1 Regii 13
1 Şi, iată, a venit un om al lui Dumnezeu din Iuda prin cuvântul DOMNULUI la Betel; şi Ieroboam stătea în picioare lângă altar pentru a arde tămâie.
Pathen kah hlang he BOEIPA ol neh Judah lamloh Bethel la pakcak pawk. Te vaengah Jeroboam tah hmueih phum ham hmueihtuk taengah pai.
2 Şi el a strigat împotriva altarului prin cuvântul DOMNULUI şi a spus: Altarule, altarule, astfel spune DOMNUL: Iată, un fiu se va naşte casei lui David, pe nume Iosia; şi pe tine, el va oferi pe preoţii înălţimilor, care ard tămâie pe tine şi oase de oameni vor fi arse pe tine.
Te vaengah BOEIPA ol lamloh hmueihtuk te a doek tih, “Hmueihtuk, hmueihtuk, BOEIPA loh he ni a thui, David imkhui ham capa pakhat, a ming ah Josiah om coeng ke. Te dongah nang soah hmueih aka phum hmuensang khosoih rhoek te nang soah a ngawn vetih hlang rhuh ni nang soah a tih eh,” a ti nah.
3 Şi a dat un semn în acea zi, spunând: Acesta este semnul despre care DOMNUL a vorbit: Iată, altarul va fi despicat şi cenuşa care este pe el va fi vărsată.
Te khohnin ah kopoekrhai a paek tih, “BOEIPA loh he kah kopoekrhai he a thui, hmueihtuk he paeng tih a sokah maehhloi luk pawn ni he,” a ti nah.
4 Şi s-a întâmplat, când împăratul Ieroboam a auzit spusa omului lui Dumnezeu, pe care a strigat-o împotriva altarului din Betel, că şi-a întins mâna de la altar, spunând: Prindeţi-l. Şi mâna pe care o întinsese împotriva lui, s-a uscat, astfel încât nu a putut să o tragă din nou la el.
Bethel ah hmueihtuk aka pang thil Pathen hlang kah ol te manghai loh a yaak. Te dongah Jeroboam loh hmueihtuk dong lamloh a kut a thueng tih, “Anih ke tu uh,” a ti nah. Tedae anih taengla a kut a thueng te a koh pah tih amah taengla yuek thai voel pawh.
5 Altarul de asemenea s-a despicat şi cenuşa s-a vărsat de pe altar, conform cu semnul pe care omul lui Dumnezeu îl dăduse prin cuvântul DOMNULUI.
Te phoeiah BOEIPA ol lamloh Pathen hlang kah a paek kopoekrhai bangla hmueihtuk te paeng tih maehhloi khaw hmueihtuk dong lamloh luk.
6 Şi împăratul a răspuns şi a zis omului lui Dumnezeu: Roagă acum faţa DOMNULUI Dumnezeului tău şi roagă-te pentru mine, ca mâna mea să îmi fie refăcută. Şi omul lui Dumnezeu a implorat pe DOMNUL şi mâna împăratului i-a fost refăcută din nou, şi mâna a devenit precum era înainte.
Te daengah manghai loh a doo tih Pathen kah hlang taengah, “BOEIPA na Pathen mikhmuh ah nguek mai. Kai hamla la thangthui lamtah kai he ka kut hoeih pawn saeh,” a ti nah. Pathen kah hlang te BOEIPA mikhmuh ah a nguek daengah manghai te a kut a yueh thai tih lamhma kah thim la a om pah.
7 Şi împăratul i-a spus omului lui Dumnezeu: Vino acasă cu mine şi răcoreşte-te şi îţi voi da o răsplată.
Manghai loh Pathen kah hlang te, “Kamah taengah im la ham paan lamtah na lungbuei duel dae, nang te kutdoe kam paek bitni,” a ti nah.
8 Şi omul lui Dumnezeu a spus împăratului: Dacă mi-ai da jumătate din casa ta, nu voi intra cu tine, nici nu voi mânca pâine nici nu voi bea apă în acest loc;
Tedae Pathen kah hlang loh manghai te, “Kai he na im rhakthuem nam pae cakhaw nang taengla ka mop mahpawh. He hmuen ah buh khaw ka ca mahpawh, tui khaw ka o mahpawh.
9 Pentru că astfel mi s-a poruncit prin cuvântul DOMNULUI, spunând: Să nu mănânci pâine, nici să nu bei apă, nici să nu te întorci pe aceeaşi cale pe care ai venit.
BOEIPA ol loh kai n'uen tangloeng tih, ‘Buh khaw ca boeh, tui khaw o boeh, na caeh long lamloh mael boeh,’ a ti,” a ti nah.
10 Astfel el a mers pe altă cale şi nu s-a întors pe calea pe care venise la Betel.
Te dongah longpuei a tloe longah cet tih Bethel la aka pawk longpuei longah mael voel pawh.
