisti laborem in omnibus in quibus laboravit pater meus.
27 Astfel Solomon l-a alungat pe Abiatar din a fi un preot DOMNULUI, ca să împlinească cuvântul DOMNULUI, pe care l-a spus referitor la casa lui Eli în Şilo.
Ejecit ergo Salomon Abiathar ut non esset sacerdos Domini, ut impleretur sermo Domini quem locutus est super domum Heli in Silo.
28 Atunci veştile au venit la Ioab, pentru că Ioab se întorsese după Adonia, deşi nu se întorsese după Absalom. Şi Ioab a fugit la tabernacolul DOMNULUI şi a apucat coarnele altarului.
Venit autem nuntius ad Joab, quod Joab declinasset post Adoniam, et post Salomonem non declinasset: fugit ergo Joab in tabernaculum Domini, et apprehendit cornu altaris.
29 Şi i s-a spus împăratului Solomon că Ioab a fugit la tabernacolul DOMNULUI; şi, iată, el este lângă altar. Atunci Solomon a trimis pe Benaia, fiul lui Iehoiada, spunând: Du-te, cazi asupra lui.
Nuntiatumque est regi Salomoni quod fugisset Joab in tabernaculum Domini, et esset juxta altare: misitque Salomon Banaiam filium Jojadæ, dicens: Vade, interfice eum.
30 Şi Benaia a venit la tabernacolul DOMNULUI şi i-a zis: Astfel spune împăratul: Ieşi afară. Iar el a spus: Nu, ci voi muri aici. Şi Benaia a adus din nou cuvânt împăratului, spunând: Astfel a zis Ioab şi astfel mi-a răspuns.
Et venit Banaias ad tabernaculum Domini, et dixit ei: Hæc dicit rex: Egredere. Qui ait: Non egrediar, sed hic moriar. Renuntiavit Banaias regi sermonem, dicens: Hæc locutus est Joab, et hæc respondit mihi.
31 Şi împăratul i-a zis: Fă precum a spus şi cazi asupra lui şi îngroapă-l; ca să îndepărtezi de la mine şi de la casa tatălui meu, sângele nevinovat, pe care l-a vărsat Ioab.
Dixitque ei rex: Fac sicut locutus est, et interfice eum, et sepeli: et amovebis sanguinem innocentem qui effusus est a Joab, a me, et a domo patris mei.
32 Şi DOMNUL să întoarcă sângele lui asupra capului său, care a căzut asupra a doi bărbaţi mai drepţi şi mai buni decât el şi i-a ucis cu sabia, tatăl meu, David, neştiind de aceasta, adică pe Abner, fiul lui Ner, căpetenia oştirii lui Israel şi pe Amasa, fiul lui Ieter, căpetenia oştirii lui Iuda.
Et reddet Dominus sanguinem ejus super caput ejus, quia interfecit duos viros justos, melioresque se: et occidit eos gladio, patre meo David ignorante, Abner filium Ner principem militiæ Israël, et Amasam filium Jether principem exercitus Juda:
33 Sângele lor să se întoarcă asupra capului lui Ioab şi asupra capului seminţei lui pentru totdeauna; dar asupra lui David şi asupra seminţei lui şi asupra casei lui şi asupra tronului său, să fie pace de la DOMNUL pentru totdeauna.
et revertetur sanguis illorum in caput Joab, et in caput seminis ejus in sempiternum. David autem et semini ejus, et domui, et throno illius, sit pax usque in æternum a Domino.
34 Astfel Benaia, fiul lui Iehoiada, s-a urcat şi a căzut asupra lui şi l-a ucis; iar el a fost îngropat în casa lui în pustie.
Ascendit itaque Banaias filius Jojadæ, et aggressus eum interfecit: sepultusque est in domo sua in deserto.
35 Şi împăratul l-a pus pe Benaia, fiul lui Iehoiada, în locul lui peste oştire; şi pe preotul Ţadoc, împăratul l-a pus în locul lui Abiatar.
Et constituit rex Banaiam filium Jojadæ pro eo super exercitum, et Sadoc sacerdotem posuit pro Abiathar.
