1 Regii 10

1 Şi când împărăteasa din Seba a auzit de faima lui Solomon în lucruri referitoare la numele DOMNULUI, a venit să îl încerce cu întrebări grele.

But also the queen of Saba, whanne the fame of Salomon was herd, cam in the name of the Lord to tempte hym in derk and douti questiouns.

2 Şi a venit la Ierusalim cu un alai foarte mare, cu cămile care purtau mirodenii şi foarte mult aur, şi cu pietre preţioase; şi când a venit la Solomon, a vorbit îndeaproape cu el despre tot ce era în inima ei.

And sche entride with myche felouschipe and richessis in to Jerusalem, and with camels berynge swete smellynge thingis, and gold greetli with out noumbre, and preciouse stoonys; and sche cam to king Salomon, and spak to hym alle thingis whiche sche hadde in hir herte.

3 Şi Solomon i-a răspuns la toate întrebările ei; nu a fost niciun lucru ascuns pentru împărat, pe care să nu i-l fi spus.

And Salomon tauyte hir alle wordis whiche sche hadde put forth; no word was, that myyte be hid fro the kyng, and which he answeryde not to hir.

4 Şi când împărăteasa din Seba a văzut toată înţelepciunea lui Solomon şi casa pe care el o construise,

Forsothe the queen of Saba siy al the wisdom of Salomon, and the hows which he hadde bildid,

5 Şi mâncarea de la masa lui şi ţinuta servitorilor lui şi atenţia servitorilor lui şi hainele lor şi paharnicii lui şi urcuşul lui pe care urca la casa DOMNULUI, nu a mai fost suflare în ea.

and the metis of his table, and the dwellyng places of hise seruauntis, and the ordris of mynystris, and the clothis of hem, and the boteleris, and the brent sacrifices whiche he offride in the hows of the Lord; and sche hadde no more spirite.

6 Şi a spus împăratului: A fost adevărată vorbirea pe care am auzit-o în ţara mea despre faptele tale şi despre înţelepciunea ta.

And sche seide to the kyng, The word is trewe, which Y herde in my lond, of thi wordis, and of thi wisdom;

7 Totuşi, nu am crezut aceste cuvinte, până când am venit şi ochii mei au văzut; şi, iată, nici jumătate nu mi s-a spus, înţelepciunea ta şi prosperitatea ta întrec faima despre care am auzit.

and Y bileuyde not to men tellynge to me, til Y my silf cam, and siy with myn iyen, and preuede that the half part was not teld to me; thi wisdom is more and thi werkis, than the tale which Y herde.

8 Ferice de oamenii tăi, ferice de aceşti servitori ai tăi, care stau în picioare continuu înaintea ta şi care ascultă înţelepciunea ta.

Thi men ben blessid, and thi seruauntis ben blessid, these that stonden bifor thee euere, and heren thi wisdom.

9 Binecuvântat fie DOMNUL Dumnezeul tău, care şi-a găsit plăcere în tine, ca să te pună pe tronul lui Israel, pentru că DOMNUL a iubit pe Israel pentru totdeauna, de aceea te-a făcut împărat, pentru a face judecată şi dreptate.

Blessid be thi Lord God, whom thou plesedist, and hath set thee on the trone of Israel; for the Lord louyde Israel with outen ende, and hath ordeynyd thee kyng, that thou schuldist do doom and riytfulnesse.

10 Şi ea a dat împăratului o sută douăzeci de talanţi de aur şi foarte multe mirodenii şi pietre preţioase; nu a mai venit o atât de mare abundenţă de mirodenii ca cele pe care împărăteasa din Seba le-a dat împăratului Solomon.

Therfor sche yaf to the kyng sixe score talentis of gold, and ful many swete smellynge thingis, and precious stoonus; so many swete smellynge thingis weren no more brouyt, as tho which the queen of Saba yaf to kyng Salomon.

11 Şi de asemenea flota lui Hiram, care aducea aur din Ofir, a adus din Ofir foarte mult lemn de santal şi pietre preţioase.

But also the schip of Hiram, that brouyte gold fro Ophir, brouyte fro Ophir ful many trees of tyme, and preciouse stoonys.

12 Şi împăratul a făcut, din lemnele de santal, stâlpi pentru casa DOMNULUI şi pentru casa împăratului, harpe de asemenea şi psalterioane pentru cântăreţi; nu a venit astfel de lemn de santal, nici nu s-a mai văzut până în această zi.

And kyng Salomon made of the trees of tyme vndir settyngis of the hows of the Lord, and of the kyngis hows, and harpis, and sitols to syngeris; siche trees of tyme weren not brouyt nether seyn, til in to present dai.

13 Şi împăratul Solomon a dat împărătesei din Seba tot ce a dorit ea, orice a cerut, în afară de ceea ce i-a dat Solomon din darul lui împărătesc. Astfel, ea s-a întors şi a plecat în ţara ei, ea şi servitorii ei.

Sotheli kyng Salomon yaf to the queen of Saba alle thingis whiche sche wolde, and axide of hym, outakun these thingis whiche he hadde youe to hir bi the kyngis yifte wilfuli; and sche turnede ayen, and yede in to hir lond with hir seruauntis.

