1 Corinteni 13

1 Chiar dacă aș vorbi în limbile oamenilor și ale îngerilor, dar nu am dragoste creștină, devin ca o aramă sunătoare sau un chimval răsunător.

Dacă vorbesc limbile oamenilor și ale îngerilor, dar nu am dragoste, am ajuns ca o aramă care sună și ca un țambal care sună.

2 Și chiar dacă aș avea dar de profeție și înțeleg toate misterele și toată cunoașterea, și chiar dacă aș avea toată credința încât să mut munții, dar nu am dragoste creștină, nu sunt nimic.

Dacă am darul profeției și cunosc toate tainele și toată știința și dacă am toată credința, încât să mut munții, dar nu am dragoste, nu sunt nimic.

3 Și chiar dacă aș împărți toate averile mele să hrănesc săracii, și chiar dacă mi-aș da trupul să fie ars, dar nu aș avea dragoste creștină, nu mi-ar folosi la nimic.

Dacă dau toate bunurile mele pentru a hrăni pe cei săraci și dacă îmi dau trupul pentru a fi ars, dar nu am dragoste, nu-mi folosește la nimic.

4 Dragostea creștină este îndelung-răbdătoare și plină de bunătate; dragostea creștină nu invidiază; dragostea creștină nu se laudă, nu se îngâmfă,

Dragostea este răbdătoare și bună. Dragostea nu invidiază. Iubirea nu se laudă, nu este mândră,

5 Nu se poartă necuviincios, nu caută ale sale, nu se mânie repede, nu gândește să facă rău,

nu se comportă necorespunzător, nu-și caută propria cale, nu se lasă provocată, nu ține cont de rău;

6 Nu se bucură de nelegiuire, ci se bucură de adevăr,

nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr;

7 Suportă toate, crede toate, speră toate, îndură toate.

suportă totul, crede totul, speră totul și rabdă totul.

8 Dragostea creștină nu se sfârșește niciodată. Dar profeții dacă ar fi, se vor sfârși; limbi dacă ar fi, vor înceta; cunoaștere dacă ar fi, se va duce.

Dragostea nu dă greș niciodată. Dar acolo unde există profeții, ele vor fi desființate. Acolo unde există diverse limbi, ele vor înceta. Acolo unde există cunoaștere, ea va dispărea.

9 Căci cunoaștem în parte și profețim în parte;

Căci noi cunoaștem în parte și profețim în parte;

10 Dar când vine ce este desăvârșit, atunci ce este în parte va fi desființat.

dar când va veni ceea ce este complet, atunci ceea ce este parțial va fi desființat.

11 Când eram copil, vorbeam ca un copil, înțelegeam ca un copil, gândeam ca un copil; dar după ce am devenit bărbat, am înlăturat cele copilărești.

Când eram copil, vorbeam ca un copil, simțeam ca un copil, gândeam ca un copil. Acum, când am devenit om, am lăsat deoparte lucrurile copilărești.

12 Căci acum vedem întunecat, ca într-o oglindă; dar atunci față în față; acum știu în parte, dar atunci voi cunoaște așa cum sunt și eu cunoscut.

Căci acum vedem într-o oglindă, slab, dar apoi față în față. Acum cunosc în parte, dar atunci voi cunoaște pe deplin, așa cum și eu am fost cunoscut pe deplin.

13 Și acum rămân acestea trei: credință, speranță, dragoste creștină; dar cea mai mare dintre acestea este dragostea creștină.

Dar acum rămân credința, nădejdea și dragostea — acestea trei. Cea mai mare dintre acestea este dragostea.