1 Regii 2

1 Şi s-au apropiat zilele lui David să moară; şi el i-a poruncit lui Solomon, fiul său, spunând:

Now the days of David drew near that he should die; and he commanded Solomon his son, saying,

2 Eu merg pe calea întregului pământ; tu fii tare de aceea şi arată-te bărbat;

"I am going the way of all the earth. You be strong therefore, and show yourself a man;

3 Şi păzeşte porunca DOMNULUI Dumnezeul tău, de a umbla în căile lui, de a ţine statutele lui şi poruncile lui şi judecăţile lui şi mărturiile lui, precum este scris în legea lui Moise, ca să prosperi în tot ceea ce faci şi oriunde te întorci;

and keep the instruction of Jehovah your God, to walk in his ways, to keep his statutes, his commandments, his ordinances, and his testimonies, according to that which is written in the law of Moses, that you may prosper in all that you do, and wherever you turn yourself.

4 Ca DOMNUL să continue cuvântul său pe care l-a vorbit referitor la mine, spunând: Dacă ai tăi copii vor lua seama la calea lor, pentru a umbla înaintea mea în adevăr cu toată inima lor şi cu tot sufletul lor, nu vei fi lipsit (a spus el) de un bărbat pe tronul lui Israel.

That Jehovah may establish his word which he spoke concerning me, saying, 'If your children take heed to their way, to walk before me in truth with all their heart and with all their soul, there shall not fail you,' he said, 'a man on the throne of Israel.'

5 Mai mult, tu ştii de asemenea ce mi-a făcut Ioab, fiul Ţeruiei, şi ce a făcut celor două căpetenii ale oştirilor lui Israel: lui Abner, fiul lui Ner, şi lui Amasa, fiul lui Ieter, pe care i-a ucis şi a vărsat sângele de război pe timp de pace, şi a pus sângele de război pe brâul lui, care era pe coapsele lui şi pe sandalele lui care erau în picioarele lui.

"Moreover you know also what Joab the son of Zeruiah did to me, even what he did to the two commanders of the armies of Israel, to Abner the son of Ner, and to Amasa the son of Jether, whom he killed, avenging the blood of war in peacetime, and put the blood of war on my belt that was about my waist, and on my sandal that was on my foot.

6 Fă de aceea conform înţelepciunii tale şi nu lăsa capul său alb să coboare în pace în mormânt. (Sheol h7585)

Do therefore according to your wisdom, and do not let his gray head go down to Sheol in peace. (Sheol h7585)

7 Dar arată bunătate faţă de fiii lui Barzilai galaaditul şi ei să fie dintre cei care mănâncă la masa ta, pentru că astfel ei au venit la mine când am fugit din faţa fratelui tău, Absalom.

But show kindness to the sons of Barzillai the Gileadite, and let them be of those who eat at your table; for so they came to me when I fled from Absalom your brother.

8 Şi, iată, tu ai cu tine pe Şimei, fiul lui Ghera, un beniamit din Bahurim, care m-a blestemat cu un blestem apăsător în ziua când am mers la Mahanaim; dar el a coborât să mă întâlnească la Iordan şi i-am jurat pe DOMNUL, spunând: Nu te voi da la moarte prin sabie.

"Look, there is with you Shimei the son of Gera, the Benjamite, of Bahurim, who cursed me with a grievous curse in the day when I went to Mahanaim; but he came down to meet me at the Jordan, and I swore to him by Jehovah, saying, 'I will not put you to death with the sword.'

9 De aceea acum, nu îl lăsa fără vină, pentru că tu eşti un om înţelept şi ştii ce trebuie să îi faci; dar capul său alb să îl cobori în mormânt cu sânge. (Sheol h7585)

Now therefore do not hold him guiltless, for you are a wise man; and you will know what you ought to do to him, and you shall bring his gray head down to Sheol with blood." (Sheol h7585)

10 Astfel, David a adormit cu părinţii săi şi a fost îngropat în cetatea lui David.

David slept with his fathers, and was buried in the City of David.

11 Şi zilele cât David a domnit peste Israel au fost patruzeci de ani: şapte ani a domnit în Hebron şi treizeci şi trei de ani a domnit în Ierusalim.

The days that David reigned over Israel were forty years; he reigned seven years in Hebron, and he reigned thirty-three years in Jerusalem.

