1 Regii 1

1 Şi împăratul David era bătrân şi înaintat în vârstă şi îl acopereau cu haine, dar nu se încălzea.

Now king David was old and advanced in years; and they covered him with clothes, but he couldn't keep warm.

2 De aceea servitorii săi i-au spus: Să se caute pentru domnul nostru împăratul o tânără fecioară; şi ea să stea înaintea împăratului şi să îl îngrijească şi să se culce la sânul tău, ca domnul meu, împăratul, să aibă căldură.

Therefore his servants said to him, "Let there be sought for my lord the king a young virgin. And let her attend the king, and care for him; and let her lie in your bosom, that my lord the king may keep warm."

3 Astfel, au căutat o fată frumoasă în toate ţinuturile lui Israel şi au găsit pe Abişag, o sunamită, şi au adus-o la împărat.

So they sought for a beautiful young woman throughout all the borders of Israel, and found Abishag the Shunammite, and brought her to the king.

4 Şi fata era foarte frumoasă şi l-a îngrijit pe împărat şi i-a servit; dar împăratul nu a cunoscut-o.

The young woman was very beautiful; and she became the king's attendant and served him; but the king did not know her intimately.

5 Atunci Adonia, fiul Haghitei, s-a înălţat, spunând: Eu voi fi împărat; şi şi-a pregătit care şi călăreţi şi cincizeci de oameni să alerge înaintea lui.

Then Adonijah the son of Haggith exalted himself, saying, "I will be king." So he prepared for himself chariots and horsemen, and fifty men to run before him.

6 Şi tatăl său nu l-a nemulţumit vreodată, spunându-i: De ce ai făcut astfel? Şi el de asemenea era un bărbat foarte frumos; şi mama lui l-a născut după Absalom.

His father had never scolded him at any time by saying, "Why have you done so?" And he was also a very handsome man; and he was born after Absalom.

7 Şi el s-a sfătuit cu Ioab, fiul Ţeruiei, şi cu preotul Abiatar; şi ei, urmându-l pe Adonia, l-au ajutat.

And he conferred with Joab the son of Zeruiah, and with Abiathar the cohen. And they followed Adonijah and helped him.

8 Dar preotul Ţadoc şi Benaia, fiul lui Iehoiada, şi profetul Natan şi Şimei şi Rei şi războinicii care aparţineau lui David nu erau cu Adonia.

But Zadok the cohen, and Benaiah the son of Jehoiada, and Nathan the prophet, and Shimei, and Rei, and the mighty men who belonged to David, were not with Adonijah.

9 Şi Adonia a înjunghiat oi şi boi şi vite îngrăşate lângă piatra Zohelet, care este lângă En-Roguel, şi a chemat pe toţi fraţii săi, fiii împăratului, şi pe toţi bărbaţii lui Iuda, servitorii împăratului;

And Adonijah sacrificed sheep and oxen and fatlings by the stone of Zoheleth, which is near En Rogel; and he called all his brothers, the king's sons, and all the men of Judah, the king's servants:

10 Dar pe profetul Natan şi pe Benaia şi pe războinici şi pe fratele său, Solomon, nu i-a chemat.

but he did not invite Nathan the prophet, or Benaiah, or the mighty men, or his brother Solomon.

11 De aceea Natan i-a vorbit lui Bat-Şeba, mama lui Solomon, spunând: Nu ai auzit că Adonia, fiul lui Haghita, domneşte şi domnul nostru David nu ştie aceasta?

Then Nathan spoke to Bathsheba the mother of Solomon, saying, "Haven't you heard that Adonijah the son of Haggith reigns, and David our lord doesn't know it?

12 De aceea acum, vino, te rog, lasă-mă să îţi dau un sfat, ca să îţi salvezi viaţa ta şi viaţa fiului tău, Solomon.

Now therefore come, please let me give you advice, that you may save your own life, and the life of your son Solomon.

13 Du-te şi intră la împăratul David şi spune-i: Nu ai jurat tu roabei tale, domnul meu, o împărate, spunând: Cu siguranţă Solomon, fiul tău, va domni după mine şi el va şedea pe tronul meu? De ce atunci Adonia domneşte?

Go in to king David, and tell him, 'Did you not, my lord, king, swear to your handmaid, saying, "Surely Solomon your son shall be king after me, and he shall sit on my throne"? Why then does Adonijah reign?'

