1 Regii 12

1 Şi Roboam a mers la Sihem, pentru că tot Israelul venise la Sihem să îl facă împărat.

Rehooboʼaamis sababii Israaʼeloonni hundinuu mootii isa gochuudhaaf achi yaaʼaniif kaʼee Sheekem dhaqe.

2 Şi s-a întâmplat, când Ieroboam, fiul lui Nebat, care era încă în Egipt, a auzit despre aceasta, (fiindcă el fugise din prezenţa împăratului Solomon şi Ieroboam locuia în Egipt),

Yerobiʼaam ilmi Nebaat yommuu oduu kana dhagaʼetti deebiʼee dhufe; inni yeroo sanatti Solomoon Mooticha jalaa baqatee Gibxi jiraachaa tureetii.

3 Că ei au trimis şi l-au chemat. Şi Ieroboam şi toată adunarea lui Israel au venit şi i-au vorbit lui Roboam, spunând:

Kanaafuu Yerobiʼaamitti nama erganii waamanii, innii fi waldaan Israaʼel guutuun gara Rehooboʼaam dhaqanii akkana jedhaniin:

4 Tatăl tău ne-a făcut jugul apăsător; de aceea acum, fă servirea apăsătoare a tatălui tău şi jugul lui cel greu pe care l-a pus asupra noastră, mai uşor, şi noi îţi vom servi.

“Abbaan kee waanjoo ulfaatu nurra kaaʼee ture; ati immoo amma hojii inni humnaan nu hojjechiise sanaa fi waanjoo ulfaataa inni nurra kaaʼe sana nuuf salphisi; nus si tajaajillaa.”

5 Şi el le-a spus: Plecaţi pentru încă trei zile, apoi veniţi din nou la mine. Şi poporul a plecat.

Rehooboʼaam immoo deebisee, “Bultii sadiif deemaatii ergasii deebiʼaa gara koo kottaa” jedheen. Kanaafuu namoonni sun baʼanii deeman.

6 Şi împăratul Roboam s-a consultat cu bătrânii, care stătuseră în picioare înaintea lui Solomon, tatăl său, pe când el încă trăia şi a spus: Cum mă sfătuiţi voi să răspund acestui popor?

Ergasiis Rehooboʼaam Mootichi maanguddoota bara jireenya isaa keessa abbaa isaa Solomoonin tajaajilaniin mariʼate. Innis, “Isin akka ani namoota kanaaf maal deebisu na gorsitu?” jedhee gaafate.

7 Şi ei i-au vorbit, spunând: Dacă vei fi un servitor al acestui popor în această zi şi le vei servi şi le vei răspunde şi vei vorbi cuvinte bune către ei, atunci ei vor fi servitorii tăi pentru totdeauna.

Isaanis, “Yoo ati harʼa tajaajilaa saba kanaaf taatee isaan tajaajiltee deebii gaarii kenniteef, isaan yeroo hunda tajaajiltoota kee ni taʼu” jedhanii deebisaniif.

8 Dar el a părăsit sfatul bătrânilor, pe care i l-au dat şi s-a sfătuit cu tinerii care crescuseră împreună cu el şi care stăteau în picioare înaintea lui;

Rehooboʼaam garuu gorsa maanguddoonni kennaniif didee dargaggoota isa wajjin guddatan kanneen isa tajaajilan wajjin mariʼate.

9 Şi le-a spus: Ce sfat ne daţi voi ca să putem răspunde acestui popor, care mi-a vorbit, zicând: Uşurează jugul pe care tatăl tău l-a pus asupra noastră?

Innis, “Gorsi keessan maal? Namoota, ‘Waanjoo abbaan kee nurra kaaʼe kana nuuf salphisi’ naan jedhan kanaaf akkamitti haa deebisnu?” jedhee isaan gaafate.

10 Şi tinerii care crescuseră cu el i-au vorbit, spunând: Astfel să vorbeşti acestui popor care ţi-a vorbit, spunând: Tatăl tău a îngreunat jugul nostru, dar tu uşurează-ni-l; astfel să le spui: Degetul meu cel mic va fi mai gros decât coapsele tatălui meu.

Dargaggoonni isa wajjin guddatan sunis akkana jedhanii deebisaniif; “Namoonni kunneen, ‘Abbaan kee waanjoo ulfaataa nurra kaaʼe; ati garuu waanjoo keenya nuu salphisi’ siin jedhan; ati amma akkana jedhiin; ‘Qubni koo xinnaan mudhii abbaa kootii irra furdaa dha.

11 Şi acum, dacă tatăl meu v-a încărcat cu un jug greu, eu voi adăuga la jugul vostru: tatăl meu v-a pedepsit cu bice, dar eu vă voi pedepsi cu scorpioni.

Abbaan koo waanjoo ulfaataa isin irra kaaʼe; ani immoo hammas caalaa iyyuu isinittan ulfaachisa. Abbaan koo qacceedhaan isin garafe; ani immoo torbaanqabaadhaanan isin garafa.’”

12 Astfel Ieroboam şi tot poporul au venit la Roboam a treia zi, precum împăratul rânduise, spunând: Veniţi din nou la mine a treia zi.

