1 Regii 14

1 În timpul acela Abiia, fiul lui Ieroboam, s-a îmbolnăvit.

E kindeno Abija wuod Jeroboam nobedo matuo,

2 Şi Ieroboam i-a spus soţiei sale: Ridică-te, te rog, şi deghizează-te, ca să nu fii cunoscută că eşti soţia lui Ieroboam; şi mergi la Şilo; iată, acolo este profetul Ahiia, care mi-a spus că voi fi împărat peste acest popor.

kendo Jeroboam nowacho ni chiege niya, “Dhiyo, iwuondri mondo kik ngʼato fweny ni in chi Jeroboam, kendo dhi nyaka Shilo nimar Ahija janabi nikuro, en ema nonyisa ni anabed ruodh jogi.

3 Şi ia cu tine zece pâini şi turte şi un urcior cu miere şi mergi la el: el îţi va spune ce i se va întâmpla copilului.

Kaw makati apar gi kek moko kod chupa mar mor kich kendo dhi ire. Obiro nyisi gima biro timore ni nyathino.”

4 Şi soţia lui Ieroboam a făcut astfel şi s-a ridicat şi a mers la Şilo şi a venit la casa lui Ahiia. Dar Ahiia nu putea să vadă, pentru că ochii lui se întunecaseră din cauza bătrâneţii.

Omiyo chi Jeroboam notimo kaka nonyise modhi e od Ahija man Shilo. Ahija ne muofu ma ok nyal neno, nikech ne oseti.

5 Şi DOMNUL i-a spus lui Ahiia: Iată, soţia lui Ieroboam vine să te întrebe un lucru pentru fiul ei, pentru că este bolnav; şi aşa şi aşa să îi vorbeşti, pentru că atunci când va intra, se va preface a fi altă femeie.

To Jehova Nyasaye nosewacho ni Ahija niya, Chi Jeroboam biro penji kuom wuode, nimar otuo kendo nyaka imiye dwoko machalo kama kata kamacha. Kochopo to obiro wuondore ni en ngʼat machielo.

6 Şi s-a întâmplat, când Ahiia a auzit sunetul picioarelor ei, pe când intra pe uşă, că el i-a spus: Intră, tu soţie a lui Ieroboam; de ce te prefaci a fi alta? Pentru că eu sunt trimis la tine cu veşti grele.

Kamano kane Ahija owinjo tiende e dhoot nowacho niya, “Donji, chi Jeroboam. En angʼo momiyo iwuondori? Oseora iri gi wach marach.

7 Du-te, spune lui Ieroboam: Astfel spune DOMNUL Dumnezeul lui Israel: Deşi te-am înălţat din mijlocul poporului şi te-am făcut prinţ peste poporul meu, Israel,

Dhiyo, inyis Jeroboam ni ma e gima Jehova Nyasaye Nyasach Israel owacho, ‘Ne ayieri e kind ji duto mi aketi jatend joga Israel.

8 Şi am rupt împărăţia de la casa lui David şi ţi-am dat-o ţie, totuşi nu ai fost ca servitorul meu David, care a păzit poruncile mele şi care m-a urmat cu toată inima sa, pentru a face numai ceea ce era drept în ochii mei;

Ne apogo pinyruoth koa e od Daudi mi amiyi, to ok isebedo kaka jatichna Daudi mane orito chikena kendo noluwa gi chunye duto kotimo mana gima kare e nyima.

9 Ci ai făcut rău mai mult decât toţi câţi au fost înaintea ta; fiindcă ai mers şi ţi-ai făcut alţi dumnezei şi chipuri turnate, pentru a mă provoca la mânie şi m-ai aruncat în spatele tău;

Isetimo richo moloyo ji duto mane odak kapok idak. Iseloso ne in iwuon nyiseche mamoko, nyiseche mag chuma; isemiyo iya owangʼ mi idhira ka ngʼeyi.

10 De aceea, iată, voi aduce răul asupra casei lui Ieroboam şi voi stârpi de la Ieroboam, pe cel care urinează la perete şi pe cel închis şi pe cel rămas în Israel, şi voi îndepărta rămăşiţa casei lui Ieroboam, precum omul îndepărtează balega, până când se duce toată.

