1 Regii 10

1 Şi când împărăteasa din Seba a auzit de faima lui Solomon în lucruri referitoare la numele DOMNULUI, a venit să îl încerce cu întrebări grele.

The queen [who ruled the] Sheba [area] heard that Yahweh had caused Solomon to become famous, so she traveled to Jerusalem to ask him questions that were difficult [to answer].

2 Şi a venit la Ierusalim cu un alai foarte mare, cu cămile care purtau mirodenii şi foarte mult aur, şi cu pietre preţioase; şi când a venit la Solomon, a vorbit îndeaproape cu el despre tot ce era în inima ei.

She came with a large group of wealthy/influential people, and she brought camels that were loaded with spices, and valuable gems, and a lot of gold. When she met Solomon, she asked him questions about all the topics/things in which she was interested.

3 Şi Solomon i-a răspuns la toate întrebările ei; nu a fost niciun lucru ascuns pentru împărat, pe care să nu i-l fi spus.

Solomon answered all her questions. He explained everything that she asked about, even things that were very difficult.

4 Şi când împărăteasa din Seba a văzut toată înţelepciunea lui Solomon şi casa pe care el o construise,

The queen realized that Solomon was very wise. She saw his palace;

5 Şi mâncarea de la masa lui şi ţinuta servitorilor lui şi atenţia servitorilor lui şi hainele lor şi paharnicii lui şi urcuşul lui pe care urca la casa DOMNULUI, nu a mai fost suflare în ea.

she saw the food that was served on his table [every day]; she saw where his officials lived (OR, how his officials were seated at the table), their uniforms, the servants who served the food and wine, and the sacrifices that he took to the temple to be offered. She was extremely amazed.

6 Şi a spus împăratului: A fost adevărată vorbirea pe care am auzit-o în ţara mea despre faptele tale şi despre înţelepciunea ta.

She said to King Solomon, “Everything that I heard in my own country about you and about how wise you are is true!

7 Totuşi, nu am crezut aceste cuvinte, până când am venit şi ochii mei au văzut; şi, iată, nici jumătate nu mi s-a spus, înţelepciunea ta şi prosperitatea ta întrec faima despre care am auzit.

But I did not believe it was true until I came here and saw it myself. But really, what they told me is only half [of what they could have told me about you]. You are extremely wise and rich, more than what people told me.

8 Ferice de oamenii tăi, ferice de aceşti servitori ai tăi, care stau în picioare continuu înaintea ta şi care ascultă înţelepciunea ta.

Your wives are very fortunate! Your officials who are constantly standing in front of you and listening to the wise things that you say are also fortunate!

9 Binecuvântat fie DOMNUL Dumnezeul tău, care şi-a găsit plăcere în tine, ca să te pună pe tronul lui Israel, pentru că DOMNUL a iubit pe Israel pentru totdeauna, de aceea te-a făcut împărat, pentru a face judecată şi dreptate.

Praise Yahweh, your God, who has shown that he is pleased with you by causing you to become the king of Israel! God has always loved the Israeli people, and therefore he has appointed you to be their king, in order that you will rule them fairly and righteously.”

10 Şi ea a dat împăratului o sută douăzeci de talanţi de aur şi foarte multe mirodenii şi pietre preţioase; nu a mai venit o atât de mare abundenţă de mirodenii ca cele pe care împărăteasa din Seba le-a dat împăratului Solomon.

Then the queen gave to the king [the things that she had brought. She gave him] almost five tons of gold and a large amount of spices and valuable gems. Never again did King Solomon receive more spices than the queen gave him at that time.

11 Şi de asemenea flota lui Hiram, care aducea aur din Ofir, a adus din Ofir foarte mult lemn de santal şi pietre preţioase.

In the ships that belonged to King Hiram, in which they had previously brought gold from Ophir, they also brought a large amount of juniper wood and gems/valuable stones.

12 Şi împăratul a făcut, din lemnele de santal, stâlpi pentru casa DOMNULUI şi pentru casa împăratului, harpe de asemenea şi psalterioane pentru cântăreţi; nu a venit astfel de lemn de santal, nici nu s-a mai văzut până în această zi.

King Solomon told his workers to use that wood to make railings/supports in the temple of Yahweh and in the king’s palace and also to make harps and lyres for the (musicians/men who played musical instruments). That wood was the largest amount of (OR, the finest) wood that had ever been seen [in Israel]. And no one since then has ever seen so much wood of that kind.

13 Şi împăratul Solomon a dat împărătesei din Seba tot ce a dorit ea, orice a cerut, în afară de ceea ce i-a dat Solomon din darul lui împărătesc. Astfel, ea s-a întors şi a plecat în ţara ei, ea şi servitorii ei.

King Solomon gave to the queen from Sheba everything that she wanted. He gave her those gifts in addition to the gifts that he always gave [to other rulers who visited him]. Then she and the people who came with her returned to her own land.

14 Şi greutatea aurului care venea la Solomon într-un an era de şase sute şaizeci şi şase de talanţi de aur,

Each year there was brought to Solomon a total of 25 tons of gold.

