1 Corinteni 15
1 Mai mult, fraților, vă fac cunoscut evanghelia pe care v-am predicat-o, pe care ați și primit-o, în care și stați;
Hinu, valongo, nigana kuvakumbusa lila Lilovi la Bwina lenivakokosili, na nyenye mukayipokili na kuyima cha kukangamala mugati yaki.
2 Prin care și sunteți salvați, dacă rețineți aceste cuvinte predicate, dacă nu cumva ați crezut în zadar.
Kwa njila yaki msanguliwi, ngati mukamula malovi genivakokosili. Manya ngati mwasadiki waka.
3 Fiindcă v-am dat întâi ce am primit și eu, cum Cristos a murit pentru păcatele noastre conform scripturilor,
Nene navapelili mambu ga mana neju genapokili namwene: Kuvya Kilisitu afwili ndava ya kubuda kwitu ngati chegijova Mayandiku Gamsopi,
4 Și că a fost îngropat și că a înviat a treia zi, conform scripturilor,
avikiwi mulitinda, akayuka ligono la datu ngati chegijova Mayandiku Gamsopi,
5 Și că a fost văzut de Chifa, apoi de cei doisprezece.
amuhumalili Petili, na kangi avahumalili vamitumi kumi na vavili vala.
6 După aceea a fost văzut de peste cinci sute de frați deodată, dintre care cei mai mulți rămân până acum, iar unii au și adormit.
Kangi avahumalili valongo neju ya miya mhanu kwa pamonga wa valanda, vamahele vakona wumi, nambu vangi vafwili.
7 După aceea a fost văzut de Iacov, apoi de toți apostolii.
Lukumbi lungi amuhumalili Yakobo na mewa avahumalili vamitumi voha.
8 Și la urma tuturor, ca unul născut la timp nepotrivit, a fost văzut și de mine.
Pamwishu anihumalili nene, nene mwenavi ngati mundu mwavelekiwi lepi kwa lukumbi lwaki.
9 Fiindcă dintre apostoli cel mai neînsemnat sunt eu, care nu sunt demn să fiu numit apostol, pentru că am persecutat biserica lui Dumnezeu.
Muni nene mdebe neju pagati ya mitumi, na niganikiwa lepi kukemelewa mtumi, muni naying'aisi msambi wa vandu vevakumsadika Kilisitu vavi vandu va Chapanga.
10 Dar prin harul lui Dumnezeu sunt ceea ce sunt; și harul lui dăruit mie nu a fost în zadar, ci am muncit mult mai mult decât ei toți; totuși nu eu, ci harul lui Dumnezeu, care a fost cu mine.
Nambu kwa ubwina wa Chapanga, nivii ngati chanivii, kwa ubwina wa Chapanga kwangu wavi lepi waka. Lepi kuvya nihengili lihengu kwa kukangamala kuliku voha, lepi nene nambu ubwina wa Chapanga weuhenga lihengu na nene.
11 Așadar, fie eu, fie ei, astfel predicăm și astfel ați crezut.
Nambu hati naha, yivyai vene ndi vevikokosa amala nene ndi mwenikokosa na chenichi ndi chetikokosa na nyenye ndi chemwisadika.
12 Dar dacă Cristos este predicat că a înviat dintre morți, cum spun unii dintre voi că nu este înviere a morților?
Yikavya tikokosa kuvya Kilisitu ayukiswi kuhuma mulifwa, ndava kyani pagati yinu mwijova kuvya kawaka uyukiswa wa vevafwili?
13 Dar dacă nu este înviere a morților, atunci Cristos nu a fost înviat.
Ngati kawaka uyukiswa wa vevafwili, hinu na mwene Kilisitu ayukili lepi,
14 Și dacă Cristos nu a fost înviat, atunci predicarea noastră este deșartă și credința voastră de asemenea deșartă.
na ngati Kilisitu ayukili lepi, makokoselu gitu gangamanyikana na sadika yinu yangali chindu.
15 Și, într-adevăr, suntem găsiți martori falși ai lui Dumnezeu, pentru că am adus mărturie despre Dumnezeu că l-a înviat pe Cristos, pe care nu l-a înviat, dacă așa este că morții nu învie.
