< 1 Corinteni 11 >
1 Fiți urmași ai mei, așa cum și eu sunt al lui Cristos.
Sed imitadores de mí, como yo también lo soy de Cristo.
2 Acum vă laud, fraților, că vă amintiți de mine în toate și țineți rânduielile precum vi le-am dat.
Aláboos pues, hermanos, que en todo os acordáis de mí; y retenéis los preceptos, de la manera que os los entregué.
3 Dar voiesc să știți că Cristos este capul fiecărui bărbat, și capul femeii este bărbatul, și capul lui Cristos este Dumnezeu.
Mas quiero que sepáis, que Cristo es la cabeza de todo varón; y el varón es la cabeza de la mujer; y Dios la cabeza de Cristo.
4 Fiecare bărbat care se roagă sau profețește, având capul acoperit, își dezonorează capul.
Todo varón que ora, o profetiza cubierta la cabeza, afrenta su cabeza.
5 Iar fiecare femeie care se roagă sau profețește, cu capul neacoperit, își dezonorează capul, fiindcă este unul și același lucru cu a fi rasă.
Mas toda mujer que ora, o profetiza no cubierta su cabeza, afrenta su cabeza; porque lo mismo es que si se rayese.
6 Deoarece, dacă femeia nu este acoperită, să se și tundă de tot; dar dacă este rușine pentru o femeie să fie tunsă scurt sau rasă, să fie acoperită.
Porque si la mujer no se cubre, raígase también; y si es vergüenza para la mujer raerse o raparse, cúbrase.
7 Fiindcă un bărbat, într-adevăr, nu este dator să își acopere capul, întrucât el este chipul și gloria lui Dumnezeu, dar femeia este gloria bărbatului.
Porque el varón no ha de cubrir la cabeza; porque él es imagen y gloria de Dios; mas la mujer es gloria del varón.
8 Fiindcă nu bărbatul este din femeie, ci femeia din bărbat;
Porque el varón no es de la mujer, sino la mujer del varón.
9 Fiindcă bărbatul nu a fost creat pentru femeie, ci femeia pentru bărbat.
Porque tampoco el varón era criado por causa de la mujer, sino la mujer por causa del varón.
10 Din această cauză femeia este datoare să aibă autoritate peste capul ei din cauza îngerilor.
Por lo cual la mujer debe tener la señal de potestad sobre su cabeza por causa de los ángeles.
11 Totuși, în Domnul, nici bărbatul nu este fără femeie, nici femeia fără bărbat.
Mas ni el varón es sin la mujer, ni la mujer sin el varón, en el Señor.
12 Fiindcă așa cum femeia este din bărbat, tot așa și bărbatul este prin femeie, iar toate din Dumnezeu.
Porque como la mujer es del varón, así también el varón es por la mujer; empero todas las cosas de Dios.
13 Judecați în voi înșivă, este cuvenit ca o femeie să se roage lui Dumnezeu neacoperită?
Juzgád en vosotros mismos: ¿es honesto orar la mujer a Dios no cubierta?
14 Nu vă învață chiar natura însăși că, dacă un bărbat are păr lung, este o rușine pentru el?
¿No os enseña aun la misma naturaleza que al hombre sea deshonesto criar cabello?
15 Dar dacă o femeie are păr lung este o glorie pentru ea. Pentru că părul i-a fost dat pentru învelitoare.
Por el contrario a la mujer criar el cabello le es honroso; porque en lugar de velo le es dado el cabello.
16 Dar dacă cineva pare a fi certăreț, noi nu avem un astfel de obicei, nici bisericile lui Dumnezeu.
Con todo eso si alguno parece ser contencioso, nosotros no tenemos tal costumbre, ni las iglesias de Dios.
17 Acum, în ceea ce vă spun, nu vă laud, pentru că vă adunați nu spre mai bine, ci spre mai rău.
Esto empero os anuncio, que no os alabo, que no por mejor, sino por peor os juntáis.
18 Fiindcă, întâi de toate, când vă adunați în biserică, aud că sunt dezbinări între voi; și în parte o cred.
Porque lo primero, cuando os juntáis en la iglesia, oigo que hay entre vosotros disensiones, y en parte lo creo.