15 În afară de ce avea de la comercianţi şi din comerţul comercianţilor de mirodenii şi de la toţi împăraţii Arabiei şi de la guvernatorii ţării.

That was in addition to [the taxes] paid to him by the merchants and traders, and the annual taxes paid by the kings of Arabia and by the governors of [the regions in] Israel.

16 Şi împăratul Solomon a făcut două sute de paveze de aur bătut, şase sute de şekeli de aur au intrat la o pavăză.

King Solomon’s workers [took this] gold and hammered it into thin sheets and covered 200 large shields with those thin sheets of gold; they put (almost 15 pounds/more than 6 kg.) of gold on each shield.

17 Şi el a făcut trei sute de scuturi de aur bătut, a folosit trei mine de aur la un scut; şi împăratul le-a pus în casa pădurii Libanului.

His workers made 300 smaller shields. They covered each of them with (almost 4 pounds/1.5 kg.) of gold. Then the king put those shields in the Hall of the Forest of Lebanon.

18 Mai mult, împăratul a făcut un tron mare de fildeş şi l-a placat cu cel mai bun aur.

His workers also made for him a large throne. [Part of it was] covered with (ivory [decorations made from)] tusks of elephants and [part of it was covered] with very fine gold.

19 Tronul avea şase trepte şi vârful tronului era rotund pe dinapoia sa; şi erau rezemători de fiecare parte a locului de şezut şi doi lei stăteau lângă rezemători.

There were six steps in front of the throne. There was a statue of a lion on both sides of each step. So altogether there were twelve statues of lions. The back of the throne was rounded at the top. At each side of the throne there was an armrest, and alongside each armrest there was a small statue of a lion. No throne like that had ever existed in any other kingdom.

20 Şi doisprezece lei stăteau acolo de o parte şi de alta pe cele şase trepte; nu era făcut ceva asemănător în nicio împărăţie.

21 Şi toate vasele de băut ale împăratului Solomon erau de aur şi toate vasele casei pădurii Libanului erau de aur pur; niciunul nu era de argint, care era socotit ca nimic în zilele lui Solomon.

All of Solomon’s cups were made of gold, and all the various dishes in the Hall of the Forest of Lebanon were made of gold. They did not make things from silver, because during the years that Solomon [ruled], silver was not considered to be valuable.

22 Pentru că împăratul avea pe mare o flotă din Tarsis cu flota lui Hiram; o dată la trei ani venea flota de corăbii din Tarsis, aducând aur şi argint, fildeş şi maimuţe şi păuni.

The king had a (fleet/large number) of ships that sailed with the ships that King Hiram owned. Every three years the ships returned [from the places to which they had sailed], bringing gold, silver, ivory, monkeys, and baboons (OR, peacocks).

23 Astfel împăratul Solomon a întrecut pe toţi împăraţii pământului în bogăţii şi în înţelepciune.

King Solomon became richer and wiser than any other king.

24 Şi tot pământul căuta faţa lui Solomon, pentru a auzi înţelepciunea lui, pe care Dumnezeu o pusese în inima lui.

People from all over the world wanted to come and listen to the wise things that Solomon said, things that God had put into his mind.

25 Şi fiecare îşi aducea darul său: vase de argint şi vase de aur şi haine şi arme şi mirodenii şi cai şi catâri, o măsură an de an.

All the people who came to him brought presents: They brought things made from silver or gold, or robes, or weapons (OR, myrrh), or spices, or horses, or mules. The people continued to do this every year.

26 Şi Solomon a adunat care şi călăreţi; şi a avut o mie patru sute de care şi douăsprezece mii de călăreţi, pe care i-a pus în cetăţile unde se ţineau carele şi în Ierusalim, cu împăratul.

Solomon acquired 1,400 chariots and 12,000 men who rode [on the horses] (OR, [in the chariots]). Solomon put some of them in Jerusalem and some of them in other cities where he kept his chariots.

27 Şi împăratul a făcut argintul la Ierusalim să fie ca pietrele şi cedrii i-a făcut să fie ca sicomorii care sunt în vale, din abundenţă.

During the years that Solomon was king, silver became as common in Jerusalem as stones; and [lumber from] cedar trees in the foothills of Judah was as plentiful as [lumber from] fig trees.

28 Şi Solomon a avut cai aduşi din Egipt şi in împletit; comercianţii împăratului primeau inul împletit cu un preţ.

Solomon’s agents bought horses and supervised the men who brought them into Israel from the areas of Musri and Cilicia [that were famous for breeding horses].

29 Şi un car venea şi ieşea din Egipt pentru şase sute de şekeli de argint şi un cal pentru o sută cincizeci; şi astfel pentru toţi împăraţii hetiţilor şi pentru împăraţii Siriei, au adus acestea prin mijloacele lor.

In Musri they bought chariots and horses; they paid 600 pieces of silver for each chariot and 150 pieces of silver for each horse. They brought them to Israel. Then they sold many of them to the kings of the Heth people-group and the kings of Syria.