Salmos 147
1 Louvai ao SENHOR, porque é bom cantar louvores ao nosso Deus; porque agradável e merecido [é] o louvor.
Lăudați pe DOMNUL, pentru că este bine a cânta laude Dumnezeului nostru, pentru că este plăcut; și lauda este cuvenită.
2 O SENHOR edifica a Jerusalém; [e] ajunta os dispersos de Israel.
DOMNUL zidește Ierusalimul, adună pe proscrișii lui Israel.
3 Ele sara aos de coração partido, e os cura de suas dores.
El vindecă pe cei cu inima frântă și le leagă rănile.
4 Ele conta o número das estrelas; chama todas elas pelos seus nomes.
El socotește numărul stelelor, el le cheamă pe toate pe numele lor.
5 O nosso Senhor é grande e muito poderoso; seu entendimento é incomensurável.
Mare este Domnul nostru și mare în putere, înțelegerea lui este infinită.
6 O SENHOR levanta aos mansos; [e] abate aos perversos até a terra.
DOMNUL înalță pe cei umili, el aruncă pe cei stricați la pământ.
7 Cantai ao SENHOR em agradecimento; cantai louvores ao nosso Deus com harpa.
Cântați DOMNULUI cu mulțumire; cântați laudă pe harpă, Dumnezeului nostru,
8 Ele que cobre o céu com nuvens, que prepara chuva para a terra, que faz os montes produzirem erva;
Care acoperă cerul cu nori, care pregătește ploaie pentru pământ, care face să crească iarbă pe munți.
9 Que dá ao gado seu pasto; e [também] aos filhos dos corvos, quando clamam.
Dă vitei mâncarea ei și corbilor tineri care strigă.
10 Ele não se agrada da força do cavalo, nem se contenta com as pernas do homem.
El nu găsește plăcere în tăria calului, el nu are plăcere în picioarele unui om.
11 O SENHOR se agrada dos que o temem, daqueles que esperam por sua bondade.
DOMNUL își găsește plăcerea în cei ce se tem de el, în cei ce speră în mila lui.
12 Louva, Jerusalém, ao SENHOR; celebra ao teu Deus, ó Sião.
Laudă pe DOMNUL, Ierusalime; laudă pe Dumnezeul tău, Sioane.
13 Porque ele fortifica os ferrolhos de tuas portas; ele abençoa a teus filhos dentro de ti.
Căci el a întărit zăvoarele porților tale; el a binecuvântat pe copiii tăi în mijlocul tău.
14 [Ele é] o que dá paz às tuas fronteiras; e te farta com o melhor trigo;
El dă pace între granițele tale și te satură cu grăsimea grâului.
15 Que envia sua ordem à terra; sua palavra corre velozmente.
El trimite porunca lui pe pământ, cuvântul lui aleargă foarte repede.
16 Que dá a neve como a lã; espalha a geada como a cinza.
El dă zăpadă ca lâna, el împrăștie bruma ca cenușa.
17 Que lança seu gelo [em] pedaços; quem pode subsistir ao seu frio?
El își aruncă gheața ca îmbucături, cine poate sta înaintea frigului său?
18 Ele manda sua palavra, e os faz derreter; faz soprar seu vento, [e] escorrem-se as águas.
El trimite cuvântul său și le topește, el face ca vânturile sale să sufle și apele curg.
19 Ele declara suas palavras a Jacó; e seus estatutos e seus juízos a Israel.
El arată cuvântul său lui Iacob, statutele sale și judecățile sale lui Israel.
20 Ele não fez assim a nenhuma [outra] nação; [e] não conhecem os juízos [dele]. Louvai ao SENHOR.
El nu s-a purtat astfel cu nicio națiune; iar judecățile sale, ei nu le-au cunoscut. Lăudați pe DOMNUL.
