< 1 Cronici 29 >
1 Mai mult, împăratul David a spus întregii adunări: Solomon, fiul meu, pe care Dumnezeu singur l-a ales, este încă tânăr și plăpând și lucrarea este măreață, căci palatul nu este pentru om, ci pentru DOMNUL Dumnezeu.
Miingon si Haring David sa tibuok tigom sa katawhan, “Solomon akong anak, nga maoy gipili sa Dios, nga batan-on pa ug walay kasinatian, ug dako ang katungdanan. Kay ang templo dili alang sa katawhan apan alang kang Yahweh nga Dios.
2 Acum am pregătit, cu toată puterea mea pentru casa Dumnezeului meu, aurul pentru lucrurile din aur și argintul pentru lucrurile din argint și arama pentru lucrurile din aramă, fierul pentru lucrurile din fier și lemn pentru lucrurile din lemn; pietre de onix și pietre să fie montate, pietre strălucitoare și de diverse culori și tot felul de pietre prețioase și pietre de marmură în abundență.
Busa gibuhat ko ang kutob sa akong mahimo aron ipatagbo ang gikinahanglan alang sa templo sa akong Dios. Maghatag ako ug bulawan alang sa mga butang nga himoon sa bulawan, plata alang sa mga butang nga himoon sa plata, bronse alang sa mga butang nga himoon sa bronse, puthaw alang sa mga butang nga himoon sa puthaw, ug kahoy alang sa mga butang nga himoon sa kahoy. Maghatag usab ako ug onyx nga mga bato, mga bato nga idayandayan, mga bato nga adunay nagkalainlaing mga kolor—tanang matang sa bililhong mga bato— ug daghan pang marbol nga mga bato.
3 Mai mult, deoarece mi-am pus dragostea pentru casa Dumnezeului meu, am dat din propria mea avere, din aur și argint, casei Dumnezeului meu, peste și deasupra a tot ceea ce am pregătit pentru casa sfântă,
Karon, tungod kay nahimuot man ako sa puluy-anan sa akong Dios, ihatag ko ang kaugalingon kong mga bahandi nga bulawan ug plata alang niini. Gibuhat ko kini aron idugang sa tanan nga akong giandam alang niining balaang templo:
4 Trei mii de talanți de aur, de aur din Ofir și șapte mii de talanți de argint curat, pentru a îmbrăca zidurile caselor în întregime;
3, 000 ka talent sa bulawan gikan sa Ophir, ug 7, 000 ka talent sa lunsay nga plata, aron ibutang sa mga paril sa mga gambalay.
5 Aurul pentru lucrurile de aur și argintul pentru lucrurile de argint și pentru tot felul de lucrări, să fie făcute de mâinile meșteșugarilor. Și cine voiește să își consacre serviciul în această zi, DOMNULUI?
Maghatag ako ug bulawan alang sa mga butang nga himoon sa bulawan, ug plata alang sa mga butang nga himoon sa plata, ug mga butang alang sa tanang matang sa buluhaton nga himoon sa mga hanas nga trabahante. Kinsa pa man ang buot maghatag ngadto kang Yahweh ug ihatag ang iyang kaugalingon ngadto kaniya?”
6 Atunci mai marii părinți și prinții triburilor lui Israel și căpeteniile a mii și a sute, cu conducătorii lucrării împăratului, s-au oferit de bunăvoie,
Unya naghimo ug kinabubut-ong mga halad ang mga pangulo sa ilang mga pamilya nga katigulangan, ang mga pangulo sa mga tribo sa Israel, ang mga komandante sa liboan ug gatosan, ug ang mga opisyal nga nagdumala sa buluhaton sa hari.
7 Și au dat pentru serviciul casei lui Dumnezeu: aur, cinci mii de talanți și zece mii de drahme și argint, zece mii de talanți și aramă, optsprezece mii de talanți și o sută de mii de talanți de fier.
Naghatag sila ug 5, 000 ka talent ug 10, 000 ka darics sa bulawan, 10, 000 ka talent sa plata, 18, 000 ka talent sa plata, ug 100, 000 ka talent sa puthaw alang sa buluhaton sa puluy-anan sa Dios.
8 Și la cei la care s-au găsit pietre prețioase, le-au dat la tezaurul casei DOMNULUI, prin mâna lui Iehiel gherșonitul.
Kadtong adunay bililhong mga bato ilang gihatag ngadto sa tipiganan sa puluy-anan ni Yahweh, ilalom sa pagdumala ni Jehiel, nga kaliwat ni Gershon.
9 Atunci poporul s-a bucurat pentru că au dat de bunăvoie, deoarece cu o inimă desăvârșită le-au oferit de bunăvoie DOMNULUI; și împăratul David de asemenea s-a bucurat cu mare bucurie.