Neju pa genago tete ngativii tijova udese palongolo ya Chapanga, muni tajovili kuvya Chapanga amuyukisi Kilisitu kuhuma mulifwa, nambu amuyukisi lepi, ngati ndi chakaka vevafwili viyukiswa lepi, ndi Kilisitu yukiswa.
16 Căci dacă morții nu învie, atunci Cristos nu a fost înviat.
Muni ngati chakaka vevafwili nakuyukiswa, ndi na Kilisitu ayukili lepi.
17 Și dacă nu a fost înviat Cristos, credința voastră este deșartă; voi sunteți încă în păcatele voastre.
Ngati Kilisitu ayukili lepi, ndi sadika yinu ya waka, mwakona muyendelela kumbudila Chapanga.
18 Atunci și cei ce au adormit în Cristos sunt pierduți.
Neju ya genago, vala voha vevafwili kuni vakumsadika Kilisitu vayagili.
19 Dacă doar pentru această viață avem speranță în Cristos, suntem cei mai mizerabili dintre toți oamenii.
Ngati huvalila yitu mu Kilisitu na yivala wumi uwu wa hinu, hinu tete vandu kuhengewa lipyana kuliku vandu voha pamulima.
20 Dar acum, Cristos a fost înviat dintre morți și a devenit primele roade ale celor ce au adormit.
Nambu uchakaka ndi uwu, kuvya Kilisitu ayukili kuhuma mulifwa ndi kulangisa kuvya voha vevafwili yati viyukiswa.
21 Fiindcă întrucât prin om a venit moartea, prin om a venit și învierea morților.
Muni, lifwa labwelili na mundu mmonga, na mewa na uyukiswa kuhuma vafwili ubwelili na mundu mmonga.
22 Fiindcă așa cum în Adam toți mor, tot astfel, în Cristos toți vor fi înviați.
Ngati vandu kuwungana na Adamu vandu voha vifwa, mewawa voha yati viyukiswa kwa kuwungana na Kilisitu.
23 Dar fiecare la rândul lui; Cristos primele roade, apoi cei ai lui Cristos la venirea lui.
Nambu kila mundu na Lukumbi lwaki, Kilisitu mtumbula wa uyukiso, kangi vevavi vaki ndi pala peibwela.
24 Atunci va fi venit sfârșitul, când el va fi dat împărăția în mâna lui Dumnezeu, adică Tatălui; când va fi desființat fiecare domnie și fiecare autoritate și putere.
Pa genago, mwishu yati uhika lukumbi Kilisitu yati akumgotolela Dadi Chapanga Unkosi, peiwusa kutali kila mpungu wa ulongosi na mpungu wa uhotola na makakala.
25 Fiindcă el trebuie să domnească până va pune pe toți dușmanii sub picioarele sale.
Muni Kilisitu iganikiwa alongosayi mbaka Chapanga pakuvagwisa makoko vaki na kuvavika pahi ya magendelu gaku.
26 Ultimul dușman nimicit va fi moartea.
Likoko la mwishu kuyongomeswa ndi lifwa.
27 Fiindcă a supus toate sub picioarele lui. Dar când spune că toate i-au fost supuse, este evident că el, care a supus toate, este exceptat.
Muni, Mayandiku gijova, “Chapanga avikili vindu vyoha pahi ya magendelu gaki.” Nambu Mayandiku Gamsopi pegijova, “Vindu vyoha vivikiwi pahi ya magendelu gaki avitalalilayi.” Ndi Chakaka Chapanga nakuyingila mulilundu lenilo la vindu, muni mwene ndi akuvivika pahi ya Kilisitu.
28 Și când toate îi vor fi supuse, atunci și Fiul însuși va fi supus celui ce a supus toate sub el, pentru ca Dumnezeu să fie toate în toți.
Nambu vindu vyoha pevivikwa pahi ya ulongosi wa Kilisitu, na Mwana mwene yati akujivika pahi ya Chapanga, mwavikili goha pahi ya ulongosi waki, ndi Chapanga alongosa panani ya goha.
29 Altfel, ce vor face cei botezați pentru cei morți, dacă morții nu învie nicidecum? De ce sunt botezați atunci pentru cei morți?
Ngati kawaka kuyukiswa, wu, vandu vala vevibatiziwa ndava ya vevafwili vahuvalila kupewa kyani? Ngati vevafwili viyukiswa lepi, ndava kyani kubatiziwa ndava ya vene?
