Jó 19
1 Porém Jó respondeu dizendo:
Atunci Iov a răspuns și a zis:
2 Até quando atormentareis minha alma, e me quebrantareis com palavras?
Până când îmi veți chinui sufletul și mă veți rupe în bucăți prin cuvinte?
3 Já dez vezes me humilhastes; não tendes vergonha em me maltratar.
De zece ori m-ați ocărât; nu vă este rușine că vă faceți străini față de mine?
4 Mesmo se eu tiver errado, meu erro cabe apenas a mim.
Și dacă într-adevăr am greșit, greșeala mea rămâne cu mine.
5 Visto que vos exaltais contra mim, e contra mim usais minha desgraça,
Dacă într-adevăr vă veți preamări împotriva mea și îmi veți folosi ocara pentru a pleda împotriva mea,
6 Sabei, pois, que foi Deus que me transtornou, e [com] sua rede me cercou.
Să știți acum că Dumnezeu m-a doborât și m-a încercuit cu plasa lui.
7 Eis que eu clamo: Violência! Porém não sou respondido; grito, porém não há justiça.
Iată, eu strig din cauza răului, dar nu sunt ascultat; strig tare, dar nu este judecată.
8 Ele entrincheirou meu caminho, de modo que não consigo passar; e pôs trevas sobre minhas veredas.
Mi-a îngrădit calea ca să nu pot trece și a așezat întuneric în căile mele.
9 Ele me despojou de minha honra, e tirou a coroa de minha cabeça.
M-a dezbrăcat de gloria mea și a luat coroana de pe capul meu.
10 Ele me derrubou por todos os lados, e pereço; e arrancou minha esperança como a uma árvore.
M-a distrus de fiecare parte și sunt dus; și speranța mea el a mutat-o din loc ca pe un pom.
11 E fez inflamar contra mim sua ira, e me considerou para consigo como a [um de] seus inimigos.
El de asemenea și-a aprins furia împotriva mea și mă socotește ca pe unul dintre dușmanii săi.
12 Juntas vieram suas tropas; prepararam contra mim seu caminho, e se acamparam ao redor de minha tenda.
Trupele lui se adună și își înalță calea împotriva mea și își așază tabăra în jurul cortului meu.
13 Ele afastou meus irmãos para longe de mim; e os que me conheciam agora me estranham.
A pus pe frații mei departe de mine și cunoscuții mei sunt într-adevăr înstrăinați de mine.
14 Meus parentes [me] deixaram, e meus conhecidos se esqueceram de mim.
Rudele mele m-au părăsit și prietenii mei apropiați m-au uitat.
15 Os moradores de minha casa e minhas servas me tiveram por estranho; estrangeiro me tornei em seus olhos.
Cei ce locuiesc în casa mea și servitoarele mele, mă socotesc un străin, sunt un înstrăinat în ochii lor.
16 Chamei a meu servo, e ele não respondeu; de minha própria boca eu lhe suplicava.
L-am chemat pe servitorul meu și nu mi-a răspuns; l-am implorat cu gura mea.
17 Meu hálito é estranho à minha mulher, e sou repugnante aos filhos de minha mãe.
Respirația mea este străină soției mele, deși am cerut de dragul copiilor propriului meu trup.
18 Até os meninos me desprezam; quando eu me levanto, falam contra mim.
Da, pruncii m-au disprețuit; m-am ridicat, iar ei au vorbit împotriva mea.
19 Todos os meus amigos próximos me abominam; e [até] aqueles que eu amava se viraram contra mim.
Toți prietenii mei intimi m-au detestat; și cei pe care i-am iubit s-au întors împotriva mea.
20 Meus ossos se grudaram à minha pele e à minha carne; e escapei [só] com a pele de meus dentes.
Osul mi se lipește de pielea și de carnea mea, iar eu am scăpat doar cu pielea dinților mei.
21 Compadecei-vos de mim, meus amigos, compadecei-vos de mim; pois a mão de Deus me tocou.
Aveți milă de mine, aveți milă de mine, voi prietenii mei; căci mâna lui Dumnezeu m-a atins.
22 Por que vós me perseguis como Deus, e não vos fartais de minhas carne?
De ce mă persecutați ca Dumnezeu și nu vă săturați cu carnea mea?
23 Ah se minhas palavras fossem escritas! Ah se fossem escritas em um livro!
De s-ar fi scris cuvintele mele acum! De s-ar fi tipărit într-o carte!
24 Que com ponta de ferro e com chumbo fossem esculpidas em pedra para sempre!
De s-ar fi gravat cu un toc de fier și plumb în stâncă pentru totdeauna!
25 Pois eu sei que meu Redentor vive, e ao fim se levantará sobre a terra;
Pentru că eu știu că răscumpărătorul meu trăiește și va sta în picioare pe pământ în ziua de pe urmă;
26 E mesmo depois de consumida minha pele, então em minha carne verei a Deus;
Și după ce această piele a mea se distruge, totuși în carnea mea voi vedea pe Dumnezeu,
27 Ao qual eu verei para mim, e meus olhos [o] verão, e não outro. [Isto é o que] minhas entranhas anseiam dentro de mim.
Pe care îl voi vedea pentru mine însumi și ochii mei vor privi și nu un altul, deși rărunchii mei se mistuie înăuntrul meu.
28 Se disserdes: Como o perseguiremos? Pois a raiz do problema se acha em mim,
Dar voi ar trebui să spuneți: De ce îl persecutăm? Văzând că rădăcina acestui lucru este găsită în mine.
29 Temei vós mesmos a espada; pois furor [há nos] castigos pela espada; para que [assim] saibais que [haverá] julgamento.
Temeți-vă de sabie, căci furia aduce pedepsele sabiei, ca să știți că este o judecată.