Nagmalipayon ang katawhan tungod niining kinabubut-ong mga halad, tungod kay naghatag man sila sa tibuok nilang kasingkasing ngadto kang Yahweh. Nagmalipayon usab pag-ayo si David.
10 De aceea David a binecuvântat pe DOMNUL înaintea întregii adunări; și David a spus: Binecuvântat fii tu, DOMNUL Dumnezeul lui Israel, tatăl nostru, pentru totdeauna și întotdeauna.
Gidayeg ni David si Yahweh atubangan sa tanang tigom sa katawhan. Miingon siya, “Hinaot nga pagadayegon ka hangtod sa kahangtoran, Yahweh, ang Dios sa Israel sa among katigulangan.
11 A ta, DOAMNE, este măreția și puterea și gloria și victoria și maiestatea, fiindcă tot ce este în cer și pe pământ este al tău; a ta este împărăția, DOAMNE și tu ești preamărit ca și cap deasupra tuturor.
Kanimo, Yahweh, ang kadungganan, ang gahom, ang himaya, ang kadaogan, ug ang kahalangdon. Kay imo man ang tanan sa kalangitan ug sa kalibotan. Imo ang gingharian, Yahweh, ug pasidunggan ka ingon nga magmamando sa tanan.
12 Deopotrivă bogății și onoare vin din tine și tu domnești peste toate; și în mâna ta este putere și tărie; și în mâna ta stă să faci lucruri mari și să dai tărie tuturor.
Ang kadagaya ug kadungganan naggikan kanimo, ug nagmando ka sa tanang katawhan. Sa imong mga kamot adunay gahom ug kusog. Kusgan ka ug bantogan nga makahimo nga bantogan sa katawhan ug maghatag ug kusog kang bisan kinsa.
13 Și de aceea, Dumnezeul nostru, îți mulțumim și lăudăm numele tău glorios.
Busa karon, among Dios, nagpasalamat kami kanimo ug nagdayeg sa mahimayaon nimong ngalan.
14 Dar cine sunt eu și ce este poporul meu, ca să fim în stare să îți oferim de bunăvoie în acest fel? Căci toate lucrurile vin din tine și din al tău ți-am dat noi.
Apan kinsa man ako, ug kining akong katawhan, nga makahimo sa kinabubut-ong paghalad niining mga butanga? Sa pagkatinuod, kining tanang mga butanga naggikan kanimo, ug gibalik lamang namo paghatag diha kanimo kung unsa ang imo.
15 Fiindcă suntem străini înaintea ta și locuitori temporari, precum au fost toți părinții noștri. Zilele noastre pe pământ sunt ca o umbră și nu este nimeni să rămână.
Sanglit mga langyaw ug dumuduong lamang kami sa imong atubangan, sama sa tanan namong mga katigulangan. Ang among mga adlaw sa kalibotan sama sa anino, ug walay mahibilin nga paglaom dinhi.
16 DOAMNE Dumnezeul nostru, toată această avere pe care am pregătit-o pentru a-ți construi o casă pentru numele tău sfânt, vine din mâna ta și este tot a ta.
Yahweh nga among Dios, kining tanang bahandi nga among natigom alang sa pagtukod sa templo aron sa pagpasidungog sa balaan mong ngalan—naggikan kini kanimo ug imo man kini.
17 Cunosc de asemenea, Dumnezeul meu, că tu încerci inima și ai plăcere în integritate. Cât despre mine, în integritatea inimii mele, am oferit de bunăvoie toate aceste lucruri; și acum am văzut cu bucurie poporul tău, care este prezent aici, că ți-au oferit de bunăvoie.
Nasayod usab ako, akong Dios, nga gisusi mo ang kasingkasing ug nahimuot ka sa matarong. Alang kanako, kinabubut-on kong gihalad kining tanang mga butanga uban sa matarong kong kasingkasing, ug karon nalipay ako sama sa imong katawhan nga ania karon nga kinabubut-ong naghalad ug mga gasa diha kanimo.
18 DOAMNE Dumnezeul lui Avraam, Isaac și al lui Israel, părinții noștri, ține aceasta pentru totdeauna în închipuirea gândurilor inimii poporului tău și pregătește inima lui pentru tine;
Yahweh, ang Dios ni Abraham, ni Isaac, ug ni Israel—nga among mga katigulangan—itisok kini sa mga hunahuna sa imong katawhan hangtod sa kahangtoran. Giyahi ang ilang mga kasingkasing nganha kanimo.
19 Și dă-i lui Solomon, fiul meu, o inimă desăvârșită, să țină poruncile tale, mărturiile tale, statutele tale și să facă toate aceste lucruri și să construiască palatul, pentru care am făcut pregătiri.
Hatagi ang akong anak nga lalaki nga si Solomon ug kinasingkasing nga magtinguha sa pagtuman sa imong mga mando, sa imong mga kasugoan sa kasabotan, ug sa imong mga balaod, ug ipahimutang kining tanan nga mga plano aron matukod ang palasyo nga akong gipatagboan.”