36 Şi împăratul a trimis şi l-a chemat pe Şimei şi i-a spus: Zideşte-ţi o casă în Ierusalim şi locuieşte acolo şi să nu ieşi de acolo nici încoace nici încolo.
Misit quoque rex, et vocavit Semei: dixitque ei: Ædifica tibi domum in Jerusalem, et habita ibi: et non egredieris inde huc atque illuc.
37 Pentru că va fi, că în ziua când ieşi afară şi treci peste pârâul Chedron, să ştii într-adevăr că vei muri negreşit; sângele tău va fi asupra capului tău.
Quacumque autem die egressus fueris, et transieris torrentem Cedron, scito te interficiendum: sanguis tuus erit super caput tuum.
38 Şi Şimei i-a zis împăratului: Spusa este bună; precum domnul meu împăratul a spus, astfel servitorul tău va face. Şi Şimei a locuit în Ierusalim multe zile.
Dixitque Semei regi: Bonus sermo: sicut locutus est dominus meus rex, sic faciet servus tuus. Habitavit itaque Semei in Jerusalem diebus multis.
39 Şi s-a întâmplat, la sfârşitul a trei ani, că doi dintre servitorii lui Şimei au fugit la Achiş, fiul lui Maaca, împăratul din Gat. Şi ei i-au spus lui Şimei, zicând: Iată, servitorii tăi sunt în Gat.
Factum est autem post annos tres ut fugerent servi Semei ad Achis filium Maacha regem Geth: nuntiatumque est Semei quod servi ejus issent in Geth.
40 Şi Şimei s-a ridicat şi şi-a înşeuat măgarul şi a mers la Gat, la Achiş, să îi caute pe servitorii săi; şi Şimei a mers şi i-a adus pe servitorii săi din Gat.
Et surrexit Semei, et stravit asinum suum, ivitque ad Achis in Geth ad requirendum servos suos, et adduxit eos de Geth.
41 Şi i s-a spus lui Solomon că Şimei mersese din Ierusalim la Gat şi s-a întors.
Nuntiatum est autem Salomoni quod isset Semei in Geth de Jerusalem, et rediisset.
42 Şi împăratul a trimis şi l-a chemat pe Şimei şi i-a spus: Nu te-am pus eu să juri pe DOMNUL şi nu te-am avertizat, spunând: Să ştii negreşit, că în ziua când vei ieşi afară şi vei umbla încoace şi încolo, vei muri negreşit? Şi tu mi-ai spus: Cuvântul pe care l-am auzit este bun.
Et mittens vocavit eum, dixitque illi: Nonne testificatus sum tibi per Dominum, et prædixi tibi: Quacumque die egressus ieris huc et illuc, scito te esse moriturum: et respondisti mihi: Bonus sermo, quem audivi?
43 De ce atunci nu ai păzit jurământul DOMNULUI şi porunca pe care ţi-am poruncit-o?
quare ergo non custodisti jusjurandum Domini, et præceptum quod præceperam tibi?
44 Împăratul i-a mai spus lui Şimei: Cunoşti toată stricăciunea, la care inima ta este martoră, pe care i-ai făcut-o lui David, tatăl meu: de aceea DOMNUL să întoarcă răutatea ta asupra capului tău;
Dixitque rex ad Semei: Tu nosti omne malum cujus tibi conscium est cor tuum, quod fecisti David patri meo: reddidit Dominus malitiam tuam in caput tuum:
45 Şi împăratul Solomon să fie binecuvântat şi tronul lui David să fie întemeiat înaintea DOMNULUI pentru totdeauna.
et rex Salomon benedictus, et thronus David erit stabilis coram Domino usque in sempiternum.
46 Astfel împăratul i-a poruncit lui Benaia, fiul lui Iehoiada, şi el a fost acela care a ieşit şi a căzut asupra lui şi acela a murit. Şi împărăţia a fost întemeiată, în mâna lui Solomon.
Jussit itaque rex Banaiæ filio Jojadæ, qui egressus, percussit eum, et mortuus est.