Hioba 31
1 Zawarłem przymierze ze swoimi oczami; jak mógłbym więc myśleć o pannie?
Am făcut un legământ cu ochii mei; de ce atunci să mă gândesc la o tânără?
2 Jaki bowiem byłby dział od Boga z góry? I jakie byłoby dziedzictwo od Wszechmocnego z wysoka?
Căci ce este partea de la Dumnezeu de sus și ce moștenire de la cel Atotputernic din înalt?
3 Czy zatracenie nie jest [przygotowane] dla niegodziwych i sroga pomsta dla czyniących nieprawość?
Nu este nimicire pentru cel stricat? Și o pedeapsă neobișnuită lucrătorilor nelegiuirii?
4 Czyż on nie widzi moich dróg i nie liczy wszystkich moich kroków?
Nu vede el căile mele și nu numără toți pașii mei?
5 Jeśli postępowałem kłamliwie, jeśli moja noga spieszyła się do oszustwa;
Dacă am umblat în deșertăciune, sau dacă piciorul meu s-a grăbit la înșelăciune,
6 To niech zważy mnie na wadze sprawiedliwej i niech Bóg pozna moją prawość.
Să fiu cântărit într-o balanță dreaptă, ca Dumnezeu să îmi cunoască integritatea.
7 Jeśli moja noga zboczyła z drogi i moje serce poszło za moimi oczami, i jeśli jakaś zmaza przylgnęła do moich rąk;
Dacă mi s-a abătut pasul de pe cale și inima mea mi-a urmat ochii și dacă vreo pată s-a lipit de mâinile mele,
8 Wtedy niech ja sieję, a inny spożywa, niech moje latorośle będą wykorzenione.
Atunci să seamăn și să mănânce altul; da, să fie dezrădăcinați urmașii mei.
9 Jeśli moje serce uwiodła kobieta i jeśli czyhałem pod drzwiami swego bliźniego;
Dacă inima mea a fost înșelată de vreo femeie, sau dacă am pândit la ușa aproapelui meu,
10 To niech moja żona mieli innemu i niech inni się nad nią schylają.
Atunci să macine soția mea pentru altul și alții să se aplece peste ea.
11 [Jest] to bowiem haniebny czyn, karygodna nieprawość;
Căci aceasta este o crimă odioasă; da, este o nelegiuire [c]e trebuie pedepsită de judecători.
12 To jest ogień, który pożera aż do zatracenia i może wykorzenić cały mój dobytek.
Pentru că este un foc ce mistuie până la nimicire și care ar dezrădăcina tot venitul meu.
13 Jeśli zlekceważyłem sprawę swojego sługi albo swojej służącej, gdy wiedli spór ze mną;
Dacă am disprețuit cauza servitorului meu sau a servitoarei mele, când s-au certat cu mine;
14 Co zrobię, gdy Bóg powstanie? Gdy mnie nawiedzi, co mu odpowiem?
Ce voi face atunci când Dumnezeu se ridică? Și când cercetează, ce îi voi răspunde?
15 Czy ten, który mnie stworzył w łonie, nie stworzył też jego? Czy nie on jeden ukształtował nas w łonie?
Cel care m-a făcut pe mine în pântece, nu l-a făcut și pe el? Și nu unul ne-a format în pântece?
16 Jeśli odmówiłem prośbie ubogich i jeśli zasmuciłem oczy wdowy;
Dacă am împiedicat pe săraci de la dorința lor, sau am făcut ochii văduvei să se sfârșească;
17 Jeśli sam jadłem swoją kromkę [i] nie jadła z niej sierota;
Sau am mâncat bucata mea singur și cel fără tată nu a mâncat din ea;
18 (Od swojej młodości bowiem wychowywałem ją jak ojciec, a od łona swojej matki prowadziłem [wdowę]);
(Căci din tinerețea mea el a fost crescut cu mine, precum cu un tată; și am îndrumat-o din pântecele mamei mele);
19 Jeśli widziałem ginącego z powodu braku ubrania albo biedaka bez okrycia;
Dacă am văzut pe cineva pierind din lipsă de haină, sau vreun sărac fără învelitoare,
20 Jeśli jego biodra nie błogosławiły mi dlatego, że się zagrzał wełną moich owiec;
Dacă coapsele lui nu m-au binecuvântat și dacă el nu a fost încălzit cu lâna oilor mele,
21 Jeśli podniosłem rękę przeciwko sierocie, gdy widziałem w bramie swoją pomoc;
Dacă mi-am ridicat mâna împotriva celui fără tată, când am văzut ajutorul meu în poartă,
22 Wtedy niech odpadnie mój bark od karku, a niech moje ramię wyjdzie ze stawu.
Să îmi cadă brațul din umărul meu și brațul să îmi fie frânt din os.
