1 Cronici 29

1 Mai mult, împăratul David a spus întregii adunări: Solomon, fiul meu, pe care Dumnezeu singur l-a ales, este încă tânăr și plăpând și lucrarea este măreață, căci palatul nu este pentru om, ci pentru DOMNUL Dumnezeu.

And David the king said unto all the assembly, Solomon my son, whom alone God hath chosen, is yet young and tender, and the work is great; for the palace is not for man, but for Jehovah God.

2 Acum am pregătit, cu toată puterea mea pentru casa Dumnezeului meu, aurul pentru lucrurile din aur și argintul pentru lucrurile din argint și arama pentru lucrurile din aramă, fierul pentru lucrurile din fier și lemn pentru lucrurile din lemn; pietre de onix și pietre să fie montate, pietre strălucitoare și de diverse culori și tot felul de pietre prețioase și pietre de marmură în abundență.

Now I have prepared with all my might for the house of my God the gold for the [things of] gold, and the silver for the [things of] silver, and the brass for the [things of] brass, the iron for the [things of] iron, and wood for the [things of] wood; onyx stones, and [stones] to be set, stones for inlaid work, and of divers colors, and all manner of precious stones, and marble stones in abundance.

3 Mai mult, deoarece mi-am pus dragostea pentru casa Dumnezeului meu, am dat din propria mea avere, din aur și argint, casei Dumnezeului meu, peste și deasupra a tot ceea ce am pregătit pentru casa sfântă,

Moreover also, because I have set my affection on the house of my God, seeing that I have a treasure of mine own of gold and silver, I give it unto the house of my God, over and above all that I have prepared for the holy house,

4 Trei mii de talanți de aur, de aur din Ofir și șapte mii de talanți de argint curat, pentru a îmbrăca zidurile caselor în întregime;

even three thousand talents of gold, of the gold of Ophir, and seven thousand talents of refined silver, wherewith to overlay the walls of the houses;

5 Aurul pentru lucrurile de aur și argintul pentru lucrurile de argint și pentru tot felul de lucrări, să fie făcute de mâinile meșteșugarilor. Și cine voiește să își consacre serviciul în această zi, DOMNULUI?

of gold for the [things of] gold, and of silver for the [things of] silver, and for all manner of work [to be made] by the hands of artificers. Who then offereth willingly to consecrate himself this day unto Jehovah?

6 Atunci mai marii părinți și prinții triburilor lui Israel și căpeteniile a mii și a sute, cu conducătorii lucrării împăratului, s-au oferit de bunăvoie,

Then the princes of the fathers’ [houses], and the princes of the tribes of Israel, and the captains of thousands and of hundreds, with the rulers over the king’s work, offered willingly;

7 Și au dat pentru serviciul casei lui Dumnezeu: aur, cinci mii de talanți și zece mii de drahme și argint, zece mii de talanți și aramă, optsprezece mii de talanți și o sută de mii de talanți de fier.

and they gave for the service of the house of God of gold five thousand talents and ten thousand darics, and of silver ten thousand talents, and of brass eighteen thousand talents, and of iron a hundred thousand talents.

8 Și la cei la care s-au găsit pietre prețioase, le-au dat la tezaurul casei DOMNULUI, prin mâna lui Iehiel gherșonitul.

And they with whom [precious] stones were found gave them to the treasure of the house of Jehovah, under the hand of Jehiel the Gershonite.

9 Atunci poporul s-a bucurat pentru că au dat de bunăvoie, deoarece cu o inimă desăvârșită le-au oferit de bunăvoie DOMNULUI; și împăratul David de asemenea s-a bucurat cu mare bucurie.

Then the people rejoiced, for that they offered willingly, because with a perfect heart they offered willingly to Jehovah: and David the king also rejoiced with great joy.

10 De aceea David a binecuvântat pe DOMNUL înaintea întregii adunări; și David a spus: Binecuvântat fii tu, DOMNUL Dumnezeul lui Israel, tatăl nostru, pentru totdeauna și întotdeauna.

Wherefore David blessed Jehovah before all the assembly; and David said, Blessed be thou, O Jehovah, the God of Israel our father, for ever and ever.

11 A ta, DOAMNE, este măreția și puterea și gloria și victoria și maiestatea, fiindcă tot ce este în cer și pe pământ este al tău; a ta este împărăția, DOAMNE și tu ești preamărit ca și cap deasupra tuturor.

Thine, O Jehovah, is the greatness, and the power, and the glory, and the victory, and the majesty: for all that is in the heavens and in the earth [is thine]; thine is the kingdom, O Jehovah, and thou art exalted as head above all.

12 Deopotrivă bogății și onoare vin din tine și tu domnești peste toate; și în mâna ta este putere și tărie; și în mâna ta stă să faci lucruri mari și să dai tărie tuturor.

Both riches and honor come of thee, and thou rulest over all; and in thy hand is power and might; and in thy hand it is to make great, and to give strength unto all.

13 Și de aceea, Dumnezeul nostru, îți mulțumim și lăudăm numele tău glorios.

Now therefore, our God, we thank thee, and praise thy glorious name.

14 Dar cine sunt eu și ce este poporul meu, ca să fim în stare să îți oferim de bunăvoie în acest fel? Căci toate lucrurile vin din tine și din al tău ți-am dat noi.

But who am I, and what is my people, that we should be able to offer so willingly after this sort? for all things come of thee, and of thine own have we given thee.

