1 Corinteni 7

1 Și despre cele ce mi-ați scris: este bine pentru om să nu se atingă de femeie.

Jaanong kaga dipotso tse lo neng lo di botsa mo lokwalong lwa lona lwa bofelo: Karabo ya me ke gore, fa lo sa nyale, go siame.

2 Totuși, ca să evite curvia, fiecare bărbat să aibă soția lui, și fiecare femeie să aibă propriul ei soț.

Mme ka legale go siame go nyala, monna mongwe le mongwe o tshwanetse a nna le mosadi yo e leng wa gagwe, le mosadi mongwe le mongwe a nna le monna yo e leng wa gagwe, e se re gongwe lwa boela gape mo sebeng.

3 Soțul să dea soției bunăvoința datorată; și tot așa și soția, soțului.

Monna o tshwanetse go naya mosadi wa gagwe di tsa gagwe tsotlhe jaaka mosadi yo o nyetsweng, le mosadi o tshwanetse go direla monna wa gagwe fela jalo.

4 Soția nu are putere asupra propriului ei trup, ci soțul; și la fel, nici soțul nu are putere asupra propriului său trup, ci soția.

Gonne morweetsana yo o nyalwang ga a tlhole a na le taolo e e tletseng mo mmeleng wa gagwe, gonne monna wa gagwe o na le ditshwanelo tsa gagwe mo go one le ene; mme fela jalo monna le ene ga a tlhole a na le taolo e e tletseng mo mmeleng wa gagwe, gonne gape ke wa mosadi wa gagwe.

5 Să nu vă privați unul de celălalt, decât doar prin înțelegere pentru un timp, ca să vă dăruiți postului și rugăciunii; și să vă împreunați din nou ca nu cumva să vă ispitească Satan din cauza lipsei voastre de autocontrol.

Jalo lo seka lwa ganelelana ka ditshwa-nelo tse. Fela selo sa botlhokwa mo molaong o ke ka tumalano ya monna le mosadi go ikgapa mo ditaolong tsa lenyalo selekanyo sa lobaka lo lo kailweng, gore ba tle ba ineele mo thapelong ka tshosologo. Morago, ba tshwanetse go kopana gape gore Satane a se ka a kgona go ba raela ka ntlha ya go tlhoka go itshwara ga bone.

6 Dar spun aceasta prin permisiune, nu prin poruncă.

Ga ke re lo tshwanetse go nyala; mme lo ka nyala fa lo eletsa.

7 Fiindcă aș dori ca toți oamenii să fie întocmai ca mine. Dar fiecare are propriul lui dar din Dumnezeu, unul într-un fel, și altul altfel.

Nna ke eletsa gore mongwe le mongwe o ka bo a nna a sa nyala, fela jaaka nna. Mme rotlhe ga re tshwane. Modimo o naya bangwe mpho ya mosadi kgotsa monna, mme ba bangwe ba ka kgona go nna ka boitumelo ba sa nyala.

8 De aceea le spun celor necăsătoriți și văduvelor: Este bine pentru ei dacă rămân întocmai ca mine.

Jalo ke raya ba ba sa nyalwang, le batlholagadi ke re, go botoka go nna lo sa nyalwa fa lo kgona, fela jaaka nna.

9 Dar dacă nu se pot înfrâna, să se căsătorească; fiindcă este mai bine să se căsătorească decât să ardă.

Mme fa lo palelwa ke go itshoka, nyalang. Go botoka go nyala go na le go babalelwa.

10 Iar celor căsătoriți le poruncesc nu eu, ci Domnul: Soția să nu se despartă de soț.

Jaanong, mo go ba ba nyetseng ke na le taolo, e seng mogopolo. Mme ga se taolo e e tswang mo go nna, gonne se ke se Morena ka boene a se buileng: Mosadi ga a a tshwanela go tlogela monna wa gagwe.

11 Dar chiar dacă se desparte, să rămână necăsătorită sau să se împace cu soțul ei; și soțul să nu divorțeze de soția lui.

Mme fa a kgaogane nae, a a nne fela a sa nyalwa kgotsa a boele kwa go ene. Le monna ga a a tshwanela go tlhala mosadi wa gagwe.