12 Atunci Solomon a şezut pe tronul lui David, tatăl său; şi împărăţia a fost întemeiată, foarte mult.

Solomon sat on the throne of David his father; and his kingdom was firmly established.

13 Şi Adonia, fiul lui Haghita, a venit la Bat-Şeba, mama lui Solomon. Şi ea a spus: Vii cu pace? Şi el a spus: Cu pace.

Then Adonijah the son of Haggith came to Bathsheba the mother of Solomon, and did homage to her. And she said, "Do you come peaceably?" And he said, "Peaceably."

14 Iar el a mai spus: Am ceva să îţi spun. Iar ea a zis: Spune.

He said moreover, "I have something to tell you." She said, "Say on."

15 Iar el a zis: Tu ştii că împărăţia era a mea şi că tot Israelul şi-a îndreptat faţa către mine, ca să domnesc; totuşi, împărăţia s-a întors şi a devenit a fratelui meu, pentru că era a lui de la DOMNUL.

He said, "You know that the kingdom was mine, and that all Israel set their faces on me, that I should reign. However the kingdom is turned around, and has become my brother's; for it was his from Jehovah.

16 Şi acum am o singură rugăminte la tine, nu mă refuza. Iar ea i-a zis: Spune.

Now I ask one petition of you. Do not deny me." She said to him, "Say on."

17 Iar el a zis: Vorbeşte, te rog, împăratului Solomon, (pentru că el nu îţi va spune nu) ca să îmi dea pe sunamita Abişag de soţie.

He said, "Please speak to Solomon the king (for he will not tell you 'no'), that he give me Abishag the Shunammite as wife."

18 Şi Bat-Şeba a spus: Bine, voi vorbi împăratului pentru tine.

Bathsheba said, "Alright. I will speak for you to the king."

19 Bat-Şeba de aceea a intrat la împăratul Solomon pentru a-i vorbi pentru Adonia. Şi împăratul s-a ridicat să o întâlnească şi s-a aplecat înaintea ei şi a şezut pe tronul său; şi a făcut să fie pus un tron pentru mama împăratului; şi ea a şezut la dreapta lui.

Bathsheba therefore went to king Solomon, to speak to him for Adonijah. The king rose up to meet her, and bowed himself to her, and sat down on his throne, and caused a throne to be set for the king's mother; and she sat on his right hand.

20 Atunci ea a spus: Am o mică rugăminte la tine; te rog, nu îmi spune nu. Şi împăratul i-a zis: Cere, mama mea, pentru că nu îţi voi spune nu.

Then she said, "I ask one small petition of you; do not deny me." The king said to her, "Ask on, my mother; for I will not deny you."

21 Şi ea a zis: Sunamita Abişag să îi fie dată lui Adonia, fratele tău, de soţie.

She said, "Let Abishag the Shunammite be given to Adonijah your brother as wife."

22 Şi împăratul Solomon a răspuns şi i-a zis mamei sale: Şi pentru ce ceri pe sunamita Abişag pentru Adonia? Cere pentru el şi împărăţia, pentru că el este fratele meu mai mare; chiar pentru el şi pentru preotul Abiatar şi pentru Ioab, fiul Ţeruiei.

King Solomon answered his mother, "Why do you ask Abishag the Shunammite for Adonijah? Ask for him the kingdom also. For he is my elder brother. For him, and for Abiathar the priest, and for Joab the son of Zeruiah."

23 Atunci împăratul Solomon a jurat pe DOMNUL, spunând: Dumnezeu să îmi facă astfel şi încă mai mult, dacă Adonia nu a vorbit acest cuvânt împotriva vieţii lui.

Then king Solomon swore by Jehovah, saying, "God do so to me, and more also, if Adonijah has not spoken this word against his own life.

24 De aceea acum, precum DOMNUL trăieşte, care m-a întemeiat şi m-a pus pe tronul lui David, tatăl meu, şi care mi-a făcut o casă, precum a promis, că Adonia va fi dat la moarte în această zi.

Now therefore as Jehovah lives, who has established me, and set me on the throne of David my father, and who has made me a house, as he promised, surely Adonijah shall be put to death this day."

25 Şi împăratul Solomon a trimis prin mâna lui Benaia, fiul lui Iehoiada; şi el a căzut asupra lui încât acela a murit.

