1 Regii 15
1 Şi în anul al optsprezecelea al împăratului Ieroboam, fiul lui Nebat, Abiiam a domnit peste Iuda.
Ie amy taom-paha-folo-valo’ ambi’ Iarovame mpanjaka, ana’ i Nebatey, le niorotse nifehe Iehoda t’i Abiiame
2 Trei ani a domnit el în Ierusalim. Şi numele mamei lui era Maaca, fiica lui Abişalom.
nifeleke telo taoñe e Ierosalaime ao. I Maakà, anak’ ampela’ i Abisalome, ty tahinan-drene’e.
3 Şi el a umblat în toate păcatele tatălui său, pe care le făcuse înaintea lui; şi inima lui nu a fost împăcată cu DOMNUL Dumnezeul lui, ca inima lui David, tatăl său.
Fonga nañaveloe’e o hakeo nanoen-drae’e taolo’eo; tsy nivantañe amy Iehovà Andrianañahare’e manahake ty arofon-drae’e Davide, ty arofo’e.
4 Totuşi, din cauza lui David, DOMNUL Dumnezeul său i-a dat o candelă în Ierusalim, pentru a înălţa pe fiul său după el şi pentru a întemeia Ierusalimul;
Fe nanolora’ Iehovà Andrianañahare failo e Ierosalaime ao t’i Davide hampitroara’e ty ana’e hanonjohy aze, hampijadoña’e t’Ierosalaime;
5 Deoarece David făcuse ceea ce era drept în ochii DOMNULUI şi nu se abătuse de la niciun lucru pe care i-l poruncise el în toate zilele vieţii sale, în afară de fapta cu Urie hititul.
amy te nanao ty hiti’e am-pihaino’ Iehovà t’i Davide vaho tsy nivìke ndra ami’ ty inoñ’ inoñe linili’e ama’e amo hene andron-kavelo’eo naho tsy ty amy Orià nte-Kitey.
6 Şi a fost război între Roboam şi Ieroboam în toate zilele vieţii lui.
Nitolom-pialy avao t’i Rekhavame naho Iarovame amo hene andron-kavelo’eo.
7 Şi restul faptelor lui Abiiam şi tot ce a făcut, nu sunt ele scrise în cartea cronicilor împăraţilor lui Iuda? Şi a fost război între Abiiam şi Ieroboam.
Aa naho o fitoloña’ i Abiiame ila’eo, o tolon-draha’e iabio—tsy fa sinokitse amy bokem-pamoliliañe o mpanjaka’ Iehodaoy hao? Le hotakotak’ avao ty tañivo’ i Abiiame naho Iarovame.
8 Şi Abiiam a adormit cu părinţii săi; şi l-au îngropat în cetatea lui David; şi fiul său, Asa, a domnit în locul său.
Aa le nitrao-piròtse aman-droae’e t’i Abiime vaho nalente’ iereo an-drova’ i Davide ao; nandimbe aze nifehe t’i Asa ana’e.
9 Şi în al douăzecilea an al lui Ieroboam, împăratul lui Israel, Asa a domnit peste Iuda.
Ie amy taom-paha-roapolo’ Iarovame mpanjaka’ Israeley le niorotse nifeleke Iehodà t’i Asa;
10 Şi patruzeci şi unu de ani a domnit el în Ierusalim. Şi numele mamei lui era Maaca, fiica lui Abişalom.
nifehe efa-polo taoñe raik’ amby e Ierosalaime ao re, i Maakà, anak’ ampela’ i Abisalome, ty tahinan-drene’e.
11 Şi Asa a făcut ceea ce era drept în ochii DOMNULUI, precum a făcut David, tatăl său.
Nanao havantañe am-pihaino’ Iehovà t’i Asa, manahak’ an-drae’e Davide.
12 Şi a alungat pe sodomiţi din ţară şi a îndepărtat toţi idolii pe care tatăl său îi făcuse.
Naitoa’e amy taney ze lahilahy mpandeo-batañe an-dahilahy vaho nafaha’e o fonga raham-pahasive namboaren-droae’eo.
13 Şi de asemenea pe Maaca, mama sa, chiar pe ea a îndepărtat-o de la a fi împărăteasă, pentru că făcuse un idol într-o dumbravă; şi Asa i-a distrus idolul şi l-a ars lângă pârâul Chedron.
Naitoa’e amy naha mpanjaka ampela azey ka t’i Maakà rene’e, ty amy hazomanga nanoe’e añ’ala-vondroy; rinotsa’ i Asa i hazomanga’ey vaho niforototoe’e amy torahañe Kidroney.
