1 Regii 14

1 În timpul acela Abiia, fiul lui Ieroboam, s-a îmbolnăvit.

Lè sa a, Abija, pitit gason wa Jewoboram lan, tonbe malad.

2 Şi Ieroboam i-a spus soţiei sale: Ridică-te, te rog, şi deghizează-te, ca să nu fii cunoscută că eşti soţia lui Ieroboam; şi mergi la Şilo; iată, acolo este profetul Ahiia, care mi-a spus că voi fi împărat peste acest popor.

Jewoboram di madanm li: -Abiye ou yon jan pou pesonn pa rekonèt se madanm mwen ou ye, pati ale lavil Silo. Se la pwofèt Akija rete; se li ki te di m' mwen tapral gouvènen pèp Izrayèl la.

3 Şi ia cu tine zece pâini şi turte şi un urcior cu miere şi mergi la el: el îţi va spune ce i se va întâmpla copilului.

W'a pran dis pen, kèk gato ak yon bokal siwo myèl pou fè l' kado, ou v al lakay li. Sèten, l'a fè ou konnen sa ki pou rive pitit gason nou an.

4 Şi soţia lui Ieroboam a făcut astfel şi s-a ridicat şi a mers la Şilo şi a venit la casa lui Ahiia. Dar Ahiia nu putea să vadă, pentru că ochii lui se întunecaseră din cauza bătrâneţii.

Se konsa madan Jewoboram ale lakay Akija lavil Silo. Akija te granmoun anpil, li pa t' wè nan je l' ankò.

5 Şi DOMNUL i-a spus lui Ahiia: Iată, soţia lui Ieroboam vine să te întrebe un lucru pentru fiul ei, pentru că este bolnav; şi aşa şi aşa să îi vorbeşti, pentru că atunci când va intra, se va preface a fi altă femeie.

Seyè a te fè Akija konnen madan Jewoboram ap vin wè li pou pitit gason l' lan ki malad. Li te di l': -Lè madan Jewoboram vini, l'ap fè tèt li pase pou yon lòt moun. Ou menm, w'a di l' sa m'a mete nan bouch ou pou di l'. Lè madan Jewoboram rive, li fè tèt li pase pou yon lòt moun vre.

6 Şi s-a întâmplat, când Ahiia a auzit sunetul picioarelor ei, pe când intra pe uşă, că el i-a spus: Intră, tu soţie a lui Ieroboam; de ce te prefaci a fi alta? Pentru că eu sunt trimis la tine cu veşti grele.

Men, lè Akija tande l' bri pye l' ap vini nan papòt la, li di l': -Antre non, madan Jewoboram. Poukisa w'ap fè tèt ou pase pou lòt moun konsa? Tout jan, mwen gen move nouvèl pou ou.

7 Du-te, spune lui Ieroboam: Astfel spune DOMNUL Dumnezeul lui Israel: Deşi te-am înălţat din mijlocul poporului şi te-am făcut prinţ peste poporul meu, Israel,

Ale di Jewoboram men sa Seyè a, Bondye pèp Izrayèl la voye di l': Mwen te chwazi ou nan mitan pèp la, mwen mete ou chèf sou pèp mwen an, pèp Izrayèl la.

8 Şi am rupt împărăţia de la casa lui David şi ţi-am dat-o ţie, totuşi nu ai fost ca servitorul meu David, care a păzit poruncile mele şi care m-a urmat cu toată inima sa, pentru a face numai ceea ce era drept în ochii mei;

Mwen wete baton kòmandman nan men moun fanmi David yo, mwen ba ou li. Men, ou pa t' tankou David. sèvitè m' lan, ki te toujou koute lòd mwen te ba li, ki te mache ak kè kontan nan chemen mwen te ba li, ki te fè sa ki pou fè m' plezi ase.

9 Ci ai făcut rău mai mult decât toţi câţi au fost înaintea ta; fiindcă ai mers şi ţi-ai făcut alţi dumnezei şi chipuri turnate, pentru a mă provoca la mânie şi m-ai aruncat în spatele tău;

Ou fè pi mal pase sa ki te chèf anvan ou yo. Ou sèvi lòt bondye, ou fè estati an kwiv pou yo, ou voye m' jete, ou fè m' fache.

