Jó 10
1 Minha alma está cansada de minha vida. Darei liberdade à minha queixa sobre mim; falarei com amargura de minha alma.
Sufletul mi s-a obosit de viață; îmi voi lăsa plângerea asupra mea; voi vorbi în amărăciunea sufletului meu.
2 Direi a Deus: Não me condenes; faz-me saber por que brigas comigo.
Îi voi spune lui Dumnezeu: Nu mă condamna; arată-mi pentru ce te cerți cu mine.
3 [Parece] -te bem que [me] oprimas, que rejeites o trabalho de tuas mãos, e favoreças o conselho dos perversos?
Este bine ca tu să oprimi, să disprețuiești lucrarea mâinilor tale și să strălucești peste sfatul celor stricați?
4 Tens tu olhos de carne? Vês tu como o ser humano vê?
Ai tu ochi de carne? Sau vezi tu cum vede omul?
5 São teus dias como os dias do ser humano, ou teus anos como os anos do homem,
Sunt zilele tale precum zilele omului? Sunt anii tăi precum zilele omului,
6 Para que investigues minha perversidade, e pesquises meu pecado?
Să cauți nelegiuirea mea și să cercetezi păcatul meu?
7 Tu sabes que eu não sou mau; todavia ninguém há que [me] livre de tua mão.
Tu știi că nu sunt stricat; și nu este nimeni care să scape din mâna ta.
8 Tuas mãos me fizeram e me formaram por completo; porém agora tu me destróis.
Mâinile tale m-au făcut și m-au modelat de jur împrejur; totuși mă nimicești.
9 Por favor, lembra-te que me preparaste como o barro; e me farás voltar ao pó da terra.
Amintește-ți, te implor, că m-ai făcut precum lutul; și mă vei aduce înapoi în țărână?
10 Por acaso não me derramaste como o leite, e como o queijo me coalhaste?
Nu m-ai turnat precum laptele și nu m-ai închegat ca brânza?
11 De pele e carne tu me vestiste; e de ossos e nervos tu me teceste.
M-ai îmbrăcat cu piele și carne și m-ai îngrădit cu oase și tendoane.
12 Vida e misericórdia me concedeste, e teu cuidado guardou meu espírito.
Mi-ai dat viață și favoare și cercetarea ta mi-a păstrat duhul.
13 Porém estas coisas escondeste em teu coração; eu sei que isto esteve contigo:
Și aceste lucruri le-ai ascuns în inima ta, știu că aceasta este în tine.
14 Se eu pecar, tu me observarás, e não absolverás minha culpa.
Dacă păcătuiesc, atunci mă însemnezi și nu mă vei achita de nelegiuirea mea.
15 Se eu for perverso, ai de mim! Mesmo se eu for justo, não levantarei minha cabeça; estou farto de desonra, e de ver minha aflição.
Dacă sunt stricat, vai mie; și dacă sunt drept, totuși nu îmi voi înălța capul. Sunt plin de confuzie; de aceea privește nenorocirea mea,
16 Se [minha cabeça] se exaltar, tu me caças como um leão feroz, e voltas a fazer em coisas extraordinárias contra mim.
Pentru că ea se mărește. Mă vânezi ca un leu feroce; și din nou te arăți minunat asupra mea.
17 Renovas tuas testemunhas contra mim, e multiplicas tua ira sobre mim; combates vêm sucessivamente contra mim.
Îți înnoiești martorii împotriva mea și îți mărești indignarea asupra mea; schimbări și război sunt împotriva mea.
18 Por que me tiraste da madre? [Bom seria] se eu não tivesse respirado, e nenhum olho me visse!
Pentru ce m-ai scos din pântece? O, de mi-aș fi dat duhul și niciun ochi să nu mă fi văzut!
19 Teria sido como se nunca tivesse existido, e desde o ventre [materno] seria levado à sepultura.
Trebuia să fiu ca și cum nu aș fi fost; trebuia să fiu purtat din pântece la mormânt.
20 Por acaso não são poucos os meus dias? Cessa [pois] e deixa-me, para que eu tenha um pouco de alívio,
Nu sunt zilele mele puține? Încetează și lasă-mă în pace ca să am puțină mângâiere.
21 Antes que eu me vá para não voltar, à terra da escuridão e da sombra de morte;
Înainte să merg acolo de unde nu mă voi întoarce, în țara întunericului și umbra morții;
22 Terra escura ao extremo, tenebrosa, sombra de morte, sem ordem alguma, onde a luz é como a escuridão.
O țară a întunericului, ca însăși întunericul; și a umbrei morții, fără nicio ordine, și unde lumina este ca întunericul.