King Solomon sent by Benaiah the son of Jehoiada; and he fell on him, so that he died.

26 Şi împăratul i-a spus preotului Abiatar: Du-te la Anatot, la câmpurile tale, pentru că tu eşti demn de moarte; dar în acest timp nu te voi da la moarte, pentru că ai purtat chivotul DOMNULUI DUMNEZEU înaintea lui David, tatăl meu, şi deoarece ai fost chinuit în tot ce s-a chinuit tatăl meu.

To Abiathar the priest the king said, "Go to Anathoth, to your own fields; for you are worthy of death. But I will not at this time put you to death, because you bore the ark of Jehovah before David my father, and because you were afflicted in all in which my father was afflicted."

27 Astfel Solomon l-a alungat pe Abiatar din a fi un preot DOMNULUI, ca să împlinească cuvântul DOMNULUI, pe care l-a spus referitor la casa lui Eli în Şilo.

So Solomon thrust out Abiathar from being priest to Jehovah, that he might fulfill the word of Jehovah, which he spoke concerning the house of Eli in Shiloh.

28 Atunci veştile au venit la Ioab, pentru că Ioab se întorsese după Adonia, deşi nu se întorsese după Absalom. Şi Ioab a fugit la tabernacolul DOMNULUI şi a apucat coarnele altarului.

The news came to Joab; for Joab had turned after Adonijah, though he did not turn after Absalom. Joab fled to the Tent of Jehovah, and caught hold on the horns of the altar.

29 Şi i s-a spus împăratului Solomon că Ioab a fugit la tabernacolul DOMNULUI; şi, iată, el este lângă altar. Atunci Solomon a trimis pe Benaia, fiul lui Iehoiada, spunând: Du-te, cazi asupra lui.

It was told king Solomon, "Joab has fled to the Tent of Jehovah, and look, he is by the altar." And Solomon sent to Joab, saying, "What happened to you, that you have fled to the altar?" And Joab said, "Because I was afraid of you, so I fled to Jehovah." And Solomon sent to Benaiah the son of Jehoiada, saying, "Go, fall on him."

30 Şi Benaia a venit la tabernacolul DOMNULUI şi i-a zis: Astfel spune împăratul: Ieşi afară. Iar el a spus: Nu, ci voi muri aici. Şi Benaia a adus din nou cuvânt împăratului, spunând: Astfel a zis Ioab şi astfel mi-a răspuns.

Benaiah came to the Tent of Jehovah, and said to him, "Thus says the king, 'Come forth.'" He said, "No; but I will die here." Benaiah brought the king word again, saying, "Thus said Joab, and thus he answered me."

31 Şi împăratul i-a zis: Fă precum a spus şi cazi asupra lui şi îngroapă-l; ca să îndepărtezi de la mine şi de la casa tatălui meu, sângele nevinovat, pe care l-a vărsat Ioab.

The king said to him, "Do as he has said, and fall on him, and bury him; that you may take away this day the innocent blood which Joab shed without cause, from me and from my father's house.

32 Şi DOMNUL să întoarcă sângele lui asupra capului său, care a căzut asupra a doi bărbaţi mai drepţi şi mai buni decât el şi i-a ucis cu sabia, tatăl meu, David, neştiind de aceasta, adică pe Abner, fiul lui Ner, căpetenia oştirii lui Israel şi pe Amasa, fiul lui Ieter, căpetenia oştirii lui Iuda.

Jehovah will return his blood on his own head, because he fell on two men more righteous and better than he, and killed them with the sword, and my father David did not know it: Abner the son of Ner, captain of the army of Israel, and Amasa the son of Jether, captain of the army of Judah.

33 Sângele lor să se întoarcă asupra capului lui Ioab şi asupra capului seminţei lui pentru totdeauna; dar asupra lui David şi asupra seminţei lui şi asupra casei lui şi asupra tronului său, să fie pace de la DOMNUL pentru totdeauna.

So shall their blood return on the head of Joab, and on the head of his descendants forever. But to David, and to his descendants, and to his house, and to his throne, there shall be peace forever from Jehovah."

34 Astfel Benaia, fiul lui Iehoiada, s-a urcat şi a căzut asupra lui şi l-a ucis; iar el a fost îngropat în casa lui în pustie.