10 De aceea, iată, voi aduce răul asupra casei lui Ieroboam şi voi stârpi de la Ieroboam, pe cel care urinează la perete şi pe cel închis şi pe cel rămas în Israel, şi voi îndepărta rămăşiţa casei lui Ieroboam, precum omul îndepărtează balega, până când se duce toată.

Se poutèt sa, Jewoboram, mwen pral fè malè tonbe sou fanmi ou. Mwen pral touye dènye gason nan fanmi ou, timoun kou granmoun. M'ap disparèt fanmi ou nèt nan peyi Izrayèl, y'ap bale yo voye jete tankou yo jete poupou.

11 Pe cel ce moare din Ieroboam în cetate, câinii îl vor mânca; şi pe cel care moare în câmp îl vor mânca păsările cerului, pentru că DOMNUL a vorbit aceasta.

Chen pral manje kadav moun nan fanmi ou ki va mouri nan lavil. Malfini karanklou va manje kadav sa ki va mouri andeyò. Se Seyè a menm ki di sa.

12 Ridică-te de aceea, mergi acasă; şi când picioarele tale vor intra în cetate, copilul va muri.

Ou menm pou tèt pa ou, madan Jewoboram, leve non, tounen lakay ou. Rive w'a rive lavil la, pitit la ap mouri.

13 Şi tot Israelul va jeli pentru el şi îl vor îngropa, pentru că numai el din Ieroboam va intra în mormânt, pentru că numai în el s-a găsit ceva bun faţă de DOMNUL Dumnezeul lui Israel, în casa lui Ieroboam.

Tout moun peyi Izrayèl yo va pran lapenn pou li, y'a antere l'. Nan tout fanmi Jewoboram lan, se li menm ase y'ap antere paske, nan tout fanmi an, se li menm ase ki te yon ti jan bon nan je Seyè a, Bondye pèp Izrayèl la.

14 Mai mult, DOMNUL îşi va ridica un împărat peste Israel, care va stârpi casa lui Ieroboam în acea zi, dar ce spun? Chiar acum.

Seyè a pral mete yon lòt wa pou gouvènen pèp Izrayèl la. Se li menm ki pral disparèt fanmi Jewoboram lan. Se pou jòdi a wi sa m'ap di la a. Se pou koulye a menm.

15 Fiindcă DOMNUL va lovi pe Israel, precum o trestie este scuturată în apă şi va dezrădăcina pe Israel din această ţară bună, pe care a dat-o părinţilor lor şi îi va împrăştia dincolo de râu, deoarece şi-au făcut dumbrăvi, provocând pe DOMNUL la mânie.

Seyè a pral pini pèp Izrayèl la. Yo pral tranble tankou pye wozo k'ap tranble bò kouran dlo. Li pral dechouke pèp Izrayèl la nan bon peyi li te bay zansèt yo a, li pral gaye yo lòt bò larivyè Lefrat, paske yo fè Seyè a fache lè yo fè estati pou zidòl Astate a.

16 Şi el va părăsi pe Israel din cauza păcatelor lui Ieroboam, care a păcătuit şi care a făcut pe Israel să păcătuiască.

Seyè a pral lage pèp Izrayèl la paske Jewoboram te fè anpil peche, lèfini li te pote pèp Izrayèl fè sa ki mal tou.

17 Şi soţia lui Ieroboam s-a ridicat şi a plecat şi a venit la Tirţa; şi când a ajuns la pragul uşii, copilul a murit.

Madan Jewoboram pati, li tounen lavil Tisra. Lè li fè sa l'ap antre lakay li, pitit la mouri.

18 Şi l-au îngropat; şi tot Israelul a jelit pentru el, conform cuvântului DOMNULUI, pe care el îl vorbise prin mâna servitorului său, profetul Ahiia.

Moun pèp Izrayèl yo pran lapenn pou pitit la, yo antere l', jan Seyè a te di sa nan bouch pwofèt Akija a.

19 Şi restul faptelor lui Ieroboam, cum s-a războit şi cum a domnit, iată, ele sunt scrise în cartea cronicilor împăraţilor lui Israel.

Tout lòt bagay wa Jewoboram te fè yo, istwa lagè li te fè ak jan li te gouvènen peyi a, n'a jwenn tou sa ekri nan liv Istwa wa peyi Izrayèl yo.

20 Şi zilele cât Ieroboam a domnit au fost douăzeci şi doi de ani; şi a adormit cu părinţii săi şi Nadab, fiul său, a domnit în locul său.