19 Fiindcă trebuie să fie și erezii printre voi, ca să fie arătați printre voi cei aprobați.
Porque es menester que también haya entre vosotros herejías, para que los que son probados se manifiesten entre vosotros.
20 De aceea când vă adunați în același loc, nu este ca să mâncați cina Domnului.
De manera que cuando os juntáis en uno, esto no es comer la cena del Señor:
21 Fiindcă la mâncare, fiecare își ia cina adusă de el, în fața altuia; și unul este flămând, iar altul este beat.
Porque cada uno se anticipa al otro para comer su propia cena; y el uno tiene hambre, y el otro está embriagado.
22 Ce? Nu aveți case unde să mâncați și să beți? Sau disprețuiți biserica lui Dumnezeu și îi faceți de rușine pe cei ce nu au? Ce să vă spun? Să vă laud în aceasta? Nu vă laud.
¡Qué! ¿no tenéis casas en que comáis y bebáis? ¿O menospreciáis la iglesia de Dios, y avergonzáis a los que no tienen? ¿Qué os diré? ¿Os alabaré en esto? No os alabo.
23 Fiindcă am primit de la Domnul ce v-am și dat: Că Domnul Isus, în noaptea în care a fost trădat, a luat pâine;
Porque yo recibí del Señor lo que también os he entregado: Que el Señor Jesús la misma noche que fue entregado, tomó pan:
24 Și după ce a adus mulțumiri, a frânt-o și a spus: Luați, mâncați, acesta este trupul meu, care este frânt pentru voi; faceți aceasta în amintirea mea.
Y habiendo dado gracias lo rompió, y dijo: Tomád, coméd: éste es mi cuerpo que por vosotros es rompido: hacéd esto en memoria de mí.
25 Tot astfel a luat și paharul după ce a mâncat, spunând: Acest pahar este testamentul cel nou în sângele meu; faceți aceasta, ori de câte ori îl beți, în amintirea mea.
Asimismo tomó también la copa, después de haber cenado, diciendo: Esta copa es el nuevo testamento en mi sangre: hacéd esto todas las veces que la bebiéreis, en memoria de mí.
26 Fiindcă ori de câte ori mâncați din pâinea aceasta și beți din acest pahar, arătați moartea Domnului până vine el.
Porque todas las veces que comiereis este pan, y bebiéreis esta copa, la muerte del Señor anunciais hasta que venga.
27 De aceea oricine mănâncă pâinea aceasta și bea paharul Domnului în mod nedemn, va fi vinovat de trupul și sângele Domnului.
De manera que cualquiera que comiere este pan, o bebiere esta copa del Señor indignamente, será culpado del cuerpo y de la sangre del Señor.
28 Dar omul să se cerceteze pe sine însuși și astfel să mănânce din pâine și să bea din pahar.
Por tanto examínese cada uno a sí mismo, y así coma de aquel pan, y beba de aquella copa.
29 Fiindcă cel ce mănâncă și bea în mod nedemn, își mănâncă și bea propria lui condamnare, [dacă] nu deosebește trupul Domnului.
Porque el que come y bebe indignamente, condenación come y bebe para sí, no discerniendo el cuerpo del Señor.
30 Din cauza aceasta între voi sunt mulți slabi și bolnavi și mulți dorm.
Por lo cual hay muchos enfermos y debilitados entre vosotros, y muchos duermen.
31 Căci dacă ne-am judeca pe noi înșine, nu am fi judecați.
Que si nos juzgásemos a nosotros mismos, no seríamos juzgados.
32 Dar când suntem judecați, suntem disciplinați de Domnul, ca să nu fim condamnați cu lumea.
Mas siendo juzgados, somos castigados del Señor, para que no seamos condenados con el mundo.
33 De aceea, frații mei, când vă adunați să mâncați, așteptați-vă unii pe alții.
Así que, hermanos míos, cuando os juntáis a comer, esperáos unos a otros.
34 Și dacă flămânzește cineva, să mănânce acasă; ca nu cumva să vă adunați pentru condamnare. Iar restul le voi pune în ordine când voi veni.
Y si alguno tuviere hambre, coma en su casa; porque no os juntéis para juicio. Las demás cosas las pondré en orden cuando viniere.