14 Dar înălţimile nu au fost îndepărtate; totuşi inima lui Asa a fost împăcată cu DOMNUL în toate zilele sale.
O toets’ aboo avao ty tsy naveve’e fe ni-lifotse Iehovà ty arofo’ i Asa amo hene andro’eo.
15 Şi el a adus lucrurile pe care tatăl său le dedicase şi lucrurile pe care el însuşi le dedicase, în casa DOMNULUI: argint şi aur şi vase.
Le nampizilihe’e añ’anjomba’ Iehovà ao o raha nengaen-drae’eo naho o nengae’eo; ty fanake naho ty volafoty vaho ty volamena.
16 Şi a fost război între Asa şi Baaşa, împăratul lui Israel, în toate zilele lor.
Nitolom-pialy t’i Asa naho i Baasa mpanjaka’ Israele amo hene andro’ iareoo.
17 Şi Baaşa, împăratul lui Israel, s-a urcat împotriva lui Iuda şi a zidit Rama, ca să nu permită nimănui să iasă sau să intre la Asa, împăratul lui Iuda.
Nionjoñe haname Iehodà mb’eo t’i Baasa mpanjaka’ Israele, vaho namboare’e ty Ramà, hikalañe ty fiavotañe naho ty fimoahañe mb’amy Asa mpanjaka Iehodà mb’eo.
18 Atunci Asa a luat tot argintul şi aurul care era rămas în tezaurele casei DOMNULUI şi în tezaurele casei împăratului şi le-a dat în mâna servitorilor săi şi împăratul Asa i-a trimis la Ben-Hadad, fiul lui Tabrimon, fiul lui Hezion, împăratul Siriei, care locuia în Damasc, spunând:
Rinambe’ i Asa amy zao ty vola-foty naho volamena sisa amy fañajam-baran’ anjomba’ Iehovày naho amy fañajam-baran’ anjomba’ i mpanjakaiy naho natolo’e am-pità’ o mpitoro’eo; le nampihitrife’ i Asa amy Benehadade, ana’ i Tabrimone, ana’ i Kezione, mpanjaka’ i Arame, nimoneñe e Damesèkey, ami’ty hoe:
19 Este alianţă între mine şi tine şi între tatăl meu şi tatăl tău: iată, ţi-am trimis un dar de argint şi aur; vino şi rupe înţelegerea ta cu Baaşa, împăratul lui Israel, ca să plece de la mine.
Ao ty fañina añivo’o naho izaho, añivon-draeko naho ty rae’o; ingo nañitrifako ravoravo, volafoty naho volamena; akia, apitsoho ty fañina’o amy Baasa mpanjaka’ Israele, hisitaha’e amako.
20 Astfel Ben-Hadad a dat ascultare împăratului Asa şi a trimis pe căpeteniile oştirilor sale împotriva cetăţilor lui Israel şi au lovit Iionul şi Danul şi Abel-Bet-Maaca şi tot Chinerotul, împreună cu toată ţara lui Neftali.
Hinao’ i Benehadade t’i Asa mpanjaka, le nirahe’e haname o rova’ Israeleo o roandria’ i valobohòkeio le linafa’e t’Iione, naho i Dane, naho i Abel’bet’maakà vaho i Kinerote iaby, reketse ty tane’ i Naftalý iaby.
21 Şi s-a întâmplat, când Baaşa a auzit aceasta, că s-a oprit de la construirea Ramei şi a locuit în Tirţa.
Ie jinanji’ i Baasa zao le napo’e ty fandranjiañe i Ramà vaho nimoneñe e Tirtsà.
22 Atunci împăratul Asa a făcut o proclamaţie prin tot Iuda; nimeni nu a fost scutit; şi au îndepărtat pietrele de la Rama şi lemnăria ei, cu care Baaşa construise; şi împăratul Asa a zidit cu ele Gheba lui Beniamin şi Miţpa.
Nitsitsihe’ i Asa mpanjaka koike t’Iehoda, tsy nilefereñe; nakare’ iereo o vato’ i Ramà iabio naho o boda fañamboara’ i Baasao; le namboare’ i Asa mpanjaka ty Geba e Beniamine ao naho i Mitspà.
23 Restul faptelor lui Asa şi toată puterea lui şi tot ce a făcut şi cetăţile pe care le-a construit, nu sunt ele scrise în cartea cronicilor împăraţilor lui Iuda? Totuşi în timpul bătrâneţii sale a fost bolnav de picioare.