14 Iată, pe când vorbeşti tu încă acolo cu împăratul, eu de asemenea voi intra după tine şi voi confirma cuvintele tale.

And look, while you are still there speaking with the king, I also will come in after you and confirm your words."

15 Şi Bat-Şeba a intrat la împărat în cameră; şi împăratul era foarte bătrân; şi Abişag sunamita servea împăratului.

Bathsheba went in to the king into the room. The king was very old; and Abishag the Shunammite was attending to the king.

16 Şi Bat-Şeba s-a plecat şi s-a prosternat înaintea împăratului. Şi împăratul a spus: Ce doreşti?

Bathsheba bowed, and showed respect to the king. The king said, "What would you like?"

17 Şi ea i-a spus: DOMNUL meu, tu ai jurat roabei tale pe DOMNUL Dumnezeul tău, spunând: Negreşit, Solomon, fiul tău, va domni după mine şi el va şedea pe tronul meu.

And she said to him, "My lord, you swore by the LORD your God to your handmaid, 'Assuredly Solomon your son shall be king after me, and he shall sit on my throne.'

18 Şi acum, iată, Adonia domneşte; şi acum, domnul meu, împărate, tu nu ştii aceasta.

Now, look, Adonijah reigns; and you, my lord the king, do not know it.

19 Şi el a înjunghiat boi şi vite îngrăşate şi oi din abudenţă şi a chemat pe toţi fiii împăratului şi pe preotul Abiatar şi pe Ioab, căpetenia oştirii, dar pe servitorul tău Solomon nu l-a chemat.

And he has sacrificed many oxen and fatlings and sheep, and has invited all the sons of the king, and Abiathar the cohen, and Joab the commander of the army; but he hasn't invited Solomon your servant.

20 Şi, domnul meu împărate, ochii întregului Israel sunt asupra ta, ca să le spui cine va şedea pe tronul domnului meu, împăratul, după el.

And now, my lord the king, the eyes of all Israel are on you to announce to them who shall sit on the throne of my lord the king after him.

21 Altfel, se va întâmpla, după ce domnul meu, împăratul, va adormi cu părinţii săi, că eu şi fiul meu, Solomon, vom fi socotiţi vinovaţi.

Otherwise it will happen, when my lord the king shall sleep with his fathers, that I and my son Solomon will be considered criminals."

22 Şi, iată, pe când ea încă vorbea cu împăratul, profetul Natan a intrat de asemenea.

And look, while she was still speaking with the king, Nathan the prophet came in.

23 Şi i-au spus împăratului, spunând: Iată, pe profetul Natan. Şi după ce el a intrat înaintea împăratului, s-a plecat înaintea împăratului cu faţa la pământ.

And they told the king, saying, "Look, Nathan the prophet." And when he came in before the king, he bowed himself before the king with his face to the ground.

24 Şi Natan a spus: DOMNUL meu, împărate, ai spus tu: Adonia va domni după mine şi va şedea pe tronul meu?

And Nathan said, "My lord, king, have you said, 'Adonijah shall be king after me, and he shall sit on my throne?'

25 Pentru că a coborât în această zi şi a înjunghiat boi şi vite îngrăşate şi oi din abundenţă şi a chemat pe toţi fiii împăratului şi pe căpeteniile oştirii şi pe preotul Abiatar; şi, iată, ei mănâncă şi beau înaintea lui şi spun: Trăiască împăratul Adonia.

For he has gone down today and has sacrificed oxen and fatlings and sheep in abundance, and has invited all the king's sons, and the commanders of the army, and Abiathar the cohen. Look, they are eating and drinking before him, and say, 'Long live king Adonijah.'

26 Dar pe mine, pe mine servitorul tău, şi pe preotul Ţadoc şi pe Benaia, fiul lui Iehoiada, şi pe servitorul tău, Solomon, nu ne-a chemat.

But me, me your servant, and Zadok the cohen, and Benaiah the son of Jehoiada, and your servant Solomon, he has not invited.

27 Este acest lucru făcut de la domnul meu, împăratul, şi tu nu ai arătat aceasta servitorului tău, cine va şedea pe tronul domnului meu, împăratul, după el?

Has this thing been brought about by my lord the king, and you haven't told your servants who should sit on the throne of my lord the king after him?"