20 Și David a spus întregii adunări: Acum binecuvântați pe DOMNUL Dumnezeul vostru. Și toată adunarea a binecuvântat pe DOMNUL Dumnezeul părinților lor; și și-au plecat capetele și s-au închinat DOMNULUI și împăratului.
Miingon si David ngadto sa tanang tigom sa katawhan, “Karon dayega si Yahweh nga inyong Dios.” Nagdayeg ang tanang tigom sa katawhan ngadto kang Yahweh, ang Dios sa ilang mga katigulangan, nangyukbo ug nagsimba kang Yahweh ug nanghapa sila atubangan sa hari.
21 Și au înjunghiat sacrificii DOMNULUI și au adus oferiri arse DOMNULUI, a doua zi după acea zi, o mie de tauri, o mie de berbeci și o mie de miei, cu oferirile lor de băutură și sacrificii din abundență pentru tot Israelul;
Sa pagkasunod adlaw, naghimo sila ug mga halad sakripisyo ngadto kang Yahweh ug naghalad ug halad sinunog alang kaniya. Naghalad sila ug liboan ka mga torong baka, liboan ka mga torong karnero, ug liboan ka mga nating karnero, lakip ang ilang mga halad ilimnon ug madagayaon nga mga halad sakripisyo alang sa tibuok Israel.
22 Și au mâncat și au băut înaintea DOMNULUI în acea zi cu mare veselie. Și l-au făcut pe Solomon, fiul lui David, împărat a doua oară și l-au uns pentru DOMNUL să fie mai marele guvernator, și pe Țadoc să fie preot.
Nianang adlawa, nagkaon ug nag-inom sila sa atubangan ni Yahweh uban sa dakong kasaulogan. Gihimo nilang hari sa ikaduhang higayon si Solomon, ang anak nga lalaki ni David, ug gidihogan siya nga mahimong magmamando pinaagi sa katungod ni Yahweh. Gidihogan usab nila si Zadok nga mahimong pari.
23 Atunci Solomon a șezut pe tronul DOMNULUI, ca împărat în locul tatălui său David, și a prosperat; și tot Israelul a ascultat de el.
Unya milingkod si Solomon sa trono ni Yahweh ingon nga hari imbes nga si David nga iyang amahan. Nagmauswagon siya, ug ang tanan sa Israel nagtuman kaniya.
24 Și toți prinții și războinicii și de asemenea toți fiii împăratului David, s-au supus împăratului Solomon.
Nagmatinud-anon kang Haring Solomon ang tanang mga pangulo, mga sundalo, ug ang mga anak nga lalaki ni David.
25 Și DOMNUL a preamărit pe Solomon, peste măsură, în ochii întregului Israel și i-a dăruit o astfel de maiestate împărătească ce nu mai fusese peste vreun împărat înaintea lui, în Israel.
Gipasidunggan pag-ayo ni Yahweh si Solomon atubangan sa tibuok Israel ug gigamhan siya labaw pa sa ubang mga hari sa Israel nga nahauna kaniya.
26 Astfel David, fiul lui Isai, a domnit peste tot Israelul.
Naghari si David ang anak nga lalaki ni Jesse sa tibuok Israel.
27 Și timpul cât a domnit peste Israel a fost de patruzeci de ani; șapte ani a domnit în Hebron și treizeci și trei de ani a domnit în Ierusalim.
Nahimong hari si David sulod sa 40 ka tuig. Nagmando siya sulod sa pito ka tuig sa Hebron ug 33 ka tuig sa Jerusalem.
28 Și a murit la o bătrânețe frumoasă, plin de zile, bogății și onoare; și Solomon, fiul său, a domnit în locul său.
Namatay siya sa maayong katigulangon, human sa malipayong taas nga pagkinabuhi, bahandi ug kadungganan. Si Solomon nga iyang anak maoy nagpanunod kaniya.
29 Și faptele împăratului David, cele dintâi și cele din urmă, iată, ele sunt scrise în cartea lui Samuel, văzătorul, și în cartea profetului Natan și în cartea lui Gad, văzătorul,
Nahisulat sa kasaysayan ni Samuel nga usa ka propeta ang mga kadaogan ni Haring David, sa kasaysayan ni Nathan nga usa ka propeta, ug sa kasaysayan ni Gad nga usa ka propeta.
30 Cu toată domnia lui și puterea lui și timpurile care au trecut peste el și peste Israel și peste toate împărățiile țărilor.
Nalista didto ang mga binuhatan sa iyang pagdumala, ang iyang mga nabuhat ug ang mga panghitabo nga iyang nasinatian, sa Israel, ug sa tanang mga gingharian sa ubang kayutaan.