23 Bałem się bowiem klęski od Boga, a przed jego majestatem nie mógłbym [się ostać].
Căci nimicirea de la Dumnezeu mi-a fost teroare și din cauza înălțimii lui nu am putut îndura.
24 Jeśli pokładałem w złocie swoją nadzieję, a do czystego złota mówiłem: [Ty jesteś] moją ufnością;
Dacă am făcut aurul speranța mea, sau am spus aurului pur: Tu ești încrederea mea;
25 Jeśli radowałem się ze swojego wielkiego bogactwa i [tego], że moja ręka nabyła wiele;
Dacă m-am bucurat că bogăția mea era mare și că mâna mea a obținut mult,
26 Jeśli patrzyłem na słońce, gdy świeciło, i na księżyc, gdy sunął wspaniale;
Dacă am privit soarele când acesta strălucea, sau luna umblând în strălucire,
27 A moje serce dało się uwieść potajemnie i moje usta całowały moją rękę;
Și inima mea a fost în ascuns ademenită, sau gura mea mi-a sărutat mâna,
28 I to byłaby nieprawość karygodna, bo zaparłbym się Boga z wysoka.
Și aceasta ar fi nelegiuire [ce trebuie] pedepsită de judecător; fiindcă aș fi negat pe Dumnezeu de sus.
29 Jeśli cieszyłem się z upadku tego, który mnie nienawidzi, jeśli wyniosłem się, gdy mu się źle wiodło;
Dacă m-am bucurat la nimicirea celui ce m-a urât, sau m-am înălțat când răul l-a găsit,
30 (Nawet nie pozwoliłem zgrzeszyć swoim ustom, pragnąc przekleństwa na jego duszy);
Nici nu am permis ca gura mea să păcătuiască prin a dori un blestem sufletului său.
31 Czy ludzie z mojego namiotu nie mówili: Obyśmy mieli z jego mięsa! Nie możemy się najeść.
Dacă bărbații cortului meu nu au spus: O, de am fi avut din carnea lui, nu putem fi săturați!
32 Obcy nie nocował na dworze, swoje drzwi otwierałem podróżnemu.
Străinul nu a rămas noaptea în stradă, ci am deschis ușile mele călătorului.
33 Jeśli ukrywałem swoje przestępstwa jak Adam i chowałem w zanadrzu swoją nieprawość;
Dacă am acoperit fărădelegile mele precum Adam, prin ascunderea nelegiuirii mele în sânul meu;
34 Czy strach przed wielką zgrają albo pogarda bliskich przeraziły mnie, abym milczał i nie wychodził [za] drzwi?
M-am temut de o mare mulțime, sau disprețul familiilor m-a îngrozit, încât să tac și să nu ies afară pe ușă?
35 Obym miał kogoś, kto by mnie wysłuchał! Oto moja prośba, [aby] Wszechmogący odpowiedział mi i aby mój wróg napisał księgę.
O, de m-ar asculta cineva! Iată, dorința mea este ca cel Atotputernic să îmi răspundă și potrivnicul meu să fi scris o carte.
36 Czy nie nosiłbym jej na swoim ramieniu i nie przywiązałbym jej sobie [jak] koronę?
Cu siguranță aș lua-o pe umărul meu și mi-aș lega-o ca pe o coroană.
37 Oznajmiłbym mu liczbę swoich kroków; zbliżyłbym się do niego jak książę.
I-aș spune numărul pașilor mei; ca un prinț m-aș apropia de el.
38 Jeśli moja ziemia wołała przeciwko mnie, jeśli razem z nią płakały jej bruzdy;
Dacă pământul meu strigă împotriva mea, sau dacă brazdele [lui] în același fel se plâng,
39 Jeśli spożywałem z jej plonów bez zapłaty, jeśli jej właścicieli pozbawiłem życia;
Dacă i-am mâncat roadele fără bani, sau am făcut pe proprietarii lui să își piardă viața,
40 Niech rosną ciernie zamiast pszenicy i sam kąkol zamiast jęczmienia. Skończyły się słowa Hioba.
Să crească ciulini în loc de grâu și neghine în loc de orz. Cuvintele lui Iov s-au terminat.
