1 Regii 10

1 Şi când împărăteasa din Seba a auzit de faima lui Solomon în lucruri referitoare la numele DOMNULUI, a venit să îl încerce cu întrebări grele.

Kasra lun acn Sheba el lohng ke pwengpeng lal Solomon, ac el som nu Jerusalem in srikal ke kutu mwe siyuk upa.

2 Şi a venit la Ierusalim cu un alai foarte mare, cu cămile care purtau mirodenii şi foarte mult aur, şi cu pietre preţioase; şi când a venit la Solomon, a vorbit îndeaproape cu el despre tot ce era în inima ei.

El us mwet kulansap puspis welul, oayapa mwe akyuye mongo, wek saok, ac lupa na yohk pac ke gold fin camel natul uh. Ke el ac Solomon osun, el siyuk sel kain mwe siyuk nukewa ma el ku in nunkauk.

3 Şi Solomon i-a răspuns la toate întrebările ei; nu a fost niciun lucru ascuns pentru împărat, pe care să nu i-l fi spus.

Solomon el topokla nufon. Wanginna ma el kofla aketeya.

4 Şi când împărăteasa din Seba a văzut toată înţelepciunea lui Solomon şi casa pe care el o construise,

Kasra lun Sheba el lohng lalmwetmet lal Solomon, ac liye inkul fulat sel ma el musaela.

5 Şi mâncarea de la masa lui şi ţinuta servitorilor lui şi atenţia servitorilor lui şi hainele lor şi paharnicii lui şi urcuşul lui pe care urca la casa DOMNULUI, nu a mai fost suflare în ea.

El liye pac kain in mongo ma oan fin tepu lun tokosra, ac nien muta lun mwet pwapa lal, ac ouiyen oakwuk lal nu sin mwet orekma lal ac naweyuk lalos, ac mwet kulansupwal ke pacl in mongo, ac mwe kisa ma el kisakin in Tempul. Kasra el arulana fwefela ke el liye ma inge.

6 Şi a spus împăratului: A fost adevărată vorbirea pe care am auzit-o în ţara mea despre faptele tale şi despre înţelepciunea ta.

El fahk nu sel Tokosra Solomon, “Ma nga lohng in facl sik ah keim, ac ke lalmwetmet lom, pwayena!

7 Totuşi, nu am crezut aceste cuvinte, până când am venit şi ochii mei au văzut; şi, iată, nici jumătate nu mi s-a spus, înţelepciunea ta şi prosperitatea ta întrec faima despre care am auzit.

Nga tuh tiana lulalfongi nwe ke na nga tuku ac liye ke mutuk sifacna. Ma nga lohng ah tia sun tafun kasrup ac lalmwetmet lom, su arulana alukela ma fwack nu sik.

8 Ferice de oamenii tăi, ferice de aceşti servitori ai tăi, care stau în picioare continuu înaintea ta şi care ascultă înţelepciunea ta.

Seyal wo nu sin mutan kiom uh! Insewowo pac mwet kulansap lom su muta yurum in pacl nukewa ac lohng kas lalmwetmet lom!

9 Binecuvântat fie DOMNUL Dumnezeul tău, care şi-a găsit plăcere în tine, ca să te pună pe tronul lui Israel, pentru că DOMNUL a iubit pe Israel pentru totdeauna, de aceea te-a făcut împărat, pentru a face judecată şi dreptate.

Kaksakin LEUM GOD lom! El akkalemye lupan insewowo lal sum ke El oakikomi in tokosra lun Israel. Ke sripen lungse kawil lal nu sin Israel, El oru kom in tokosra faclos, tuh kom in karinganang tuh ma sap ac nununku suwohs in fahsr na.”

10 Şi ea a dat împăratului o sută douăzeci de talanţi de aur şi foarte multe mirodenii şi pietre preţioase; nu a mai venit o atât de mare abundenţă de mirodenii ca cele pe care împărăteasa din Seba le-a dat împăratului Solomon.

Kasra el sang nu sel Tokosra Solomon mwe lung ma el us tuku: apkuran nu ke paun singoul tausin ke gold, ac oasr pac mwe akyuye mongo ac wek saok arulana pus. Lupan mwe akyuye mongo ma el sang nu sel inge arulana yohk liki ma mwet uh sang nu sel Tokosra Solomon in kutena pacl meet.

11 Şi de asemenea flota lui Hiram, care aducea aur din Ofir, a adus din Ofir foarte mult lemn de santal şi pietre preţioase.

(Un oak okoal Hiram ma tuh use gold Ophir me, elos oayapa use lupa na yohk ke sak juniper ac wek saok we me.

12 Şi împăratul a făcut, din lemnele de santal, stâlpi pentru casa DOMNULUI şi pentru casa împăratului, harpe de asemenea şi psalterioane pentru cântăreţi; nu a venit astfel de lemn de santal, nici nu s-a mai văzut până în această zi.

Solomon el orekmakin sak inge in orala kalkal ke nien fan ke Tempul ac ke lohm sin tokosra, oayapa el sang in orek harp ac lyre nutin mwet on. Sak juniper inge pa wo emeet ke sak ma utuku nu Israel, ac wangin pac ma sifilpa liyeyuk in oana ma inge.)

13 Şi împăratul Solomon a dat împărătesei din Seba tot ce a dorit ea, orice a cerut, în afară de ceea ce i-a dat Solomon din darul lui împărătesc. Astfel, ea s-a întors şi a plecat în ţara ei, ea şi servitorii ei.

Tokosra Solomon el sang nu sel Kasra lun Sheba ma nukewa ma el siyuk, sayen mwe sang na yohk ma tokosra el sifacna lungse sang lal. Na kasra sac ac mwet kulansap lal folokla nu Sheba.