30 Și de ce suntem noi în pericol în fiecare oră?
Na kwa upandi ndava kyani tikujiyoka kila lukumbi?
31 [Vă] avertizez, referitor la bucuria voastră pe care [și eu] o am în Cristos Isus, Domnul nostru, [că] mor zilnic.
Valongo, nene nikulilola lifwa lukumbi lwoha! Ulumba wenivii nawu ndi kuwungana Kilisitu Yesu BAMBU witu mwakunikita nikokosa lijambu ili.
32 Dacă în felul oamenilor m-am luptat cu fiarele în Efes, care îmi este folosul, dacă nu învie morții? Să mâncăm și să bem, fiindcă mâine murim.
Ngati lilengu langu ngalivyai la chimundu, kula kukomana kwangu na vandu vevavili ngati hinyama hikali apa pa Efeso ngakuvili chindu choki? Ngati vevafwili nakuyuka ndi, “Tilya na kunywa, muni chilau yati tifwa.”
33 Nu vă amăgiți: Vorbirile rele strică obiceiurile bune.
Mkoto kukongeka. “Vankozi vahakau vihalabisa uyovelu wa mundu.”
34 Treziți-vă la dreptate și nu păcătuiți! Fiindcă unii nu au cunoașterea despre Dumnezeu; spre rușinea voastră o spun.
Muyimuka! Mutumbula kutama bwina, na muleka kumbudila Chapanga. Vangi pagati yinu vammanyili lepi Chapanga. Nikuvajovela soni yivaha kwinu!
35 Dar va spune cineva: Cum sunt morții înviați? Și cu ce trup vin?
Pangi mundu yati ikota, “Vevafwili yati viyukiswa wuli? Yati vivya na higa yoki?”
36 Prostule! Ce semeni tu nu primește viață dacă nu moare,
Genago ndi makotelu ga uhomela! Ukamija mbeyu, changali kufwa hoti yivya nakumela.
37 Și ce semeni, nu semeni acel trup care va fi, ci grăuntele gol, fie de grâu, fie de altă sămânță,
Chaumija ndi mbeyu yene, pangi nganu amala mabenu gangi, nambu lepi lumelelu lwoha ubwela kumela mwanakandahi.
38 Dar Dumnezeu îi dă trup așa cum a dorit; și fiecărei semințe propriul ei trup.
Chapanga akuyipela higa yeayiganili mwene mbeyu yeniyo, kila mbeyu yipewa higa yaki ya mwene.
39 Nu toată carnea este aceeași carne; ci este o carne a oamenilor și altă carne a animalelor; și alta a peștilor și alta a păsărilor.
Higa ya viwumbi vyoha ziwanangana lepi. Vandu vana higa yavi na hinyama hina higa yavi na videge vina higa yavi na somba zina higa zavi.
40 De asemenea sunt trupuri cerești și trupuri pământești; dar una este gloria celor cerești și alta a celor pământești.
Yivili higa ya kunani kwa Chapanga na ya pamulima, ubwina wa higa ya kunani kwa Chapanga ndi wungi, na ubwina wa higa ya pamulima ndi wungi.
41 Este o glorie a soarelui și o altă glorie a lunii și o altă glorie a stelelor, fiindcă o stea diferă de altă stea în glorie.
Lilanga lina ubwina waki, na mwehi na ndondo, hati ndondo yina ubwina waki hilekengana kwa ubwina.
42 Astfel este și învierea morților. Trupul este semănat în putrezire și este înviat în neputrezire;
Ndi chayivili kuvavala kuyukiswa kwa vevafwili. Ndi ngati mbeyu, higa yizikwa pahi uvya chakuwola, nambu uyukiswa changali kuwola.
43 Este semănat în dezonoare, este înviat în glorie; este semănat în slăbiciune, este înviat în putere;
Higa yizikwa cha soni, uyukiswa cha ukulu, kuzikwa namuna ya kulenda, uyukiswa uyva kwa makakala.
44 Este semănat trup natural, este înviat trup spiritual. Există trup natural și există trup spiritual.
Tizikwa kwa muhiga yativelekewa nayu, pauyukiswa ndi higa ya chimpungu. Yivili higa ya magono goha na higa chimpungu.