Bultii sadii booddee Yerobiʼaamii fi namoonni hundi akkuma mootichi, “Guyyaa sadii keessatti deebiʼaa gara koo kottaa” jedhe sana gara Rehooboʼaamitti deebiʼan.

13 Şi împăratul a răspuns poporului cu asprime şi a părăsit sfatul pe care i-l dăduseră bătrânii;

Mootichi immoo afaan hamaadhaan namoota sanaaf deebii kenne. Gorsa maanguddoonni kennaniif sana didee

14 Şi le-a vorbit după sfatul tinerilor, spunând: Tatăl meu a îngreunat jugul vostru, dar eu voi adăuga la jugul vostru; tatăl meu de asemenea v-a pedepsit cu bice, dar eu vă voi pedepsi cu scorpioni.

gorsa dargaggootaa fudhatee, “Abbaan koo waanjoo keessan isinitti ulfaachise; ani immoo hammas iyyuu caalaa isinittan ulfaachisa. Abbaan koo qacceedhaan isin garafe; ani immoo torbaanqabaadhaanan isin garafa” jedhe.

15 De aceea împăratul nu a dat ascultare poporului; deoarece cauza era de la DOMNUL, ca să îşi poată împlini spusa pe care DOMNUL o vorbise prin Ahiia şilonitul lui Ieroboam, fiul lui Nebat.

Kanaafuu mootichi namoota sana hin dhaggeeffanne; wanni kun akka dubbiin Waaqayyo karaa Ahiiyaa namicha biyya Shiiloo sanaatiin Yerobiʼaam ilma Nebaatitti dubbate sun raawwatamuuf Waaqayyo biraa dhufeetii.

16 Astfel, când tot Israelul a văzut că împăratul nu le-a dat ascultare, poporul a răspuns împăratului, zicând: Ce parte avem noi în David? Nici nu avem o moştenire în fiul lui Isai; la corturile tale, Israele; acum vezi-ţi de casa ta, Davide. Astfel Israel a plecat la corturile sale.

Israaʼel hundi yommuu akka mootichi isaan dhaggeeffachuu dide arganitti akkana jedhanii mootichaaf deebii kennan: “Nu Daawit irraa qooda maalii qabna? Ilma Isseey irraas maal qabna? Yaa Israaʼel gara dunkaana keetii! Yaa Daawit mana kee eeggadhu!” Kanaafuu Israaʼeloonni gara mana ofii isaaniitti deebiʼan.

17 Dar cât despre copiii lui Israel care locuiau în cetăţile lui Iuda, Roboam a domnit peste ei.

Israaʼeloota magaalaawwan Yihuudaa keessa jiraatan garuu Rehooboʼaamtu bulchaa ture.

18 Atunci împăratul Roboam a trimis pe Adoram, care era peste taxă; şi tot Israelul l-a împroşcat cu pietre, încât el a murit. De aceea împăratul Roboam s-a grăbit să se urce în carul său, pentru a fugi la Ierusalim.

Rehooboʼaam Mootichis, Adooraam itti gaafatamaa hojjettoota hojii humnaa ni erge; Israaʼel hundi immoo dhagaadhaan tumanii isa ajjeese. Rehooboʼaam Mootichi garuu ariitiidhaan gaarii ofii isaa yaabbatee jalaa miliqee Yerusaalemitti baqate.

19 Astfel Israel s-a răzvrătit împotriva casei lui David până în această zi.

Kanaafuu Israaʼeloonni hamma harʼaatti mana Daawititti fincilaniiru.

20 Şi s-a întâmplat, când tot Israelul a auzit că Ieroboam s-a întors, că au trimis şi l-au chemat la adunare şi l-au făcut împărat peste tot Israelul; nu era nimeni care urma casa lui David, decât singur tribul lui Iuda.

Israaʼeloonni hundinuu akka Yerobiʼaam deebiʼe dhageenyaan nama itti erganii gara waldaatti isa waamanii Israaʼel hunda irratti mootii isa godhan. Gosa Yihuudaa qofatu mana Daawitiif amanamaa taʼee hafe.

21 Şi când Roboam a venit la Ierusalim, el a adunat toată casa lui Iuda, cu tribul lui Beniamin, o sută optzeci de mii de oameni aleşi, care erau războinici, pentru a lupta împotriva casei lui Israel, pentru a aduce împărăţia din nou la Roboam, fiul lui Solomon.

Rehooboʼaam yommuu Yerusaalem gaʼetti akka isaan Israaʼelitti duulanii Rehooboʼaam ilma Solomooniif mootummaa deebisaniif jedhee mana Yihuudaa hundaa fi gosa Beniyaam keessaa namoota loluu dandaʼan kuma dhibba tokkoo fi saddeettama walitti qabe.