12 Dar celorlalți le spun eu, nu Domnul: Dacă vreun frate are o soție ce nu crede, și ea se mulțumește să locuiască cu el, să nu divorțeze de ea;

Fa, ke batla go tlatsa ka megopolo e mengwe e e leng ya me. Se ga se ditaolo tse di tswang kwa Moreneng, mme di bonala di siame mo go nna. Fa Mokeresete a na le mosadi yo e seng Mokeresete, mme a batla go nna nae, ga a a tshwanela go mo tlogela kgotsa go mo tlhala.

13 Și femeia care are un soț ce nu crede, și el se mulțumește să locuiască cu ea, să nu îl părăsească.

Mme fa mosadi wa Mokeresete a na le monna yo eseng Mokeresete, ga a a tshwanela go mo tlogela.

14 Fiindcă soțul care nu crede este sfințit prin soție, și soția care nu crede este sfințită prin soț; altfel, copiii voștri sunt necurați; dar acum sunt sfinți.

Gonne gongwe monna yo e seng Mokeresete o ka nna Mokeresete ka thuso ya mosadi wa gagwe wa Mokeresete. Le mosadi yo e seng Mokeresete o ka nna Mokeresete ka thuso ya monna wa gagwe yo e leng Mokeresete. Ntle go moo fa lolwapa lo kgaogana, go ka diragala gore bana ba se ka ba tlhola ba itse Morena; fa lolwapa lo lo kopaneng lo ka itse Morena, mo leanong la Modimo go ka felela mo polokong ya bana.

15 Dar dacă cel ce nu crede se desparte, să se despartă. Un frate sau o soră nu este în robie în astfel de cazuri, dar Dumnezeu ne-a chemat la pace.

Mme fa monna kgotsa mosadi yo e seng Mokeresete a batla go tsamaya, go a letlelesega. Ka mokgwa o o ntseng jalo monna yo e leng Mokeresete kgotsa mosadi ga a a tshwanela go kganela yo mongwe go tsamaya, gonne Modimo o batla bana ba one go nna mo kagisong le mo botsalanong.

16 Fiindcă ce știi tu, soție, dacă îți vei salva soțul? Sau ce știi tu, soțule, dacă îți vei salva soția?

Gonne le fa go ntse jalo, ga go na tlhomamiso mo go lona basadi gore banna ba lona ba tlaa sokologa fa ba sa lo tlogele; mme fela jalo le lona banna kgang ke e, e a lo ama.

17 Totuși, așa cum Dumnezeu a împărțit fiecăruia, așa cum Domnul a chemat pe fiecare, așa să umble. Și așa rânduiesc în toate bisericile.

Mme lo nne le tlhomamiso mo go akanyeng dilo tse gore lo tshele jaaka Modimo o ikaeletse, go nyala kgotsa go tlhoka go nyala go nne ka fa kaelong le ka fa thusong ya Modimo, le go amogela seemo le fa e ka bo e le sefe se Modimo o go tsentseng mo go sone. Se ke molao wa me mo diphuthegong tsotlhe.

18 Este cineva chemat fiind circumcis? Să nu se facă necircumcis. Este cineva chemat în necircumcizie? Să nu se circumcidă.

Nte ke tshwantshe ka monna yo o setseng a fetile mo medirong ya Sejuta ya thupiso pele ga a nna Mokeresete, ga a a tshwanela go tshwenyega ka ga gone; mme fa a ise a rupisiwe, ga a a tshwanela go go dira jaanong.

19 Circumcizia nu este nimic, și necircumcizia nu este nimic, ci ținerea poruncilor lui Dumnezeu.

Gonne ga go na pharologanyo epe fa Mokeresete a fetile mo modirong o kgotsa nnyaa. Mme go nna le pharologanyo e kgolo fa a itumedisa Modimo ebile a tshegetsa melao ya one. Seo ke selo se se botlhokwa.

20 Fiecare să rămână în aceeași chemare în care a fost chemat.

Ka gale motho o tshwanetse go tswelela ka tiro ya gagwe e o neng a e dira fa Modimo o mmitsa.