“‘Kuom mano, adhi kelo chandruok ne od Jeroboam. Abiro ngʼado yawuowi duto mawuok e od Jeroboam man Israel bed ni gin wasumbini kata ok gin wasumbini. Abiro wangʼo od Jeroboam mana kaka ngʼato wangʼo owuoyo nyaka oliel duto.

11 Pe cel ce moare din Ieroboam în cetate, câinii îl vor mânca; şi pe cel care moare în câmp îl vor mânca păsările cerului, pentru că DOMNUL a vorbit aceasta.

Guogi biro chamo joka Jeroboam motho e dala maduongʼ kendo winy mae kor polo biro chamo mago motho e pap. Jehova Nyasaye osewacho!’

12 Ridică-te de aceea, mergi acasă; şi când picioarele tale vor intra în cetate, copilul va muri.

“To in, dogi dala, ka inyono dala. Ka inyono dala maduongʼ, to nyathino notho.

13 Şi tot Israelul va jeli pentru el şi îl vor îngropa, pentru că numai el din Ieroboam va intra în mormânt, pentru că numai în el s-a găsit ceva bun faţă de DOMNUL Dumnezeul lui Israel, în casa lui Ieroboam.

Israel duto biro ywage mi ike. En kende e jaka Jeroboam mibiro iki, nikech en kende ema en e od Jeroboam ma Jehova Nyasaye ma Nyasach Israel oseyudoe gimoro maber.

14 Mai mult, DOMNUL îşi va ridica un împărat peste Israel, care va stârpi casa lui Ieroboam în acea zi, dar ce spun? Chiar acum.

“Jehova Nyasaye biro yiero ni en owuon ruoth ni jo-Israel mabiro tieko dhood joka Jeroboam. Ma e odiechiengʼ! Angʼo? Ee, kata mana sani.

15 Fiindcă DOMNUL va lovi pe Israel, precum o trestie este scuturată în apă şi va dezrădăcina pe Israel din această ţară bună, pe care a dat-o părinţilor lor şi îi va împrăştia dincolo de râu, deoarece şi-au făcut dumbrăvi, provocând pe DOMNUL la mânie.

Kendo Jehova Nyasaye biro goyo Israel, mochal mana gi odundu ma yamo tero ewi pi. Obiro pudho Israel oko kogologi e piny maber mane omiyo kweregi mi okegi loka Aora nikech negimiyo Jehova Nyasaye mirima ka giloso ludhe mag Ashera.

16 Şi el va părăsi pe Israel din cauza păcatelor lui Ieroboam, care a păcătuit şi care a făcut pe Israel să păcătuiască.

Nojwangʼ Israel nikech richo mane Jeroboam otimo kendo mosemiyo Israel otimo.”

17 Şi soţia lui Ieroboam s-a ridicat şi a plecat şi a venit la Tirţa; şi când a ajuns la pragul uşii, copilul a murit.

Eka chi Jeroboam noa malo modhi Tirza. E kinde mane ochopo e laru mar dino cham, nyathino notho.

18 Şi l-au îngropat; şi tot Israelul a jelit pentru el, conform cuvântului DOMNULUI, pe care el îl vorbise prin mâna servitorului său, profetul Ahiia.

Ne giike kendo Israel duto noywage mana kaka Jehova Nyasaye nosewacho kaluwore gi dho jatichne janabi Ahija.

19 Şi restul faptelor lui Ieroboam, cum s-a războit şi cum a domnit, iată, ele sunt scrise în cartea cronicilor împăraţilor lui Israel.

Timbe mamoko mag loch Jeroboam kaka lwenje mane okedo kod kaka nobedo e loch ondiki e kitepe mag rapar mag ruodhi mag Israel.

20 Şi zilele cât Ieroboam a domnit au fost douăzeci şi doi de ani; şi a adormit cu părinţii săi şi Nadab, fiul său, a domnit în locul său.

Nobedo e loch kuom higni piero ariyo gariyo bangʼe to noyweyo gi kwerene. Kendo Nabad wuode nokawo lochne.

