1 Regii 10
1 Şi când împărăteasa din Seba a auzit de faima lui Solomon în lucruri referitoare la numele DOMNULUI, a venit să îl încerce cu întrebări grele.
Now when the queen of Sheba heard about the fame of Solomon concerning the name of the LORD, she came to test him with difficult questions.
2 Şi a venit la Ierusalim cu un alai foarte mare, cu cămile care purtau mirodenii şi foarte mult aur, şi cu pietre preţioase; şi când a venit la Solomon, a vorbit îndeaproape cu el despre tot ce era în inima ei.
She arrived in Jerusalem with a very large caravan—with camels bearing spices, gold in great abundance, and precious stones. So she came to Solomon and spoke to him all that was on her mind.
3 Şi Solomon i-a răspuns la toate întrebările ei; nu a fost niciun lucru ascuns pentru împărat, pe care să nu i-l fi spus.
And Solomon answered all her questions; nothing was too difficult for the king to explain.
4 Şi când împărăteasa din Seba a văzut toată înţelepciunea lui Solomon şi casa pe care el o construise,
When the queen of Sheba saw all the wisdom of Solomon, the palace he had built,
5 Şi mâncarea de la masa lui şi ţinuta servitorilor lui şi atenţia servitorilor lui şi hainele lor şi paharnicii lui şi urcuşul lui pe care urca la casa DOMNULUI, nu a mai fost suflare în ea.
the food at his table, the seating of his servants, the service and attire of his attendants and cupbearers, and the burnt offerings he presented at the house of the LORD, it took her breath away.
6 Şi a spus împăratului: A fost adevărată vorbirea pe care am auzit-o în ţara mea despre faptele tale şi despre înţelepciunea ta.
She said to the king, “The report I heard in my own country about your words and wisdom is true.
7 Totuşi, nu am crezut aceste cuvinte, până când am venit şi ochii mei au văzut; şi, iată, nici jumătate nu mi s-a spus, înţelepciunea ta şi prosperitatea ta întrec faima despre care am auzit.
But I did not believe these things until I came and saw with my own eyes. Indeed, not even half was told to me. Your wisdom and prosperity have far exceeded the report I heard.
8 Ferice de oamenii tăi, ferice de aceşti servitori ai tăi, care stau în picioare continuu înaintea ta şi care ascultă înţelepciunea ta.
How blessed are your men! How blessed are these servants of yours who stand continually before you and hear your wisdom!
9 Binecuvântat fie DOMNUL Dumnezeul tău, care şi-a găsit plăcere în tine, ca să te pună pe tronul lui Israel, pentru că DOMNUL a iubit pe Israel pentru totdeauna, de aceea te-a făcut împărat, pentru a face judecată şi dreptate.
Blessed be the LORD your God, who has delighted in you to set you on the throne of Israel. Because of the LORD’s eternal love for Israel, He has made you king to carry out justice and righteousness.”
10 Şi ea a dat împăratului o sută douăzeci de talanţi de aur şi foarte multe mirodenii şi pietre preţioase; nu a mai venit o atât de mare abundenţă de mirodenii ca cele pe care împărăteasa din Seba le-a dat împăratului Solomon.
Then she gave the king 120 talents of gold, a great quantity of spices, and precious stones. Never again was such an abundance of spices brought in as those the queen of Sheba gave to King Solomon.
11 Şi de asemenea flota lui Hiram, care aducea aur din Ofir, a adus din Ofir foarte mult lemn de santal şi pietre preţioase.
(The fleet of Hiram that brought gold from Ophir also brought from Ophir a great cargo of almug wood and precious stones.
12 Şi împăratul a făcut, din lemnele de santal, stâlpi pentru casa DOMNULUI şi pentru casa împăratului, harpe de asemenea şi psalterioane pentru cântăreţi; nu a venit astfel de lemn de santal, nici nu s-a mai văzut până în această zi.
The king made the almug wood into steps for the house of the LORD and for the king’s palace, and into lyres and harps for the singers. Never before had such almug wood been brought in, nor has such been seen to this day.)
13 Şi împăratul Solomon a dat împărătesei din Seba tot ce a dorit ea, orice a cerut, în afară de ceea ce i-a dat Solomon din darul lui împărătesc. Astfel, ea s-a întors şi a plecat în ţara ei, ea şi servitorii ei.
King Solomon gave the queen of Sheba all she desired—whatever she asked—besides what he had given her out of his royal bounty. Then she left and returned to her own country, along with her servants.