11 Şi acolo în Betel locuia un profet bătrân; şi fiii săi au venit şi i-au spus toate lucrările pe care omul lui Dumnezeu le făcuse în acea zi în Betel; cuvintele pe care le spusese împăratului, pe acestea le-au spus de asemenea tatălui lor.
Te vaengah tonghma patong pakhat tah Bethel ah kho a sak. Te dongah a capa te a pawk vaengah Pathen kah hlang loh Bethel ah hnin at neh bitat cungkuem a saii khaw, manghai taengah a thui ol te khaw, a taengah a thui pah tih a napa ham a daek pa uh.
12 Şi tatăl lor le-a spus: Pe ce cale a mers el? Şi fiii săi văzuseră pe ce cale mersese omul lui Dumnezeu, care venise din Iuda.
Te vaengah a napa loh amih te, “Me long nim a caeh,” a ti nah. Te dongah Judah lamkah aka pawk Pathen hlang kah a caeh nah longpuei te a ca rhoek loh a tueng uh.
13 Şi a spus fiilor săi: Înşeuaţi-mi măgarul. Astfel ei i-au înşeuat măgarul; şi a călărit pe el,
A ca rhoek te, “Kai ham laak te khit uh,” a ti nah. Te dongah anih ham laak te a khih pa uh tih a soah ngol.
14 Şi a mers după omul lui Dumnezeu şi l-a găsit şezând sub un stejar; şi i-a spus: Eşti tu omul lui Dumnezeu care a venit din Iuda? Şi el a spus: Eu sunt.
Te phoeiah Pathen hlang hnuk te a vai hatah rhokael hmuiah a ngol te hmuh. Te dongah anih te, “Nang he Judah lamkah aka pawk Pathen kah hlang ni nama?” a ti nah hatah, “Kai ni ue,” a ti nah.
15 Atunci el i-a spus: Vino acasă cu mine şi mănâncă pâine.
Te phoeiah anih te, “Kai taengah im la halo lamtah buh ca dae,” a ti nah.
16 Iar el a spus: Nu pot să mă întorc cu tine, nici să intru cu tine; nici nu voi mânca pâine, nici nu voi bea apă cu tine în acest loc;
Tedae, “Nang taengah ka mael ham neh na taengah pongpa ham ka coeng moenih. He hmuen ah buh ka ca mahpawh, nang taengkah tui khaw ka o mahpawh.
17 Pentru că mi s-a spus prin cuvântul DOMNULUI: Să nu mănânci pâine, nici să nu bei apă acolo, nici să te întorci din nou pe calea pe care ai venit.
Ka taengkah ol he BOEIPA ol dongkah ni. ‘Teah te buh ca boeh, tui khaw o boeh, na lo vaengkah longpuei dongah na mael vaengah cet boeh,’ a ti,” a ti nah.
18 El i-a spus: Eu sunt de asemenea profet precum eşti şi tu; şi un înger mi-a vorbit prin cuvântul DOMNULUI, spunând: Adu-l înapoi cu tine la casa ta, ca să mănânce pâine şi să bea apă. Dar el îl minţea.
Te vaengah amah te, “Kai khaw nang bangla tonghma van ni. Puencawn loh kai taengah BOEIPA ol neh a thui tih, ‘Anih te namah neh na im la mael puei lamtah, buh ca dae saeh, tui khaw o saeh,’ a ti,” a ti nah tih a taengah basa.
19 Astfel el s-a întors cu el şi a mâncat pâine în casa lui şi a băut apă.
Te dongah a taengla mael tih a im ah buh a caak, tui khaw a ok pah.
20 Şi s-a întâmplat, pe când şedeau la masă, că a venit cuvântul DOMNULUI la profetul care îl adusese înapoi;
Te phoeiah amih te caboei dongah ngol uh. Te vaengah BOEIPA kah ol tah anih aka khuen tonghma taengah pai.
21 Şi el a strigat către omul lui Dumnezeu care venise din Iuda, spunând: Astfel spune DOMNUL: Pentru că nu ai făcut ce a poruncit gura DOMNULUI şi nu ai păzit porunca pe care DOMNUL Dumnezeul tău ţi-o poruncise,
Te vaengah Judah lamkah aka pawk Pathen hlang te a o tih, “BOEIPA ol na koek dongah BOEIPA loh he ni a thui. Na Pathen BOEIPA loh nang n'uen bangla olpaek te na ngaithuen moenih.
22 Ci ai venit înapoi şi ai mâncat pâine şi ai băut apă în locul despre care DOMNUL ţi-a spus: Să nu mănânci pâine şi să nu bei apă; trupul tău mort nu va intra în mormântul părinţilor tăi.
Na mael tih namah taengah, ‘Buh ca boeh, tui o boeh,’ a ti nah hmuen ah buh na caak tih, tui na ok dongah na rhok loh na pa rhoek kah phuel te paan mahpawh,” a ti nah.