14 Şi greutatea aurului care venea la Solomon într-un an era de şase sute şaizeci şi şase de talanţi de aur,

In yac nukewa Tokosra Solomon el eis yohk liki lumngaul tausin paun ke gold,

15 În afară de ce avea de la comercianţi şi din comerţul comercianţilor de mirodenii şi de la toţi împăraţii Arabiei şi de la guvernatorii ţării.

sayen tax ma moliyuk sin mwet kuka, ac ma kapak ke ma kukala, ac mwe takma ma tuku sin tokosra lun acn Arabia, ac sin governor in acn nukewa lun Israel.

16 Şi împăratul Solomon a făcut două sute de paveze de aur bătut, şase sute de şekeli de aur au intrat la o pavăză.

Solomon el orala luofoko mwe loeyuk lulap, ac mosrwela kais sie ke apkuran in paun singoul limekosr ke gold.

17 Şi el a făcut trei sute de scuturi de aur bătut, a folosit trei mine de aur la un scut; şi împăratul le-a pus în casa pădurii Libanului.

El oayapa orala mwe loeyuk tolfoko ma srik kutu, ac mosrwela kais sie ke apkuran in paun akosr ke gold. El likiya ma inge nukewa infukil lulap se pangpang Insak Lebanon.

18 Mai mult, împăratul a făcut un tron mare de fildeş şi l-a placat cu cel mai bun aur.

Oasr pac sie tron lulap el sap in orekla. Sie ip kac yunla ke ivory, ac acn saya mosrweyukla ke gold na wowo.

19 Tronul avea şase trepte şi vârful tronului era rotund pe dinapoia sa; şi erau rezemători de fiecare parte a locului de şezut şi doi lei stăteau lângă rezemători.

Oasr step onkosr nu ke tron sac. Acn tok fin tron sac orekla raun, ac kais sie siska ke tron sac oasr mwe loang po kac, ac oasr lion tafleyukla lukwa tu ke sisken mwe loang po inge.

20 Şi doisprezece lei stăteau acolo de o parte şi de alta pe cele şase trepte; nu era făcut ceva asemănător în nicio împărăţie.

Oasr pac kais lukwa lion tu fin kais sie step, soko lac soko lac ke step onkosr inge, orala lion singoul lukwa. Wangin tron orekla ke lumah inge in kutena tokosrai oemeet me.

21 Şi toate vasele de băut ale împăratului Solomon erau de aur şi toate vasele casei pădurii Libanului erau de aur pur; niciunul nu era de argint, care era socotit ca nimic în zilele lui Solomon.

Cup in nimnim lal Solomon nukewa orekla ke gold, ac ahlu nukewa infukil lulap se pangpang Insak Lebanon orekla pac ke gold na pwaye. Wangin silver orekmakinyuk, ke sripen tia sekoeyuk in pacl lal Solomon.

22 Pentru că împăratul avea pe mare o flotă din Tarsis cu flota lui Hiram; o dată la trei ani venea flota de corăbii din Tarsis, aducând aur şi argint, fildeş şi maimuţe şi păuni.

Oasr un oak in kalkal meoa se lal Solomon, su kalkal wi oak okoal Hiram. Ke yac tolu nukewa un oak se lal inge ac foloko, ac utuk gold, silver, ivory, sako lulap ac sako srisrik.

23 Astfel împăratul Solomon a întrecut pe toţi împăraţii pământului în bogăţii şi în înţelepciune.

Tokosra Solomon el kasrup ac lalmwetmet liki kutena tokosra saya,

24 Şi tot pământul căuta faţa lui Solomon, pentru a auzi înţelepciunea lui, pe care Dumnezeu o pusese în inima lui.

pwanang mwet faclu nufon lungse tuku in liye ac lohng lalmwetmet lal su God El sang nu sel.

25 Şi fiecare îşi aducea darul său: vase de argint şi vase de aur şi haine şi arme şi mirodenii şi cai şi catâri, o măsură an de an.

Mwet nukewa su tuku nu yorol uh ac utuk mwe lung nu sel ke silver, gold, nuknuk lik na oa, kufwen mweun, mwe akyuye mongo, horse, ac kosro miul. Ma inge orek na ke yac nukewa.

26 Şi Solomon a adunat care şi călăreţi; şi a avut o mie patru sute de care şi douăsprezece mii de călăreţi, pe care i-a pus în cetăţile unde se ţineau carele şi în Ierusalim, cu împăratul.

Solomon el musaeak tausin se angfoko chariot in mweun lal, ac singoul luo tausin horse in mweun. Kutu sin ma inge oanna Jerusalem, ac ma saya uh el supwalik nu in siti saya.

27 Şi împăratul a făcut argintul la Ierusalim să fie ca pietrele şi cedrii i-a făcut să fie ca sicomorii care sunt în vale, din abundenţă.

Wacl Solomon, silver uh arulana pukanten oana eot uh, ac pukanten sak cedar oana pisen sak sycamore pe eol in acn Judah.

28 Şi Solomon a avut cai aduşi din Egipt şi in împletit; comercianţii împăratului primeau inul împletit cu un preţ.

Mwet lal tokosra pa karingin supweyen horse liki acn Musri ac Cilicia,

29 Şi un car venea şi ieşea din Egipt pentru şase sute de şekeli de argint şi un cal pentru o sută cincizeci; şi astfel pentru toţi împăraţii hetiţilor şi pentru împăraţii Siriei, au adus acestea prin mijloacele lor.

oayapa pisen chariot ma tuku Egypt me. Elos kukakin horse ac chariot nu sin tokosra lun acn Hit ac Syria. Molin chariot soko pa ipin silver onfoko, ac molin horse soko pa ipin silver siofok lumngaul.