Provérbios 17
1 Melhor é um pedaço seco de comida com tranquilidade, do que uma casa cheia de carne com briga.
Mai bine o bucată de pâine uscată și liniște cu ea, decât o casă plină de carnea sacrificiilor cu ceartă.
2 O servo prudente dominará o filho causador de vergonha, e receberá parte da herança entre os irmãos.
Un servitor înțelept va conduce peste un fiu care aduce rușine și va avea parte de moștenire între frați.
3 O crisol é para a prata, e o forno para o ouro; mas o SENHOR prova os corações.
Creuzetul este pentru argint și cuptorul pentru aur, dar DOMNUL încearcă inimile.
4 O malfeitor presta atenção ao lábio injusto; o mentiroso inclina os ouvidos à língua maligna.
Un făptuitor al stricăciunii dă atenție buzelor înșelătoare, și un mincinos deschide urechea la o limbă rea.
5 Quem ridiculariza o pobre insulta o seu Criador; aquele que se alegra da calamidade não ficará impune.
Oricine batjocorește pe sărac ocărăște pe Făcătorul său, și cel care se bucură la dezastre nu va rămâne nepedepsit.
6 A coroa dos idosos [são] os filhos de seus filhos; e a glória dos filhos são seus pais.
Copiii copiilor sunt coroana bătrânilor și gloria copiilor sunt părinții lor.
7 Não é adequado ao tolo falar com elegância; muito menos para o príncipe falar mentiras.
Prostului nu i se potrivește o vorbire aleasă; cu atât mai puțin buze mincinoase unui prinț.
8 O presente é [como] uma pedra preciosa aos olhos de seus donos; para onde quer que se voltar, [tentará] ter algum proveito.
Un dar este asemenea unei pietre prețioase în ochii celui ce îl are; oriîncotro se întoarce, prosperă.
9 Quem perdoa a transgressão busca a amizade; mas quem repete o assunto afasta amigos íntimos.
Cel ce acoperă o fărădelege caută iubire, dar cel ce tot repetă un lucru separă prieteni buni.
10 A repreensão entra mais profundamente no prudente do que cem açoites no tolo.
O mustrare își găsește loc mult mai adânc la un om înțelept, decât o sută de lovituri la un prost.
11 Na verdade quem é mal busca somente a rebeldia; mas o mensageiro cruel será enviado contra ele.
Un om care face rău caută numai rebeliune; de aceea împotriva lui va fi trimis un mesager crud.
12 [É melhor] ao homem encontrar uma ursa roubada [de seus filhotes], do que um tolo em sua loucura.
Mai bine să întâlnească un om o ursoaică jefuită de puii ei, decât un prost în nechibzuința lui.
13 Quanto ao que devolve o mal no lugar do bem, o mal nunca se afastará de sua casa.
Oricine răsplătește cu rău pentru bine, răul nu se va depărta de casa lui.
14 Começar uma briga é [como] deixar águas rolarem; por isso, abandona a discussão antes que haja irritação.
Începutul certei este ca atunci când cineva dă drumul la ape; de aceea părăsește cearta înainte să fii amestecat în ea.
15 Quem absolve ao perverso e quem condena ao justo, ambos são abomináveis ao SENHOR.
Cel ce declară drept pe cel stricat și cel ce condamnă pe cel drept, chiar amândoi sunt urâciune pentru DOMNUL.
16 Para que serve o dinheiro na mão do tolo, já que ele não tem interesse em obter sabedoria?
La ce folosește un preț în mâna unui prost pentru a obține înțelepciune, văzând că nu are inimă pentru aceasta?
17 O amigo ama em todo tempo, e o irmão nasce para [ajudar] na angústia.
Un prieten iubește în toate timpurile, și un frate este născut pentru timpuri de restriște.
18 O homem imprudente assume compromisso, ficando como fiador de seu próximo.
Un om lipsit de înțelegere bate palma și devine garant în prezența prietenilor săi.
19 Quem ama a briga, ama a transgressão; quem constrói alta sua porta busca ruína.
Cel ce iubește cearta iubește fărădelegea, și cel ce își înalță poarta caută distrugere.
20 O perverso de coração nunca encontrará o bem; e quem distorce [as palavras de] sua língua cairá no mal.
Cel ce are o inimă perversă nu găsește niciun bine, și cel ce are o limbă perversă cade în ticăloșie.
21 Quem gera o louco [cria] sua própria tristeza; e o pai do imprudente não se alegrará.
Cel ce dă naștere unui prost face aceasta spre întristarea lui, și tatăl unui nebun nu are bucurie.
22 O coração alegre é um bom remédio, mas o espírito abatido faz os ossos se secarem.
O inimă veselă face bine ca un medicament, dar un duh frânt usucă oasele.
23 O perverso toma o presente do seio, para perverter os caminhos da justiça.
Un om stricat ia un dar din sân ca să strice căile judecății.
24 A sabedoria está diante do rosto do prudente; porém os olhos do tolo [estão voltados] para os confins da terra.
Înțelepciune este înaintea celui ce are înțelegere, dar ochii unui prost sunt ațintiți la marginile pământului.
25 O filho tolo é tristeza para seu pai, e amargura para aquela que o gerou.
Un fiu prost este o mâhnire pentru tatăl său și amărăciune pentru cea care l-a născut.
26 Também não é bom punir ao justo, nem bater nos príncipes por causa da justiça.
De asemenea să pedepsești pe cel drept nu este bine, nici să lovești pe prinți pentru echitate.
27 Quem entende o conhecimento guarda suas palavras; [e] o homem de bom entendimento [é] de espírito calmo.
Cel ce are cunoaștere își cruță cuvintele, și un om al înțelegerii are un duh ales.
28 Até o tolo, quando está calado, é considerado como sábio; [e] quem fecha seus lábios, como de bom senso.
Chiar un nebun este considerat înțelept când își ține gura, și cel ce își închide buzele ca om chibzuit.