14 Şi greutatea aurului care venea la Solomon într-un an era de şase sute şaizeci şi şase de talanţi de aur,
The weight of gold that came to Solomon each year was 666 talents,
15 În afară de ce avea de la comercianţi şi din comerţul comercianţilor de mirodenii şi de la toţi împăraţii Arabiei şi de la guvernatorii ţării.
not including the revenue from the merchants, traders, and all the Arabian kings and governors of the land.
16 Şi împăratul Solomon a făcut două sute de paveze de aur bătut, şase sute de şekeli de aur au intrat la o pavăză.
King Solomon made two hundred large shields of hammered gold; six hundred shekels of gold went into each shield.
17 Şi el a făcut trei sute de scuturi de aur bătut, a folosit trei mine de aur la un scut; şi împăratul le-a pus în casa pădurii Libanului.
He also made three hundred small shields of hammered gold; three minas of gold went into each shield. And the king put them in the House of the Forest of Lebanon.
18 Mai mult, împăratul a făcut un tron mare de fildeş şi l-a placat cu cel mai bun aur.
Additionally, the king made a great throne of ivory and overlaid it with pure gold.
19 Tronul avea şase trepte şi vârful tronului era rotund pe dinapoia sa; şi erau rezemători de fiecare parte a locului de şezut şi doi lei stăteau lângă rezemători.
The throne had six steps, and its back had a rounded top. There were armrests on both sides of the seat, with a lion standing beside each armrest.
20 Şi doisprezece lei stăteau acolo de o parte şi de alta pe cele şase trepte; nu era făcut ceva asemănător în nicio împărăţie.
Twelve lions stood on the six steps, one at either end of each step. Nothing like this had ever been made for any kingdom.
21 Şi toate vasele de băut ale împăratului Solomon erau de aur şi toate vasele casei pădurii Libanului erau de aur pur; niciunul nu era de argint, care era socotit ca nimic în zilele lui Solomon.
All King Solomon’s drinking cups were gold, and all the utensils of the House of the Forest of Lebanon were pure gold. There was no silver, because it was accounted as nothing in the days of Solomon.
22 Pentru că împăratul avea pe mare o flotă din Tarsis cu flota lui Hiram; o dată la trei ani venea flota de corăbii din Tarsis, aducând aur şi argint, fildeş şi maimuţe şi păuni.
For the king had the ships of Tarshish at sea with Hiram’s fleet, and once every three years the ships of Tarshish would arrive bearing gold, silver, ivory, apes, and peacocks.
23 Astfel împăratul Solomon a întrecut pe toţi împăraţii pământului în bogăţii şi în înţelepciune.
So King Solomon surpassed all the kings of the earth in riches and wisdom.
24 Şi tot pământul căuta faţa lui Solomon, pentru a auzi înţelepciunea lui, pe care Dumnezeu o pusese în inima lui.
The whole world sought an audience with Solomon to hear the wisdom that God had put in his heart.
25 Şi fiecare îşi aducea darul său: vase de argint şi vase de aur şi haine şi arme şi mirodenii şi cai şi catâri, o măsură an de an.
Year after year, each visitor would bring his tribute: articles of silver and gold, clothing, weapons, spices, horses, and mules.
26 Şi Solomon a adunat care şi călăreţi; şi a avut o mie patru sute de care şi douăsprezece mii de călăreţi, pe care i-a pus în cetăţile unde se ţineau carele şi în Ierusalim, cu împăratul.
Solomon accumulated 1,400 chariots and 12,000 horses, which he stationed in the chariot cities and also with him in Jerusalem.
27 Şi împăratul a făcut argintul la Ierusalim să fie ca pietrele şi cedrii i-a făcut să fie ca sicomorii care sunt în vale, din abundenţă.
The king made silver as common in Jerusalem as stones, and cedar as abundant as sycamore in the foothills.
28 Şi Solomon a avut cai aduşi din Egipt şi in împletit; comercianţii împăratului primeau inul împletit cu un preţ.
Solomon’s horses were imported from Egypt and Kue; the royal merchants purchased them from Kue.
29 Şi un car venea şi ieşea din Egipt pentru şase sute de şekeli de argint şi un cal pentru o sută cincizeci; şi astfel pentru toţi împăraţii hetiţilor şi pentru împăraţii Siriei, au adus acestea prin mijloacele lor.
A chariot could be imported from Egypt for six hundred shekels of silver, and a horse for a hundred and fifty. Likewise, they exported them to all the kings of the Hittites and to the kings of Aram.