45 Astfel și este scris: Primul om, Adam, a fost făcut un suflet viu; ultimul Adam a fost făcut un duh dătător de viață.
Muni Mayandiku Gamsopi gijova, “Mundu wa kutumbula, Adamu avili mundu mwana wumi,” Nambu Adamu wa mwishu ndi Mpungu mwakuvapela vandu wumi.
46 Totuși, primul nu a fost spiritual, ci natural; după aceea, spiritual.
Nambu nakulongolela higa ya chimpungu, nambu ndi wula wa wetivelekiwi nawu, ndi kangi wula wa chimpungu.
47 Primul om este din pământ, pământesc; al doilea om este Domnul din cer.
Adamu wa kutumbula kuwumbwa kuhuma muludaka lwa pamulima, ahumili pahi paludaka, Adamu pili ahumili kunani kwa Chapanga.
48 Ca cel pământesc, tot astfel sunt și cei pământești; și ca cel ceresc, tot astfel sunt și cei cerești.
Vandu voha vevavili va pamulima vavili ngati mundu mwawumbiwi kuhuma muludaka, nambu vandu vala vevavili va kunani kwa Chapanga vavili ngati yula mwahumili kwa Chapanga.
49 Și așa cum am purtat chipul celui pământesc, tot așa vom purta și chipul celui ceresc.
Ngati chetiwanangini na yula mwawumbiwi kwa ludaka, mewawa yati tiwanangana na mwenuyo mwahumili kunani kwa Chapanga.
50 Și aceasta spun, fraților, că nu pot carnea și sângele să moștenească împărăția lui Dumnezeu; nici putrezirea nu moștenește neputrezirea.
Hinu, valongo, nijova naha, chila chechakitiwi kwa higa na ngasi nakuhotola kuyingila mu Unkosi wa Chapanga, na higa yeyiwola nakuhotola kuyingila pandu pa higa yangawola.
51 Iată, vă spun un mister: Nu toți vom adormi, dar toți vom fi schimbați,
Muyuwanila, nikuvajovela gamfiyu aga, tete yati tifwa lepi, nambu tete tavoha yati ting'anambuswa,
52 Într-un moment, într-o clipeală de ochi, la ultima trâmbiță; fiindcă trâmbița va suna și morții vor fi înviați nepieritori, și noi vom fi schimbați.
Mambu aga yati gihumila lukumbi lwa lipenenga la mwishu pelipyuliwa. Chigafula kukupila na kulola. Muni lipenenga peyipyula, vevafwili yati viyukiswa vakotoka kufwa kavili na tete yati ting'anamuswa.
53 Fiindcă această putrezire trebuie să se îmbrace cu neputrezire, și acest muritor să se îmbrace cu nemurire.
Muni higa iyi yakahalibika ndi yiganikiwa ying'anamuka changahalibika, higa yayihotola kufwa yikoto kufwa.
54 Astfel, când această putrezire se va fi îmbrăcat cu neputrezire, și acest muritor se va fi îmbrăcat cu nemurire, atunci va fi împlinit cuvântul scris: Moartea este înghițită în victorie.
Hinu, higa iyi yeyifwa ying'anamuka nakuvya payivya nakuwola, na chechifwa pachivya nakufwa, penapo ndi palitimilika lilovi lelayandikwi, “Lifwa likomiwi, uhotoleka ukatimiliki!”
“Lifwa, kuhotola kwaku kuvili koki? Lifwa makakala gaku ga kuleta mvinisu uvi koki?” (Hadēs g86)
56 Și boldul morții este păcatul; și puterea păcatului este legea.
Lifwa lipewa makakala ga kuvinisa kuhuma mukumbudila chapanga, mewawa kubuda kupata makakala mu malagizu.
57 Dar mulțumiri fie lui Dumnezeu, care ne dă victoria prin Domnul nostru Isus Cristos!
Nambu timsengusa Chapanga mwakutipela uhotola kwa njila ya BAMBU witu Yesu Kilisitu.
58 De aceea, frații mei preaiubiți, fiți neclintiți, de nemișcat, abundând totdeauna în lucrarea Domnului, știind că munca voastră în Domnul nu este în zadar.
Hinu, valongo vangu vaganu, muyima chakukangamala na changanyugusika. Magono goha muyendelela kujiwusa mulihengu la BAMBU, ndava mmanya kuvya lihengu lemwihenga kwa BAMBU liyaga lepi waka.
