Jó 15
1 Então Elifaz, o temanita, respondeu, dizendo:
Atunci Elifaz temanitul a răspuns și a zis:
2 Por acaso o sábio dará como resposta vão conhecimento, e encherá seu ventre de vento oriental?
Ar trebui să rostească un om înțelept cunoaștere deșartă și să își umple pântecele cu vântul de est?
3 Repreenderá com palavras que nada servem, e com argumentos que de nada aproveitam?
Ar trebui să apere el cu o vorbire nefolositoare, sau cu vorbiri cu care nu poate face nimic bun?
4 Porém tu destróis o temor, e menosprezas a oração diante de Deus.
Da, tu lepezi teama și oprești rugăciunea dinaintea lui Dumnezeu.
5 Pois tua perversidade conduz tua boca, e tu escolheste a língua dos astutos.
Căci gura ta îți rostește nelegiuirea și alegi limba celor vicleni.
6 Tua boca te condena, e não eu; e teus lábios dão testemunho contra ti.
Propria ta gură te condamnă și nu eu; da, propriile tale buze aduc mărturie împotriva ta.
7 Por acaso foste tu o primeiro ser humano a nascer? Ou foste gerado antes dos morros?
Ești tu primul om ce s-a născut? Sau ai fost făcut înaintea dealurilor?
8 Ouviste tu o segredo de Deus? Reténs tu [apenas] contigo a sabedoria?
Ai auzit tu taina lui Dumnezeu? Și oprești tu înțelepciunea pentru tine?
9 O que tu sabes que nós não saibamos? [O que] tu entendes que não tenhamos [entendido]?
Ce cunoști tu, ce noi nu cunoaștem? Ce înțelegi tu, ce nu este în noi?
10 Entre nós também há os que tenham cabelos grisalhos, também há os que são muito mais idosos que teu pai.
Cu noi sunt deopotrivă cei cărunți și cei foarte bătrâni, mult mai bătrâni decât tatăl tău.
11 Por acaso as consolações de Deus te são poucas? As mansas palavras voltadas a ti?
Sunt mângâierile lui Dumnezeu mici pentru tine? Este vreo taină pentru tine?
12 Por que o teu coração te arrebata, e por que centelham teus olhos,
De ce te poartă departe inima ta? Și spre ce clipesc ochii tăi,
13 Para que vires teu espírito contra Deus, e deixes sair [tais] tais palavras de tua boca?
De îți întorci duhul împotriva lui Dumnezeu și lași astfel de vorbe să iasă din gura ta?
14 O que é o homem, para que seja puro? E o nascido de mulher, para que seja justo?
Ce este omul ca să fie curat? Și cel născut din femeie, ca să fie drept?
15 Eis que [Deus] não confia em seus santos, nem os céus são puros diante de seus olhos;
Iată, el nu își pune încrederea în sfinții săi; da, cerurile nu sunt curate în ochii săi.
16 Quanto menos o homem, abominável e corrupto, que bebe a maldade como água?
Cu cât mai scârbos și murdar este omul care bea nelegiuirea ca apa?
17 Escuta-me; eu te mostrarei; eu te contarei o que vi.
Îți voi arăta, ascultă-mă; și ceea ce am văzut voi vesti.
18 (O que os sábios contaram, o que não foi encoberto por seus pais,
Ceea ce înțelepții au istorisit de la părinții lor și nu au ascuns;
19 A somente os quais a terra foi dada, e estranho nenhum passou por meio deles):
Cărora lor singuri pământul le-a fost dat și niciun străin nu a trecut printre ei.
20 Todos os dias do perverso são sofrimento para si, o número de anos reservados ao opressor.
Cel stricat se tăvălește în durere toate zilele sale și numărul anilor este ascuns opresorului.
21 Ruídos de horrores estão em seus ouvidos; até na paz lhe sobrevém o assolador.
Un zgomot înspăimântător este în urechile lui, în prosperitate distrugătorul va veni peste el.
22 Ele não crê que voltará da escuridão; ao contrário, a espada o espera.
El nu crede că se va reîntoarce din întuneric și este așteptat de sabie.
23 Anda vagueando por comida, onde quer que ela esteja. Ele sabe que o dia das trevas está prestes a acontecer.
El rătăcește departe pentru pâine, spunând: Unde este? El știe că ziua întunericului este gata la îndemâna lui.
24 Angústia e aflição o assombram, [e] prevalecem contra ele como um rei preparado para a batalha;
Necaz și chin îl vor înspăimânta; îl vor învinge ca un împărat gata de bătălie.
25 Porque ele estendeu sua mão contra Deus, e se embraveceu contra o Todo-Poderoso,
Căci își întinde mâna împotriva lui Dumnezeu și se întărește împotriva celui Atotputernic.
26 Corre contra ele com [dureza] de pescoço, e como seus escudos grossos e levantados.
El aleargă peste el, chiar pe gâtul lui, peste întăriturile groase ale scuturilor lui;
27 Porque cobriu seu rosto com sua gordura, e engordou as laterais de seu corpo.
Deoarece își acoperă fața cu grăsimea lui și face cute de grăsime pe coapsele lui.
28 E habitou em cidades desoladas cidades, em casas desabitadas; que estavam prestes a desmoronar.
Și locuiește în cetăți pustii și în case pe care nimeni nu le locuiește, care sunt gata să devină mormane [de pietre].
29 Ele não enriquecerá, nem seu patrimônio subsistirá, nem suas riquezas se estenderão pela terra.
El nu va fi bogat, nici averea sa nu va rămâne, nici nu va prelungi desăvârșirea ei pe pământ.
30 Não escapará das trevas; a chama secará seus ramos, e ao sopro de sua boca desparecerá.
Nu se va depărta de întuneric; flacăra va usca ramurile sale și prin răsuflarea gurii sale se va duce el.
31 Não confie ele na ilusão para ser enganado; pois a sua recompensa será nada.
Să nu se încreadă cel înșelat în deșertăciune, fiindcă deșertăciunea va fi recompensa lui.
32 Não sendo ainda seu tempo, ela se cumprirá; e seu ramo não florescerá.
Ea se va împlini înaintea timpului său și ramura lui nu va fi verde.
33 Sacudirá suas uvas antes de amadurecerem como a vide, e derramará sua flor como a oliveira.
Își va scutura strugurele necopt precum vița și își va lepăda floarea precum măslinul.
34 Pois a ajuntamento dos hipócritas será estéril, e fogo consumirá as tendas do suborno.
Căci adunarea fățarnicilor va fi pustiită și focul va mistui corturile mituirii.
35 Eles concebem a maldade, e dão à luz a perversidade; e o ventre deles prepara enganos.
Ei concep ticăloșie și aduc deșertăciune și pântecele lor pregătește înșelăciune.