23 Şi s-a întâmplat, după ce a mâncat pâine şi după ce a băut, că a înşeuat măgarul pentru el, adică, pentru profetul pe care îl întorsese.
Buh a caak phoei neh a ok phoeiah tah anih aka mael puei tonghma loh anih ham laak a khih pah.
24 Şi după ce a plecat, l-a întâlnit pe cale un leu şi l-a ucis; şi trupul său mort era aruncat în cale şi măgarul stătea lângă el, leul de asemenea stătea lângă trupul mort.
Tedae a caeh vaengah anih te sathueng loh longpuei ah a mah tih anih te a duek sak. A rhok te long ah a voeih tih a om vaengah laak te a taengah pai. Sathueng khaw rhok taengah pai.
25 Şi, iată, au trecut nişte oameni şi au văzut trupul mort aruncat în cale şi leul stând lângă trupul mort; şi au venit şi au spus aceasta în cetatea unde locuia profetul cel bătrân.
Te vaengah hlang aka cet loh longpuei ah rhok yalh tih rhok taengah sathueng a pai te lawt a hmuh uh. Te dongah tonghma patong a om nah khopuei ah a thui uh.
26 Şi când profetul care îl adusese înapoi din cale a auzit despre aceasta, a spus: Este omul lui Dumnezeu, care nu a făcut ce a poruncit cuvântul DOMNULUI; pentru aceasta DOMNUL l-a dat leului, care l-a sfâşiat şi l-a ucis, conform cuvântului DOMNULUI, pe care i-l spusese.
Te vaengah longpueng lamloh anih aka mael puei tonghma loh a yaak tih, “BOEIPA ol aka koek Pathen kah hlang pai ni, a taengah a thui pah BOEIPA ol bangla BOEIPA loh anih he sathueng taengla a paek dongah a phuet tih a duek sak,” a ti.
27 Şi a vorbit fiilor săi, zicând: Înşeuaţi-mi măgarul. Şi l-au înşeuat.
Te phoeiah a ca rhoek te, “Kai hamla laak te khit uh,” a ti nah tih a khih pa uh.
28 Şi a mers şi a găsit trupul său mort aruncat în cale şi măgarul şi leul stând lângă trupul mort; leul nu mâncase trupul mort, nici nu sfâşiase măgarul.
A caeh vaengah a rhok te long ah ana voeih tih rhok taengah laak neh sathueng a pai te a hmuh. Sathueng loh rhok te ca pawt tih laak te khaw nget pawh.
29 Şi profetul a ridicat trupul mort al omului lui Dumnezeu şi l-a pus pe măgar şi l-a adus înapoi; şi profetul cel bătrân a intrat în cetate, pentru a-l jeli şi pentru a-l îngropa.
Tonghma loh Pathen hlang kah rhok te a pom tih laak dongla a tloeng phoeiah a mael puei. Te phoeiah rhaengsae ham neh up hamla tonghma patong kah khopuei la a pawk puei.
30 Şi a pus trupul său mort în propriul său mormânt; şi ei l-au jelit, spunând: Vai, fratele meu!
A rhok te amah phuel ah a yalh sak vaengah, “Anunae kai mana aih,” tila a rhaengsae thil.
31 Şi s-a întâmplat, după ce l-a îngropat, că a vorbit fiilor săi, spunând: La moartea mea, înmormântaţi-mă în mormântul unde este înmormântat omul lui Dumnezeu; să îmi puneţi oasele lângă oasele lui;
Anih te a up phoeiah tah a ca rhoek te a uen tih, “Ka duek vaengah kai he Pathen hlang up nah phuel ah ng'up uh. Anih rhuh taengah ka rhuh he yalh saeh.
32 Fiindcă spusa pe care el a strigat-o prin cuvântul DOMNULUI împotriva altarului din Betel şi împotriva tuturor caselor înălţimilor care sunt în cetăţile din Samaria, se va întâmpla negreşit.
BOEIPA ol lamloh Bethel kah hmueihtuk ham neh Samaria khopuei rhoek kah hmuensang im boeih ham a doek ol te thoeng rhoe thoeng bitni,” a ti nah.
33 După acest lucru Ieroboam nu s-a întors de la calea lui cea rea, ci a făcut din nou, din oamenii cei mai de jos, preoţi ai înălţimilor; oricine voia, îl consacra şi el devenea unul din preoţii înălţimilor.
He ol phoeiah khaw Jeroboam he a longpuei thae lamloh a mael moenih. Tedae a bal vaengah khobawt pilnam khui lamkah te hmuensang khosoih la a khueh. A kut loh a pha rhang la aka omtoem tah hmuensang khosoih la ana om van.
34 Şi acest lucru a fost păcat casei lui Ieroboam, chiar până la stârpire şi nimicire de pe faţa pământului.
He hno dongah Jeroboam imkhui ah tholhnah la om tih diklai maelhmai lamloh aka thup ham neh aka mitmoeng sak ham ni a om coeng.