Jewoboram te wa pandan venndezan. Lè li mouri, yo antere l'. Se Nadab, pitit gason l' lan, ki moute sou fotèy la nan plas li.

21 Şi Roboam, fiul lui Solomon, a domnit în Iuda. Roboam era în vârstă de patruzeci şi unu de ani când a început să domnească şi a domnit şaptesprezece ani în Ierusalim, cetatea pe care DOMNUL a ales-o dintre toate triburile lui Israel, ca să îşi pună numele său acolo. Şi numele mamei lui era Naama, o amonită.

Woboram, pitit gason Salomon an, te gen karanteyennan lè li vin wa peyi Jida. Li gouvènen pandan disetan lavil Jerizalèm, lavil Seyè a te chwazi nan tout peyi Izrayèl la pou anplasman kote pou yo fè sèvis pou li a. Manman Woboram te moun lavil Amon. Li te rele Nama.

22 Şi Iuda a făcut ce este rău în ochii DOMNULUI; şi l-au provocat la gelozie cu păcatele lor pe care le-au făcut, mai mult decât tot ce făcuseră părinţii lor.

Moun peyi Jida yo fè sa ki mal nan je Seyè a. Yo fè pi mal pase zansèt yo. Se konsa yo te lakòz kolè Seyè a tonbe sou yo.

23 Fiindcă ei şi-au zidit de asemenea înălţimi şi idoli şi dumbrăvi pe fiecare deal înalt şi sub fiecare copac verde.

Yo menm tou, yo bati kay pou fè sèvis pou zidòl, yo fè gwo moniman wòch ak estati pou Astate sou tèt mòn anba gwo pyebwa.

24 Şi erau de asemenea sodomiţi în ţară, care au făcut conform cu toate urâciunile naţiunilor pe care DOMNUL le alungase dinaintea copiilor lui Israel.

Sa ki pi rèd toujou, te gen fanm ak gason nan tout kote sa yo ap fè jennès nan sèvis pou zidòl. Moun peyi Jida yo te lage kò yo nan fè tout vye malpwòpte pèp Seyè a te mete deyò nan peyi a pou fè plas pou pèp Izrayèl la.

25 Şi s-a întâmplat, în al cincilea an al împăratului Roboam, că Şişac, împăratul Egiptului, s-a urcat împotriva Ierusalimului;

Woboram te gen senkan depi li te wa lè Chichak, wa peyi Lejip la, atake lavil Jerizalèm.

26 Şi a luat tezaurele casei DOMNULUI şi tezaurele casei împăratului; a luat chiar tot; şi a luat toate scuturile de aur pe care Solomon le făcuse.

Li pran tout trezò ki te nan tanp lan ak nan palè wa a, ata gwo plak pwotèj an lò Salomon te fè fè yo.

27 Şi împăratul Roboam a făcut în locul lor scuturi de aramă şi le-a încredinţat în mâinile mai marelui gărzii, care păzea uşa casei împăratului.

Wa Woboram fè fè gwo plak pwotèj an kwiv pou mete nan plas yo. Lèfini, li renmèt yo nan men chèf gad ki t'ap fè pòs nan pòtay kay wa a.

28 Şi s-a întâmplat când împăratul intra în casa DOMNULUI, că garda le purta şi le aducea înapoi în camera gărzii.

Chak fwa wa a t'ap antre nan Tanp lan, chèf gad yo pran gwo plak pwotèj yo pote yo vini. Lè l' ale, yo pote yo tounen nan sal gad la.

29 Şi restul faptelor lui Roboam şi tot ce a făcut, nu sunt ele scrise în cartea cronicilor împăraţilor lui Iuda?

Tout lòt bagay wa Woboram te fè yo, n'a jwenn yo ekri nan liv Istwa wa peyi Jida yo.

30 Şi a fost război între Roboam şi Ieroboam, în toate zilele lor.

Pandan tout tan sa a se te yon lagè san rete ant Woboram ak Jewoboran.

31 Şi Roboam a adormit cu părinţii săi şi a fost îngropat cu părinţii săi în cetatea lui David. Şi numele mamei lui era Naama, o amonită. Şi Abiiam, fiul său, a domnit în locul său.

Lè Woboram mouri, yo antere l' nan tonm fanmi an nan lavil David la. Manman l' te rele Nama, se te moun lavil Amon. Se Abijam, pitit gason Woboram lan, ki moute sou fotèy la nan plas papa l'.