28 Atunci împăratul David a răspuns şi a zis: Chemaţi-mi pe Bat-Şeba. Şi ea a intrat în prezenţa împăratului şi a stat în picioare înaintea împăratului.

Then king David answered, "Summon Bathsheba to me." So she came into the king's presence, and stood before him.

29 Şi împăratul a jurat şi a spus: Precum DOMNUL trăieşte, care a răscumpărat sufletul meu din orice strâmtorare,

And the king vowed, saying, "As the LORD lives, who has redeemed my soul out of all adversity,

30 Chiar precum ţi-am jurat pe DOMNUL Dumnezeul lui Israel, spunând: Negreşit fiul tău, Solomon, va domni după mine şi el va şedea pe tronul meu în locul meu; chiar astfel voi face într-adevăr în această zi.

most certainly as I vowed to you by the LORD, the God of Israel, saying, 'Assuredly Solomon your son shall be king after me, and he shall sit on my throne in my place;' so I certainly will do this day."

31 Atunci Bat-Şeba s-a plecat cu faţa până la pământ şi a îngenuncheat înaintea împăratului şi a spus: Să trăiască domnul meu, împăratul David, pentru totdeauna.

Then Bathsheba bowed with her face to the ground, paying homage to the king, and said, "Let my lord king David live forever."

32 Şi împăratul David a spus: Chemaţi-mi pe preotul Ţadoc şi pe profetul Natan şi pe Benaia, fiul lui Iehoiada. Şi ei au venit înaintea împăratului.

And King David said, "Summon to me Zadok the cohen, Nathan the prophet, and Benaiah the son of Jehoiada." They came before the king.

33 Împăratul de asemenea le-a spus: Luaţi cu voi pe servitorii domnului vostru şi puneţi pe Solomon, fiul meu, să călărească pe catârul meu şi coborâţi-l la Ghihon;

The king said to them, "Take with you the servants of your lord, and have Solomon my son ride on my own mule, and bring him down to Gihon.

34 Şi preotul Ţadoc şi profetul Natan să îl ungă acolo împărat peste Israel; şi sunaţi din trâmbiţă şi spuneţi: Trăiască împăratul Solomon.

And have Zadok the cohen and Nathan the prophet anoint him there king over Israel. Blow the trumpet, and say, 'Long live king Solomon.'

35 Atunci să vă urcaţi după el, ca el să vină şi să şadă pe tronul meu, pentru că el va fi împărat în locul meu; şi eu l-am rânduit să fie conducător peste Israel şi peste Iuda.

Then you shall come up after him, and he shall come and sit on my throne; for he shall be king in my place. I have appointed him to be prince over Israel and over Judah."

36 Şi Benaia, fiul lui Iehoiada, a răspuns împăratului şi a zis: Amin; aşa să spună şi DOMNUL Dumnezeul domnului meu, împăratul.

Benaiah the son of Jehoiada answered the king, and said, "Amen. May the LORD, the God of my lord the king, say so.

37 Precum DOMNUL a fost cu domnul meu, împăratul, chiar astfel să fie cu Solomon şi să facă tronul lui mai mare decât tronul domnului meu, împăratul David.

As the LORD has been with my lord the king, even so may he be with Solomon, and make his throne greater than the throne of my lord king David."

38 Astfel preotul Ţadoc şi profetul Natan şi Benaia, fiul lui Iehoiada, şi cheretiţii şi peletiţii au coborât şi l-au făcut pe Solomon să călărească pe catârul împăratului David şi l-au adus la Ghihon.

So Zadok the cohen, and Nathan the prophet, and Benaiah the son of Jehoiada, and the Cherethites and the Pelethites, went down, and caused Solomon to ride on king David's mule, and brought him to Gihon.

39 Şi preotul Ţadoc a luat un corn cu untdelemn din tabernacol şi l-a uns pe Solomon. Şi au sunat din trâmbiţă; şi tot poporul a spus: Trăiască împăratul Solomon.

Zadok the cohen took the horn of oil out of the Tent, and anointed Solomon. They blew the trumpet; and all the people said, "Long live king Solomon."

40 Şi tot poporul a urcat după el şi poporul cânta din fluiere şi se bucura cu mare bucurie, încât pământul se zguduia de sunetul lor.

All the people came up after him, and the people piped with pipes, and rejoiced with great joy, so that the earth split open at their sound.