22 Dar cuvântul lui Dumnezeu a venit la Şemaia, omul lui Dumnezeu, spunând:

Garuu dubbiin Waaqaa kun akkana jedhee gara nama Waaqaa, gara Shemaaʼiyaa ni dhufe;

23 Vorbeşte-i lui Roboam, fiul lui Solomon, împăratul lui Iuda, şi întregii case a lui Iuda şi a lui Beniamin şi rămăşiţei poporului, spunând:

“Rehooboʼaam ilma Solomoon mooticha Yihuudaatiin, Yihuudaa fi Beniyaam hundaan, saba hafeenis akkana jedhi;

24 Astfel spune DOMNUL: Să nu vă urcaţi, nici să nu luptaţi împotriva fraţilor voştri, copiii lui Israel; întoarceţi-vă fiecare om la casa lui, pentru că acest lucru este de la mine. Ei au dat ascultare cuvântului DOMNULUI şi s-au întors să plece, conform cuvântului DOMNULUI.

‘Waaqayyo akkana jedha; obboloota keessan Israaʼeloota loluudhaaf jettanii ol hin baʼinaa. Sababii wanni kun ana biraa dhufeef tokkoon tokkoon keessan gara mana keessaniitti galaa.’” Kanaafuu isaan dubbii Waaqayyoo dhagaʼanii akkuma Waaqayyo ajaje sanatti mana ofii isaaniitti dachaʼan.

25 Atunci Ieroboam a construit Sihemul în muntele Efraim şi a locuit acolo; şi a ieşit de acolo şi a construit Penuelul.

Yerobiʼaamis ergasii biyya gaaraa Efreem keessatti Sheekemin jabeessee ijaaree achi jiraate. Achiis baʼee Phenuuʼeelin ijaare.

26 Şi Ieroboam a spus în inima sa: Acum împărăţia se va întoarce la casa lui David;

Yerobiʼaam akkana jedhee garaa isaatti yaade; “Amma mootummaan mana Daawitiif ni deebiʼa.

27 Dacă acest popor urcă pentru a aduce sacrificiu în casa DOMNULUI la Ierusalim, atunci inima acestui popor se va întoarce din nou la domnul lor, la Roboam, împăratul lui Iuda, şi pe mine mă vor ucide şi se vor întoarce la Roboam, împăratul lui Iuda.

Namoonni kunneen yoo mana qulqullummaa Waaqayyoo kan Yerusaalem jiru sanatti aarsaa dhiʼeessuuf ol baʼan amma illee gara gooftaa isaanii Rehooboʼaam mooticha Yihuudaatti garagalu. Isaan na ajjeesanii gara Rehooboʼaam Mootichaatti deebiʼu.”

28 De aceea împăratul s-a sfătuit şi a făcut doi viţei de aur şi le-a spus: Este prea mult pentru voi să urcaţi la Ierusalim: iată, Israele, dumnezeii tăi care te-au scos din ţara Egiptului.

Kanaafuu mootichi mariʼatee jabbiiwwan lama warqee irraa tolche. Namoota sanaanis, “Yerusaalemitti ol baʼuun akka malee isinitti ulfaata. Yaa Israaʼel waaqonni keessan kanneen Gibxii baasanii isin fidan kunoo ti” jedhe.

29 Şi a pus pe unul în Betel şi pe celălalt l-a pus în Dan.

Innis jabbii tokko Beetʼeel keessa, kaan immoo Daan keessa dhaabe.

30 Şi acest lucru a devenit un păcat; fiindcă poporul a mers să se închine înaintea unuia, până la Dan.

Wanni kunis cubbuu itti taʼe; namoonnis jabbii achi jiru sana waaqeffachuuf hamma Daanitti deeman.

31 Şi el a făcut o casă a înălţimilor şi a făcut preoţi din cei mai de jos oameni, care nu erau dintre fiii lui Levi.

Yerobiʼaamis gaara irratti iddoo sagadaa ijaaree saboota Lewwota hin taʼin keessaa luboota muude.

32 Şi Ieroboam a rânduit o sărbătoare în luna a opta, în ziua a cincisprezecea a lunii, ca sărbătoarea care este în Iuda, şi a oferit pe altar. Astfel a făcut el în Betel, sacrificând viţeilor pe care îi făcuse; şi a aşezat în Betel pe preoţii înălţimilor pe care el le făcuse.

Innis bultii kudha shanaffaa jiʼa saddeettaffaa keessa ayyaana akkuma ayyaana Yihuudaa keessatti ayyaaneffame sanaa tokko hundeessee iddoo aarsaa irratti qalma dhiʼeesse. Kanas fakkiiwwan jabbii kanneen tolchee ture sanaatiif aarsaa dhiʼeessuudhaan Beetʼeelitti hojjete. Akkasumas Beetʼeelitti iddoo sagadaa kan gaara irratti ijaaree ture sanatti luboota ramade.

33 Astfel el a oferit pe altarul pe care îl făcuse în Betel în ziua a cincisprezecea a lunii a opta, în luna pe care el o plănuise din inima lui; şi a rânduit o sărbătoare pentru copiii lui Israel; şi a oferit pe altar şi a ars tămâie.

Innis bultii kudha shanaffaa jiʼa saddeettaffaatti jiʼuma ofii filate keessa gara iddoo aarsaa kan Beetʼeelitti ijaare sanaatti ol baʼe. Saba Israaʼeliifis guyyaa ayyaanaa hundeessee ixaana aarsuuf gara iddoo aarsaatti ol baʼe.