21 Şi Roboam, fiul lui Solomon, a domnit în Iuda. Roboam era în vârstă de patruzeci şi unu de ani când a început să domnească şi a domnit şaptesprezece ani în Ierusalim, cetatea pe care DOMNUL a ales-o dintre toate triburile lui Israel, ca să îşi pună numele său acolo. Şi numele mamei lui era Naama, o amonită.

Rehoboam wuod Solomon ne ruoth e Juda. Ne en ja-higni piero angʼwen gachiel kane obedo ruoth, kendo nobedo e loch kuom higni apar gabiriyo e Jerusalem, e dala maduongʼ mane Jehova Nyasaye oseyiero kuom dhoudi duto mag Israel mondo oketie Nyinge. Nying min-gi ne en Naama nyar jo-Amon.

22 Şi Iuda a făcut ce este rău în ochii DOMNULUI; şi l-au provocat la gelozie cu păcatele lor pe care le-au făcut, mai mult decât tot ce făcuseră părinţii lor.

Juda notimo richo e nyim Jehova Nyasaye. Kuom richo mane gitimo, negimiyo Nyasaye mirima omako kodgi moloyo kaka kweregi notimo.

23 Fiindcă ei şi-au zidit de asemenea înălţimi şi idoli şi dumbrăvi pe fiecare deal înalt şi sub fiecare copac verde.

Bende negilosone gin giwegi kuonde motingʼore, kite milamo kod yiende mag Ashera ewi gode maboyo kendo e bwo yiende motarore.

24 Şi erau de asemenea sodomiţi în ţară, care au făcut conform cu toate urâciunile naţiunilor pe care DOMNUL le alungase dinaintea copiilor lui Israel.

Bende ne nitie kata mana chwo materore kuonde lemo e pinyno, ne nitie kendo ji notimo timbe dwanyruok mag ogendini mane Jehova Nyasaye oriembo oko e nyim jo-Israel.

25 Şi s-a întâmplat, în al cincilea an al împăratului Roboam, că Şişac, împăratul Egiptului, s-a urcat împotriva Ierusalimului;

E higa mar abich mar loch ruoth Rehoboam, Shishak ruodh Misri nomonjo Jerusalem.

26 Şi a luat tezaurele casei DOMNULUI şi tezaurele casei împăratului; a luat chiar tot; şi a luat toate scuturile de aur pe care Solomon le făcuse.

Noyako mwandu hekalu mar Jehova Nyasaye kaachiel gi mwandu mag od ruoth. Nokawo gimoro amora, kaachiel gi kuodi mag dhahabu mane Solomon ochuogo.

27 Şi împăratul Roboam a făcut în locul lor scuturi de aramă şi le-a încredinţat în mâinile mai marelui gărzii, care păzea uşa casei împăratului.

Omiyo ruoth Rehoboam nochwogo okumbni mag nyinyo mondo oket kar mane okawgo kendo nomiyo jotelo mag jorit mane rito rangach midonjogo e dala ruoth.

28 Şi s-a întâmplat când împăratul intra în casa DOMNULUI, că garda le purta şi le aducea înapoi în camera gărzii.

E kinde moro amora mane ruoth dhi e hekalu mar Jehova Nyasaye, joritogo ne tingʼo kuodigo kendo bangʼe negidwokogi e od jorito.

29 Şi restul faptelor lui Roboam şi tot ce a făcut, nu sunt ele scrise în cartea cronicilor împăraţilor lui Iuda?

Kuom weche mamoko mag loch Rehoboam, kaachiel gi gik moko duto mane otimo, donge ondikgi e kitap rapar mag ruodhi mag Juda?

30 Şi a fost război între Roboam şi Ieroboam, în toate zilele lor.

Ne nitiere lweny ma ok rum e kind Rehoboam gi Jeroboam.

31 Şi Roboam a adormit cu părinţii săi şi a fost îngropat cu părinţii săi în cetatea lui David. Şi numele mamei lui era Naama, o amonită. Şi Abiiam, fiul său, a domnit în locul său.

Rehoboam notho kaka kwerene kendo noyike kodgi e Dala Maduongʼ mar Daudi. Nying min-gi ne en Naama; ma nyar jo-Amon. Abija wuode nobedo ruoth kare.