Provérbios 13
1 O filho sábio ouve a correção do pai; mas o escarnecedor não ouve a repreensão.
Un fiu înțelept ascultă instruirea tatălui său, dar un batjocoritor nu ascultă mustrarea.
2 Do fruto da boca cada um comerá o bem, mas a alma dos prevaricadores comerá a violência.
Un om va mânca ce este bun prin rodul gurii sale, dar sufletul călcătorilor [de lege] va mânca violență.
3 O que guarda a sua boca conserva a sua alma, mas o que dilata os seus lábios tem perturbação.
Cel ce își păzește gura își păstrează viața, dar cel ce își deschide larg buzele va avea distrugere.
4 A alma do preguiçoso deseja, e coisa nenhuma alcança, mas a alma dos diligentes se engorda.
Sufletul celui leneș dorește și nu are nimic; dar sufletul celor harnici va fi îngrășat.
5 O justo aborrece a palavra de mentira, mas o ímpio se faz vergonha, e se confunde.
Un om drept urăște minciuna, dar un om stricat este scârbos și ajunge de rușine.
6 A justiça guarda ao sincero de caminho, mas a impiedade transtornará o pecador.
Dreptatea păzește pe cel integru în calea sa, dar stricăciunea răstoarnă pe păcătos.
7 Há alguns que se fazem ricos, e não tem coisa nenhuma, e outros que se fazem pobres e tem muita fazenda.
Este unul care face pe bogatul, totuși nu are nimic; este unul care face pe săracul, totuși are mari bogății.
8 O resgate da vida de cada um são as suas riquezas, mas o pobre não ouve as ameaças.
Răscumpărarea vieții unui om sunt bogățiile sale, dar săracul nu ascultă mustrarea.
9 A luz dos justos alegra, mas a candeia dos ímpios se apagará.
Lumina celor drepți se bucură, dar lampa celor stricați va fi stinsă.
10 Da soberba só provém a contenda, mas com os que se aconselham se acha a sabedoria.
Numai prin mândrie vine cearta, dar înțelepciunea este cu cei bine sfătuiți.
11 A fazenda que procede da vaidade se diminuirá, mas quem a ajunta com a mão a aumentará.
Averea obținută prin deșertăciune va fi micșorată, dar cel ce adună prin muncă va crește.
12 A esperança deferida enfraquece o coração, mas o desejo chegado é árvore de vida.
Speranța amânată face inima bolnavă, dar când vine dorința, ea este un pom al vieții.
13 O que despreza a palavra perecerá, mas o que teme o mandamento será galardoado.
Oricine disprețuiește cuvântul va fi nimicit, dar cel ce se teme de poruncă va fi răsplătit.
14 A doutrina do sábio é uma fonte de vida para se desviar dos laços da morte.
Legea celui înțelept este un izvor al vieții, pentru a depărta de capcanele morții.
15 O bom entendimento dá graça, mas o caminho dos prevaricadores é áspero.
Buna înțelegere dă favoare, dar calea călcătorilor [de lege] este grea.
16 Todo o prudente obra com conhecimento, mas o tolo espraia a sua loucura.
Fiecare om chibzuit lucrează cu cunoaștere, dar un prost își dă pe față nechibzuința.
17 O ímpio mensageiro cai no mal, mas o embaixador fiel é saúde.
Un mesager stricat cade în ticăloșie, dar un ambasador credincios este sănătate.
18 Pobreza e afronta virão ao que rejeita a correção, mas o que guarda a repreensão será venerado.
Sărăcie și rușine vor fi pentru cel ce refuză instruirea, dar cel ce dă atenție mustrării va fi onorat.
19 O desejo que se cumpre deleita a alma, mas apartar-se do mal é abominável para os loucos.
Dorința împlinită este dulce pentru suflet, dar este urâciune pentru proști să se depărteze de rău.
20 O que anda com os sábios, ficará sábio, mas o companheiro dos tolos sofrerá severamente.
Cel ce umblă cu oameni înțelepți va fi înțelept, dar un însoțitor al proștilor va fi nimicit.
21 O mal perseguirá aos pecadores, mas os justos serão galardoados com bem.
Răul urmărește pe păcătoși, dar cei drepți vor fi răsplătiți cu bine.
22 O homem de bem deixa uma herança aos filhos de seus filhos, mas a fazenda do pecador se deposita para o justo.
Un om bun lasă o moștenire copiilor copiilor săi, dar averea păcătosului este păstrată pentru cel drept.
23 A lavoura dos pobres dá abundância de mantimento, mas alguns há que se consomem por falta de juízo.
Mâncare multă este în arătura celui sărac, dar este unul nimicit din lipsă de judecată.
24 O que retém a sua vara aborrece a seu filho, mas o que o ama madruga a castiga-lo.
Cel care cruță nuiaua sa își urăște fiul, dar cel care îl iubește, îl disciplinează la timp.
25 O justo come até fartar-se a sua alma, mas o ventre dos ímpios terá necessidade.
Cel drept mănâncă până la săturarea sufletului său, dar pântecele celor stricați va duce lipsă.