Aa naho o fitoloña’ i Asa ila’eo, i haozara’e iabiy naho ze hene tolon-draha’e naho o rova namboare’eo; tsy fa sinokitse amy bokem-pamoliliañe o mpanjaka’ Iehodaoy hao? Ie nigain-kantetse le narare am-pandia’e.
24 Şi Asa a adormit cu părinţii săi şi a fost îngropat cu părinţii săi în cetatea lui David, tatăl său; şi Iosafat, fiul său, a domnit în locul său.
Nitrao-piròtse aman-droae’e t’i Asa vaho nalentek’ aman-droae’e an-drova’ i Davide rae’e ao; Iehosafate ana’e ty nandimbe aze nifehe.
25 Şi Nadab, fiul lui Ieroboam, a început să domnească peste Israel în al doilea an al lui Asa, împăratul lui Iuda, şi el a domnit peste Israel doi ani.
Niorotse nifehe Israele t’i Nadabe ana’ Iarovame amy taom-paha-roe’ i Asa mpanjaka’ Iehoday, le nifeleke Israele roe taoñe,
26 Şi a făcut ce este rău în ochii DOMNULUI şi a umblat în calea tatălui său şi în păcatul lui, prin care a făcut pe Israel să păcătuiască.
nanao ze hatsivokarañe am-pihaino Iehovà naho nañavelo an-tsatan-drae’e vaho amy hakeo’e nampanaña’e tahiñe Israeley.
27 Şi Baaşa, fiul lui Ahiia, din casa lui Isahar, a uneltit împotriva lui; şi Baaşa l-a lovit la Ghibeton, care aparţinea filistenilor; fiindcă Nadab şi tot Israelul asediau Ghibetonul.
Kinilili’ i Baasà, ana’ i Ahiià, añ’ anjomba’ Isakare, vaho zinevo’ i Baasà re e Gibetonen-te-Pelistio; ie fa narikatohe’ i Nadabe naho Israele iaby ty Gibetone.
28 Chiar în al treilea an al lui Asa, împăratul lui Iuda, Baaşa l-a ucis şi a domnit în locul său.
Amy taom-paha-telo’ i Asa mpanjaka’ Iehoday ty nanjevoña’ i Baasa aze vaho nandimbe aze nifehe.
29 Şi s-a întâmplat, când a domnit, că el a lovit toată casa lui Ieroboam; nu a lăsat lui Ieroboam pe vreunul care sufla, până când l-a nimicit, conform spusei DOMNULUI, pe care o vorbise prin servitorul său, Ahiia şilonitul;
Ie vata’e nimpanjaka le fonga zinama’e ty anjomba’ Iarovame; leo raike tsy napo’e hikofòke amy Iarovame ampara’ te fonga vinono’e ty amy tsara’ Iehovà nitsaraeñe am-pità’ i Ahiià nte-Silò mpitoro’ey;
30 Din cauza păcatelor lui Ieroboam cu care păcătuise şi prin care făcuse pe Israel să păcătuiască, prin provocarea cu care îl provocase pe DOMNUL Dumnezeul lui Israel la mânie.
ty amo tahiñe nanoe’ Iarovameo naho nampanaña’e hakeo Israele amy sigihy nisigihe’e Iehovà, Andrianañahare’ Israeley, hiviñera’e.
31 Şi restul faptelor lui Nadab şi tot ce a făcut, nu sunt ele scrise în cartea cronicilor împăraţilor lui Israel?
Aa le o fitoloña’ i Nadabeo naho o hene tolon-draha’eo, tsy fa sinokitse amy bokem-pamoliliañe o mpanjaka’ Israeleoy hao?
32 Şi a fost război între Asa şi Baaşa, împăratul lui Israel, în toate zilele lor.
Nitolom-pialy avao t’i Asa naho i Baasa mpanjaka’ Israele amo hene andro’ iareoo.
33 În al treilea an al lui Asa, împăratul lui Iuda, a început să domnească Baaşa, fiul lui Ahiia, peste tot Israelul în Tirţa, timp de douăzeci şi patru de ani.
Amy taom-paha-telo’ i Asa mpanjaka’ Iehoday, le niorotse nifehe’ Israele iaby e Tirtsà ao t’i Baasa ana’ i Ahiià, vaho nifeleke taoñe roapolo-efats’ amby.
34 Şi el a făcut ce este rău în ochii DOMNULUI şi a umblat în calea lui Ieroboam şi în păcatul lui, prin care făcuse pe Israel să păcătuiască.
Nanao ze raty am-pivazohoa’ Iehovà re naho nañavelo ami’ty sata’ Iarovame naho amy tahiñe nampanaña’e hakeo Israeley.