41 Şi Adonia şi toţi oaspeţii care erau cu el au auzit aceasta pe când terminau de mâncat. Şi când Ioab a auzit sunetul trâmbiţei, a spus: Pentru ce este acest zgomot al cetăţii ca fiind în tulburare?

Adonijah and all the guests who were with him heard it as they had made an end of eating. When Joab heard the sound of the trumpet, he said, "Why is this noise of the city being in an uproar?"

42 Şi pe când el încă vorbea, iată, a venit Ionatan, fiul preotului Abiatar; şi Adonia i-a spus: Intră, pentru că tu eşti un bărbat viteaz şi aduci veşti bune.

While he yet spoke, look, Jonathan the son of Abiathar the cohen came: and Adonijah said, "Come in; for you are a worthy man, and bring good news."

43 Şi Ionatan a răspuns şi i-a zis lui Adonia: Într-adevăr, domnul nostru, împăratul David, l-a făcut pe Solomon împărat.

Jonathan answered Adonijah, "No. Our lord king David has made Solomon king.

44 Şi împăratul a trimis cu el pe preotul Ţadoc şi pe profetul Natan şi pe Benaia, fiul lui Iehoiada, şi pe cheretiţi şi pe peletiţi şi l-au făcut să călărească pe catârul împăratului;

The king has sent with him Zadok the cohen, Nathan the prophet, Benaiah the son of Jehoiada, and the Cherethites and the Pelethites; and they have caused him to ride on the king's mule.

45 Şi preotul Ţadoc şi profetul Natan l-au uns împărat în Ghihon; şi s-au urcat de acolo bucurându-se, astfel încât cetatea a răsunat din nou. Acesta este zgomotul pe care voi l-aţi auzit.

Zadok the cohen and Nathan the prophet have anointed him king in Gihon. They have come up from there rejoicing, so that the city rang again. This is the noise that you have heard.

46 Şi de asemenea Solomon şade pe tronul împărăţiei.

Also, Solomon sits on the throne of the kingdom.

47 Şi mai mult, servitorii împăratului au venit să îl binecuvânteze pe domnul nostru, împăratul David, spunând: Dumnezeu să facă numele lui Solomon mai bun decât numele tău şi să facă tronul lui mai mare decât tronul tău. Şi împăratul s-a aplecat pe pat.

Moreover the king's servants came to bless our lord king David, saying, 'May your God make the name of Solomon better than your name, and make his throne greater than your throne;' and the king bowed himself on the bed.

48 Şi de asemenea astfel a spus împăratul: Binecuvântat fie DOMNUL Dumnezeul lui Israel, care a dat pe unul să şadă pe tronul meu în această zi, şi ochii mei văd aceasta.

Also thus said the king, 'Blessed be the LORD, the God of Israel, who has given one to sit on my throne this day, my eyes even seeing it.'"

49 Şi toţi oaspeţii care erau cu Adonia s-au înspăimântat şi s-au ridicat şi au mers fiecare pe calea sa.

All the guests of Adonijah were afraid, and rose up, and each man went his way.

50 Şi Adonia s-a temut din cauza lui Solomon şi s-a ridicat şi a mers şi s-a apucat de coarnele altarului.

Adonijah feared because of Solomon; and he arose, and went, and caught hold on the horns of the altar.

51 Şi i s-a spus lui Solomon, zicând: Iată, Adonia se teme de împăratul Solomon; fiindcă, iată, s-a apucat de coarnele altarului, spunând: Să îmi jure împăratul Solomon astăzi că nu va omorî pe servitorul său cu sabia.

It was told Solomon, saying, "Look, Adonijah fears king Solomon; for, look, he has laid hold on the horns of the altar, saying, 'Let king Solomon swear to me first that he will not kill his servant with the sword.'"

52 Şi Solomon a spus: Dacă se va arăta bărbat demn, nu va cădea un fir de păr de-al lui la pământ; dar dacă se va găsi în el stricăciune, va muri.

Solomon said, "If he shows himself a worthy man, not a hair of him shall fall to the earth; but if wickedness be found in him, he shall die."

53 Astfel împăratul Solomon a trimis, şi ei l-au coborât de la altar. Şi el a venit şi s-a aplecat înaintea împăratului Solomon; şi Solomon i-a spus: Du-te acasă!

So king Solomon sent, and they brought him down from the altar. He came and bowed down to king Solomon; and Solomon said to him, "Go to your house."