Lamentacje 5
1 Wspomnij, Panie! na to, co się nam przydało; wejrzyj a obacz pohańbienie nasze.
Amintește-ți, DOAMNE, ce a venit peste noi; ia aminte și privește ocara noastră.
2 Dziedzictwo nasze obrócone jest do obcych, a domy nasze do cudzoziemców.
Moștenirea noastră s-a întors la străini, casele noastre la necunoscuți.
3 Sierotamiśmy a bez ojca; matki nasze są jako wdowy.
Noi suntem orfani și fără tată, mamele noastre sunt ca văduvele.
4 Wody nasze za pieniądze pijemy, drwa nasze za pieniądze kupujemy.
Noi am băut apa noastră pe bani; lemnul nostru ne este vândut nouă.
5 Na szyi swej prześladowanie cierpiemy, pracujemy, a nie dadzą nam odpocząć.
Gâturile noastre sunt sub persecuție; muncim și nu avem odihnă.
6 Egipczykom podajemy rękę i Assyryjczykom, żebyśmy się nasycili chleba.
Am dat mâna cu egiptenii și cu asirienii, ca să ne săturăm cu pâine.
7 Ojcowie nasi zgrzeszyli, niemasz ich, a my nieprawość ich ponosimy.
Părinții noștri au păcătuit și nu mai sunt, iar noi am purtat nelegiuirile lor.
8 Niewolnicy panują nad nami, niemasz, ktoby nas wybawił z ręki ich.
Servitori au condus peste noi, nu este nimeni care să ne elibereze din mâna lor.
9 Z odwagą duszy naszej szukamy chleba swego dla strachu miecza i na puszczy.
Ne câștigăm pâinea cu riscul vieților noastre din cauza sabiei pustiei.
10 Skóra nasza jako piec zczerniała od srogości głodu.
Pielea noastră era neagră ca un cuptor din cauza foametei teribile.
11 Niewiasty w Syonie pogwałcono; i panny w miastach Judzkich.
Ei au necinstit femeile în Sion și pe fecioarele din cetățile lui Iuda.
12 Książęta ręką ich powieszeni są, a osoby starszych nie mają w uczciwości.
Prinți sunt spânzurați prin mâna lor; fețele bătrânilor nu au fost onorate.
13 Młodzięców do żarn biorą, a młodzieniaszkowie po drwami padają.
Ei au luat pe tineri să macine și copiii au căzut sub lemne.
14 Starcy w bramach więcej nie siadają, a młodzieńcy przestali pieśni swoje.
Bătrânii au încetat [să mai fie] la poartă, tinerii la muzica lor.
15 Ustało wesele serca naszego, pląsanie nasze w kwilenie się obróciło.
Bucuria inimii noastre a încetat; dansul nostru este întors în jale.
16 Spadła korona z głowy naszej; biada nam, żeśmy zgrzeszyli!
Coroana a căzut de pe capul nostru; vai de noi, pentru că am păcătuit!
17 Dlategoż mdłe jest serce nasze, dlatego zaćmione są oczy nasze;
Fiindcă inima noastră [este] leșinată; pentru aceste lucruri ochii noștri sunt întunecați.
18 Dla góry Syońskiej, że jest spustoszona, liszki chodzą po niej.
Din cauza muntelui Sionului, care este pustiit, vulpile se plimbă pe el.
19 Ty, Panie! trwasz na wieki, a stolica twoja od narodu do narodu.
Tu, DOAMNE, rămâi pentru totdeauna; tronul tău din generație în generație.
20 Przeczże nas na wieki zapominasz, a opuszczasz nas przez tak długi czas?
Pentru ce ne uiți pentru totdeauna și ne părăsești atât de mult timp?
21 Nawróć nas do siebie, o Panie! a nawróceni będziemy; odnów dni nasze, jako z dawna były.
Întoarce-ne la tine, DOAMNE și ne vom întoarce; înnoiește-ne zilele ca în vechime.
22 Bo izali nas cale odrzucisz, a gniewać się będziesz na nas tak bardzo?
Dar tu ne-ai respins pe deplin, te-ai înfuriat tare împotriva noastră.