14 Şi greutatea aurului care venea la Solomon într-un an era de şase sute şaizeci şi şase de talanţi de aur,

Forsothe the weyte of gold, that was offrid to Salomon bi ech yeer, was of sixe hundrid and sixe and sixti talentis of gold,

15 În afară de ce avea de la comercianţi şi din comerţul comercianţilor de mirodenii şi de la toţi împăraţii Arabiei şi de la guvernatorii ţării.

outakun that which men that weren on the talagis, `that is, rentis for thingis borun aboute in the lond, and marchauntis, and alle men sillynge scheeldys, and alle the kyngis of Arabie, and dukis of erthe yauen.

16 Şi împăratul Solomon a făcut două sute de paveze de aur bătut, şase sute de şekeli de aur au intrat la o pavăză.

And kyng Salomon made two hundrid scheeldis of pureste gold; he yaf sixe hundrid siclis of gold in to the platis of oo scheeld;

17 Şi el a făcut trei sute de scuturi de aur bătut, a folosit trei mine de aur la un scut; şi împăratul le-a pus în casa pădurii Libanului.

and he made thre hundrid of bokeleris of preued gold; thre hundrid talentis of gold clothiden o bokeler. And the kyng puttide tho in the hows of the forest of Lyban.

18 Mai mult, împăratul a făcut un tron mare de fildeş şi l-a placat cu cel mai bun aur.

Also kyng Salomon made a greet trone of yuer, and clothide it with ful fyn gold;

19 Tronul avea şase trepte şi vârful tronului era rotund pe dinapoia sa; şi erau rezemători de fiecare parte a locului de şezut şi doi lei stăteau lângă rezemători.

which trone hadde sixe grees; and the hiynesse of the trone was round in the hynderere part; and tweine hondis on this side and on that side, holdynge the seete, and twei lyouns stoden bisidis ech hond;

20 Şi doisprezece lei stăteau acolo de o parte şi de alta pe cele şase trepte; nu era făcut ceva asemănător în nicio împărăţie.

and twelue litil liouns stondynge on sixe grees on this side and on that side; siche a werk was not maad in alle rewmes.

21 Şi toate vasele de băut ale împăratului Solomon erau de aur şi toate vasele casei pădurii Libanului erau de aur pur; niciunul nu era de argint, care era socotit ca nimic în zilele lui Solomon.

But also alle the vessels, of which kyng Salomon drank, weren of gold, and alle the purtenaunce of the hows of the forest of Liban was of pureste gold; siluer was not, nether it was arettid of ony prijs in the daies of Salomon.

22 Pentru că împăratul avea pe mare o flotă din Tarsis cu flota lui Hiram; o dată la trei ani venea flota de corăbii din Tarsis, aducând aur şi argint, fildeş şi maimuţe şi păuni.

For the schip of `the kyng wente onys bi thre yeer with the schip of Hiram in to Tharsis, and brouyte fro thennus gold, and siluer, and teeth of olifauntis, and apis, and pokokis.

23 Astfel împăratul Solomon a întrecut pe toţi împăraţii pământului în bogăţii şi în înţelepciune.

Therfor kyng Salomon was magnified aboue alle kyngis of erthe in richessis and wisdom.

24 Şi tot pământul căuta faţa lui Solomon, pentru a auzi înţelepciunea lui, pe care Dumnezeu o pusese în inima lui.

And al erthe desiride to se the cheer of Salomon, to here the wisdom of him, which wisdom God hadde youe in his herte.

25 Şi fiecare îşi aducea darul său: vase de argint şi vase de aur şi haine şi arme şi mirodenii şi cai şi catâri, o măsură an de an.

And alle men brouyten yiftis to hym, vessels of gold, and of siluer, clothis, and armeris of batel, and swete smellynge thingis, and horsis, and mulis, bi ech yeer.

26 Şi Solomon a adunat care şi călăreţi; şi a avut o mie patru sute de care şi douăsprezece mii de călăreţi, pe care i-a pus în cetăţile unde se ţineau carele şi în Ierusalim, cu împăratul.

And Salomon gaderide togidere charis, and knyytis; and a thousinde and foure hundrid charis weren maad to hym, and twelue thousynde `of knyytis; and he disposide hem bi strengthid citees, and with the kyng in Jerusalem.

27 Şi împăratul a făcut argintul la Ierusalim să fie ca pietrele şi cedrii i-a făcut să fie ca sicomorii care sunt în vale, din abundenţă.

And he made, that so greet aboundaunce of siluer was in Jerusalem, how greet was also of stoonys; and he yaf the multitude of cedris as sicomoris, that growen in feeldy places.

28 Şi Solomon a avut cai aduşi din Egipt şi in împletit; comercianţii împăratului primeau inul împletit cu un preţ.

And the horsis of Salomon weren led out of Egipt, and of Coa; for the marchauntis of the kyng bouyten of Coa, and brouyten for prijs ordeyned.

29 Şi un car venea şi ieşea din Egipt pentru şase sute de şekeli de argint şi un cal pentru o sută cincizeci; şi astfel pentru toţi împăraţii hetiţilor şi pentru împăraţii Siriei, au adus acestea prin mijloacele lor.

Forsothe a chare yede out of Egipt for sixe hundrid siclis of siluer, and an hors for an hundrid and fifti siclis; and bi this maner alle the kyngis of Etheis and of Sirye seelden horsis.