21 Ești chemat, să fii rob? Nu te neliniști de aceasta; dar dacă poți fi făcut liber, mai degrabă folosește-te de aceasta.

A o lekgoba? A moo go se go tshwenye, mme e re, fa o bona lobaka lwa go gololesega, o lo dirise.

22 Fiindcă cel ce este chemat în Domnul, să fie rob, este un eliberat al Domnului; tot așa și cel ce este chemat, să fie liber, este rob al lui Cristos.

Fa Modimo o go bitsa, o le lekgoba, gakologelwa gore Keresete o go golotse mo nonofong e e boitshegang ya boleo; mme fa a go biditse, ebile o gololesegile, gakologelwa gore jaanong o lekgoba la ga Keresete.

23 Voi sunteți cumpărați cu un preț; nu vă faceți robi ai oamenilor.

O rekilwe ebile o dueletswe ke Keresete, jalo o wa gagwe, gololesega jaanong mo dilong tse tsotlhe tsa mabela a lefatshe le poifo.

24 Fiecare, fraților, în starea în care a fost chemat, în aceea să rămână cu Dumnezeu.

Jalo bakaulengwe ba ba rategang, le fa motho a ka bo a le mo seemong se se ntseng jang fa a nna Mokeresete, mo lese a nne foo, gonne jaanong Morena o teng go mo thusa.

25 Cât despre fecioare și feciori, nu am poruncă de la Domnul; totuși îmi dau sfatul, ca unul ce am obținut milă de la Domnul să fiu credincios.

Jaanong ke tlaa leka go araba potso e nngwe ya lona. Go ka tweng ka barweetsana ba ba iseng ba nyalwe? A ba tshwanetse go letlelelwa go dira jalo? Mo karabong ya potso e, ga ke na taolo e e tlhomameng ya bone go tswa mo Moreneng. Mme Morena mo bobelotlhomoging jwa gagwe o nneile botlhale jo bo ka tshephegang, mme ke tlaa itumelela go lo bolelela se ke se akanyang.

26 De aceea presupun că aceasta este bine, din cauza strâmtorării prezente, spun că este bine pentru om să fie așa.

Matshwenyego ke a. Rona Bakeresete re lebagane le dikotsi tse di kgolo mo matshelong a rona mo lobakeng lo. Mo dipakeng tse di tshwanang le tse, ke bona go le botoka gore motho a nne a sa nyalwa kgotsa a sa nyala.

27 Ești legat de soție? Nu căuta să fii dezlegat. Ești dezlegat de soție? Nu căuta soție.

Ee, fa lo setse lo nyetswe, se kgaoganeng ka ntlha ya se. Mme fa lo ise lo nyalwe, lo se itlhaganeleleng mo go yone ka lobaka lo.

28 Dar și dacă te căsătorești, nu ai păcătuit; și dacă fecioara se căsătorește, nu a păcătuit. Totuși astfel de oameni vor avea necaz în carne; dar eu vă cruț.

Mme fa lona banna lo ikaelela go tswelela pele lo nyala jaanong, go siame; mme fa morweetsana a nyalwa mo dipakeng tse di tshwanang le tse, ga se boleo. Le fa go ntse jalo lenyalo le tlaa tlisa matshwenyego a mangwe a ke neng ke eletsa gore lo se ka lwa lebagana le one jaanong.

29 Dar spun aceasta, fraților, timpul este scurt; rămâne ca și cei ce au soții să fie ca și cum nu ar avea;

Selo sa botlhokwa se re tshwanetseng go se gakologelwa ke gore, lobaka lo lo re saletseng lo lo khutshwane, (Go ntse jalo le ka nako ya rona ya go direla Morena) ka lebaka leo ba ba nang le basadi ba tshwanetse go nna ba phuthologetse Morena;

30 Și cei ce plâng, ca și cum nu ar plânge; și cei ce se bucură, ca și cum nu s-ar bucura; și cei ce cumpără, ca și cum nu ar stăpâni;

boitumelo kgotsa kutlobotlhoko kgotsa dikhumo ga di a tshwanela go kganela ope go dira tiro ya Modimo.