Then Benaiah the son of Jehoiada went up, and fell on him, and killed him; and he was buried in his own house in the wilderness.

35 Şi împăratul l-a pus pe Benaia, fiul lui Iehoiada, în locul lui peste oştire; şi pe preotul Ţadoc, împăratul l-a pus în locul lui Abiatar.

The king put Benaiah the son of Jehoiada in his place over the army; and the king put Zadok the priest in the place of Abiathar.

36 Şi împăratul a trimis şi l-a chemat pe Şimei şi i-a spus: Zideşte-ţi o casă în Ierusalim şi locuieşte acolo şi să nu ieşi de acolo nici încoace nici încolo.

The king sent and called for Shimei, and said to him, "Build yourself a house in Jerusalem, and dwell there, and do not go out from there anywhere.

37 Pentru că va fi, că în ziua când ieşi afară şi treci peste pârâul Chedron, să ştii într-adevăr că vei muri negreşit; sângele tău va fi asupra capului tău.

For on the day you go out, and pass over the wadi of the Kidron, know for certain that you shall surely die: your blood shall be on your own head."

38 Şi Şimei i-a zis împăratului: Spusa este bună; precum domnul meu împăratul a spus, astfel servitorul tău va face. Şi Şimei a locuit în Ierusalim multe zile.

Shimei said to the king, "The saying is good. As my lord the king has said, so will your servant do." Shimei lived in Jerusalem many days.

39 Şi s-a întâmplat, la sfârşitul a trei ani, că doi dintre servitorii lui Şimei au fugit la Achiş, fiul lui Maaca, împăratul din Gat. Şi ei i-au spus lui Şimei, zicând: Iată, servitorii tăi sunt în Gat.

It happened at the end of three years, that two of the servants of Shimei ran away to Achish, son of Maacah, king of Gath. They told Shimei, saying, "Look, your servants are in Gath."

40 Şi Şimei s-a ridicat şi şi-a înşeuat măgarul şi a mers la Gat, la Achiş, să îi caute pe servitorii săi; şi Şimei a mers şi i-a adus pe servitorii săi din Gat.

Shimei arose, and saddled his donkey, and went to Gath to Achish, to seek his servants; and Shimei went, and brought his servants from Gath.

41 Şi i s-a spus lui Solomon că Şimei mersese din Ierusalim la Gat şi s-a întors.

It was told Solomon that Shimei had gone from Jerusalem to Gath, and had come again.

42 Şi împăratul a trimis şi l-a chemat pe Şimei şi i-a spus: Nu te-am pus eu să juri pe DOMNUL şi nu te-am avertizat, spunând: Să ştii negreşit, că în ziua când vei ieşi afară şi vei umbla încoace şi încolo, vei muri negreşit? Şi tu mi-ai spus: Cuvântul pe care l-am auzit este bun.

The king sent and called for Shimei, and said to him, "Did I not adjure you by Jehovah, and warn you, saying, 'Know for certain, that on the day you go out, and walk abroad any where, you shall surely die?' You said to me, 'The saying that I have heard is good.'

43 De ce atunci nu ai păzit jurământul DOMNULUI şi porunca pe care ţi-am poruncit-o?

Why then have you not kept the oath of Jehovah, and the commandment that I have instructed you with?"

44 Împăratul i-a mai spus lui Şimei: Cunoşti toată stricăciunea, la care inima ta este martoră, pe care i-ai făcut-o lui David, tatăl meu: de aceea DOMNUL să întoarcă răutatea ta asupra capului tău;

The king said moreover to Shimei, "You know all the wickedness which your heart is privy to, that you did to David my father. Therefore Jehovah shall return your wickedness on your own head.

45 Şi împăratul Solomon să fie binecuvântat şi tronul lui David să fie întemeiat înaintea DOMNULUI pentru totdeauna.

But king Solomon shall be blessed, and the throne of David shall be established before Jehovah forever."

46 Astfel împăratul i-a poruncit lui Benaia, fiul lui Iehoiada, şi el a fost acela care a ieşit şi a căzut asupra lui şi acela a murit. Şi împărăţia a fost întemeiată, în mâna lui Solomon.

So the king commanded Benaiah the son of Jehoiada; and he went out, and fell on him, so that he died. The kingdom was established in the hand of Solomon.