15 Fiindcă suntem străini înaintea ta și locuitori temporari, precum au fost toți părinții noștri. Zilele noastre pe pământ sunt ca o umbră și nu este nimeni să rămână.

For we are strangers before thee, and sojourners, as all our fathers were: our days on the earth are as a shadow, and there is no abiding.

16 DOAMNE Dumnezeul nostru, toată această avere pe care am pregătit-o pentru a-ți construi o casă pentru numele tău sfânt, vine din mâna ta și este tot a ta.

O Jehovah our God, all this store that we have prepared to build thee a house for thy holy name cometh of thy hand, and is all thine own.

17 Cunosc de asemenea, Dumnezeul meu, că tu încerci inima și ai plăcere în integritate. Cât despre mine, în integritatea inimii mele, am oferit de bunăvoie toate aceste lucruri; și acum am văzut cu bucurie poporul tău, care este prezent aici, că ți-au oferit de bunăvoie.

I know also, my God, that thou triest the heart, and hast pleasure in uprightness. As for me, in the uprightness of my heart I have willingly offered all these things: and now have I seen with joy thy people, that are present here, offer willingly unto thee.

18 DOAMNE Dumnezeul lui Avraam, Isaac și al lui Israel, părinții noștri, ține aceasta pentru totdeauna în închipuirea gândurilor inimii poporului tău și pregătește inima lui pentru tine;

O Jehovah, the God of Abraham, of Isaac, and of Israel, our fathers, keep this for ever in the imagination of the thoughts of the heart of thy people, and prepare their heart unto thee;

19 Și dă-i lui Solomon, fiul meu, o inimă desăvârșită, să țină poruncile tale, mărturiile tale, statutele tale și să facă toate aceste lucruri și să construiască palatul, pentru care am făcut pregătiri.

and give unto Solomon my son a perfect heart, to keep thy commandments, thy testimonies, and thy statutes, and to do all these things, and to build the palace, for which I have made provision.

20 Și David a spus întregii adunări: Acum binecuvântați pe DOMNUL Dumnezeul vostru. Și toată adunarea a binecuvântat pe DOMNUL Dumnezeul părinților lor; și și-au plecat capetele și s-au închinat DOMNULUI și împăratului.

And David said to all the assembly, Now bless Jehovah your God. And all the assembly blessed Jehovah, the God of their fathers, and bowed down their heads, and worshipped Jehovah, and the king.

21 Și au înjunghiat sacrificii DOMNULUI și au adus oferiri arse DOMNULUI, a doua zi după acea zi, o mie de tauri, o mie de berbeci și o mie de miei, cu oferirile lor de băutură și sacrificii din abundență pentru tot Israelul;

And they sacrificed sacrifices unto Jehovah, and offered burnt-offerings unto Jehovah, on the morrow after that day, even a thousand bullocks, a thousand rams, and a thousand lambs, with their drink-offerings, and sacrifices in abundance for all Israel,

22 Și au mâncat și au băut înaintea DOMNULUI în acea zi cu mare veselie. Și l-au făcut pe Solomon, fiul lui David, împărat a doua oară și l-au uns pentru DOMNUL să fie mai marele guvernator, și pe Țadoc să fie preot.

and did eat and drink before Jehovah on that day with great gladness. And they made Solomon the son of David king the second time, and anointed him unto Jehovah to be prince, and Zadok to be priest.

23 Atunci Solomon a șezut pe tronul DOMNULUI, ca împărat în locul tatălui său David, și a prosperat; și tot Israelul a ascultat de el.

Then Solomon sat on the throne of Jehovah as king instead of David his father, and prospered; and all Israel obeyed him.

24 Și toți prinții și războinicii și de asemenea toți fiii împăratului David, s-au supus împăratului Solomon.

And all the princes, and the mighty men, and all the sons likewise of king David, submitted themselves unto Solomon the king.

25 Și DOMNUL a preamărit pe Solomon, peste măsură, în ochii întregului Israel și i-a dăruit o astfel de maiestate împărătească ce nu mai fusese peste vreun împărat înaintea lui, în Israel.

And Jehovah magnified Solomon exceedingly in the sight of all Israel, and bestowed upon him such royal majesty as had not been on any king before him in Israel.

26 Astfel David, fiul lui Isai, a domnit peste tot Israelul.

Now David the son of Jesse reigned over all Israel.

27 Și timpul cât a domnit peste Israel a fost de patruzeci de ani; șapte ani a domnit în Hebron și treizeci și trei de ani a domnit în Ierusalim.

And the time that he reigned over Israel was forty years; seven years reigned he in Hebron, and thirty and three [years] reigned he in Jerusalem.

28 Și a murit la o bătrânețe frumoasă, plin de zile, bogății și onoare; și Solomon, fiul său, a domnit în locul său.

And he died in a good old age, full of days, riches, and honor: and Solomon his son reigned in his stead.

29 Și faptele împăratului David, cele dintâi și cele din urmă, iată, ele sunt scrise în cartea lui Samuel, văzătorul, și în cartea profetului Natan și în cartea lui Gad, văzătorul,

Now the acts of David the king, first and last, behold, they are written in the history of Samuel the seer, and in the history of Nathan the prophet, and in the history of Gad the seer,

30 Cu toată domnia lui și puterea lui și timpurile care au trecut peste el și peste Israel și peste toate împărățiile țărilor.

with all his reign and his might, and the times that went over him, and over Israel, and over all the kingdoms of the countries.