31 Și cei ce folosesc această lume, ca și cum nu ar abuza de ea; fiindcă înfățișarea acestei lumi trece.

Ba ba atisang go amana le dilo tse di kgatlhanong tsa lefatshe ba tshwanetse go dirisa mabaka a a batlegang ka go a sola molemo, gonne lefatshe mo seemong se le leng mo go sone le tlaa tloga le feta.

32 Dar aș dori ca voi să fiți fără grijă. Cel necăsătorit se îngrijește de lucrurile care aparțin Domnului, cum să placă Domnului;

Mo go tsotlhe tse lo di dirang, ke batla gore lo nne le kgololesego mo dingongoreng. Monna yo o sa nyalang o ka senya lobaka lwa gagwe a dira tiro ya Morena le go akanya ka fa o ka o itumedisang ka teng.

33 Dar cel căsătorit se îngrijește de lucrurile lumii, cum să placă soției.

Mme monna yo o nyetseng ga a ka ke a dira jalo sentle; o tshwanetse go akanya kaga dilo tsa lefatshe le ka fa o ka itumedisang mosadi wa gagwe ka teng.

34 Tot așa între soție și fecioară este diferență. Cea necăsătorită se îngrijește de lucrurile Domnului, ca să fie sfântă deopotrivă în trup și în duh; dar cea căsătorită se îngrijește de lucrurile lumii, cum să placă soțului.

Dikgatlhego tsa gagwe di kgaogane. Go tshwana fela le morweetsana yo o nyalwang. O lebana le mathata a a ntseng fela jalo. Morweetsana yo o sa nyalwang o tlhwaafalela go itumedisa Morena ka bojotlhe jwa gagwe le se o se dirang. Mme mosadi yo o nyetsweng o tshwanetse go akanya dilo tse dingwe jaaka go tlhokomela ntlo ya gagwe le go rata le go sa rate ga monna wa gagwe.

35 Iar aceasta o spun spre folosul vostru; nu ca să arunc un laț asupra voastră, ci pentru ceea ce este frumos și ca să serviți Domnului fără distragere.

Ke bua se go lo thusa, eseng go lo itsa go nyala. Ke batla lo dira se lo bonang se ka lo thusa go direla Morena sentle, mme a go se nne le dilo tse dintsi tse di ka tlosang theetso ya lona mo go ene.

36 Dar dacă cineva gândește că se poartă necuvenit față de fecioara lui, dacă trece de floarea vârstei ei și nevoia o cere, să facă ce voiește, nu păcătuiește, să se căsătorească.

Mme fa mongwe a batla go nyala ka ntlha ya gore o na le matshwenyego a a dirisang nama ya gagwe, go siame, ga se boleo, a a nyale.

37 Totuși, cel ce stă neclintit în inima lui, neavând constrângere, și are putere peste propria lui voință și a hotărât astfel în inima lui că își va păstra fecioara, bine face.

Mme fa monna a na le maitshegeletso a go tlhoka go nyala mme a ikaelela gore ga a batle ebile ga a nke a nyala, o dirile mogopolo o o siameng.

38 Astfel, cel ce dă în căsătorie bine face, iar cel ce nu dă în căsătorie mai bine face.

Jalo motho yo o nyalang o dira sentle, mme motho yo o sa nyaleng o dira sentle go gaisa.

39 Soția este legată prin lege cât timp trăiește soțul ei; dar dacă soțul ei moare, este liberă să se căsătorească cu cine voiește, numai în Domnul.

Mosadi ke bontlha bongwe jwa monna mo botshelong jwa gagwe, fa monna wa gagwe a a swa, foo o ka nyalwa gape, mme fela fa a nyalwa ke Mokeresete.

40 Dar după sfatul meu, este mai fericită dacă rămâne așa; și gândesc că și eu am Duhul lui Dumnezeu.

Mme mo mogopolong wa me, o tlaa itumela fa a sa nyalwe gape; ebile ke gopola gore ke lo naya kgakololo e e tswang mo Moweng wa Modimo fa ke bua se.