Hioba 9
1 I odpowiedział Ijob, a rzekł:
Atunci Iov a răspuns și a zis:
2 Prawdziwieć wiem, że tak jest; bo jakożby miał być usprawiedliwiony człowiek przed Bogiem?
Cu adevărat știu că așa este, dar cum ar fi un om drept cu Dumnezeu?
3 Jeźliby się z nim chciał spierać, nie odpowie mu z tysiąca na jednę rzecz.
Dacă se va certa cu el, nu îi poate răspunde una dintr-o mie.
4 Mądry jest sercem, i mocny siłą; któż użył pokoju, stawiwszy się mu upornie?
El este înțelept în inimă și puternic în tărie; cine a prosperat împietrindu-se împotriva lui?
5 On przenosi góry, a nie wiedzą ludzie, kto je podwraca w gniewie swym.
Care mută munții și ei nu știu, care îi răstoarnă în mânia sa.
6 On wzrusza ziemię z miejsca swego, a słupy jej trzęsą się.
Care clatină pământul din locul lui și stâlpii săi se cutremură.
7 Gdy on zakaże słońcu, nie wschodzi; i gwiazdy pieczętuje.
Care poruncește soarelui iar el nu răsare; și sigilează stelele.
8 On sam rozpościera niebiosa, i depcze po wałach morskich.
Care singur întinde cerurile și calcă pe valurile mării.
9 On sprawił wóz niebieski z gwiazd, Oryjona i Hyjady, i inne gwiazdy skryte na południe.
Care face Ursa, Orionul și Pleiadele și încăperile sudului.
10 On czyni rzeczy wielkie, a niewybadane i dziwne, którym niemasz liczby.
Care face lucruri mari, peste putință a fi socotite, da, și minuni fără număr.
11 Oto, idzieli mimo mię, nie widzę go; a przychodzili, nie baczę go.
Iată, el merge pe lângă mine și eu nu îl văd; trece de asemenea pe lângă mine, dar nu îl percep.
12 Oto gdy co porwie, któż go przymusi, aby przywrócił? Albo któż mu rzecze: Cóż czynisz?
Iată, el ia, cine îl poate împiedica? Cine îi va spune: Ce faci?
13 Gdyby Bóg nie odwrócił gniewu swego, upadliby przed nim pomocnicy hardzi.
Dacă Dumnezeu nu își va retrage mânia, ajutoarele mândre se încovoaie sub el.
14 Jakoż mu ja tedy odpowiem? Jakie słowa obiorę przeciwko niemu?
Cu cât mai puțin să îi răspund și să îmi aleg cuvintele [să mă judec] cu el?
15 Któremu, chociażbym był sprawiedliwym, nie odpowiem; owszem się sędziemu memu upokorzę.
Căruia, deși am fost drept, totuși nu i-aș răspunde, ci aș face cerere către judecătorul meu.
16 Choćbym go wzywał, a onby mi się ozwał, przecię nie wierzę, aby przypuścił do uszów głos mój:
Dacă l-aș fi chemat, iar el mi-ar fi răspuns, totuși nu aș crede că a dat ascultare vocii mele.
17 Bo mię starł w wichrze, i rozmnożył rany moje bez przyczyny;
Căci mă frânge cu o furtună și îmi înmulțește rănile fără motiv.
18 Nie dopuszcza mi odetchnąć, owszem mię nasyca gorzkościami.
Nu îmi va permite să îmi trag suflarea, ci mă umple cu amărăciune.
19 Jeźli się udam do mocy, oto on najmocniejszy; a jeźli do sądu, któż mię z nim sprowadzi?
Dacă vorbesc despre putere, iată, el este puternic; și despre judecată, cine îmi va rândui un timp să pledez?
20 Jeźlibym się usprawiedliwiał, usta moje potępią mię; jeźlibym się doskonałym czynił, tedy mię przewrotnym być pokaże.
Dacă mă declar drept, propria mea gură mă va condamna; dacă spun: Sunt desăvârșit, aceasta mă va dovedi de asemenea pervers.
21 Chociażbym był doskonały, przecież ja tego do siebie znać nie będę; ale dam naganę żywotowi memu.
Chiar dacă eu aș fi desăvârșit, totuși nu mi-aș cunoaște sufletul, mi-aș disprețui viața.
22 Jedno jest, dla czegom to mówił: że tak doskonałego, jako i niezbożnego on niszczy;
Acesta este un lucru, de aceea l-am spus: El nimicește pe cel desăvârșit și pe cel stricat.
23 Jeźli biczem nagle zabija, z pokuszenia niewinnych naśmiewa się;
Dacă biciul ucide dintr-odată, el va râde la încercarea celui nevinovat.
24 Ziemia podana bywa w ręce niezbożnika, oblicze sędziów jej zakrywa. A jeźliż nie on, któż tedy inny jest, co to czyni?
Pământul este dat în mâna celor stricați; el acoperă fețele judecătorilor acestuia; dacă nu, unde și cine este el?
25 Ale dni moje prędsze były niż poseł; uciekły, a nie widziały nic dobrego.
Acum zilele mele sunt mai iuți decât un alergător; ele zboară și nu văd nimic bun.
26 Przeminęły jako prędkie łodzie, jako orzeł lecący do żeru.
Au trecut precum corăbiile iuți, precum acvila care se grăbește la pradă.
27 Jeźli rzekę: Zapomnę narzekania mego, zaniecham gniewu swego, a posilę się:
Dacă spun: Voi uita plângerea mea, îmi voi părăsi întristarea și mă voi mângâia;
28 Tedy się lękam wszystkich boleści moich, widząc, że mię z nich nie wypuścisz.
Mi-e teamă de toate întristările mele, știu că nu mă vei considera nevinovat.
29 Jeźlim ja niezbożny, przeczże próżno pracuję?
Dacă sunt stricat, de ce muncesc în zadar?
30 A choćbym się umywał wodami śnieżnemi, i oczyściłbym mydłem ręce moje:
Dacă mă spăl cu apă din zăpadă și îmi curăț mâinile ca niciodată,
31 Wszakże w dole zanurzysz mię, i brzydzić się mną będą szaty moje.
Totuși mă vei scufunda în șanț și propriile mele haine mă vor detesta.
32 Albowiem on nie jest człowiekiem jako ja, abym mu śmiał odpowiedzieć, albo żebym z nim miał iść w prawo.
Pentru că nu este om cum sunt eu, ca să îi răspund și să venim împreună la judecată.
33 Bo nie masz między nami rozjemcy, któryby mógł rozwieść sprawę naszę.
Între noi nu este arbitru, să își pună mâna peste amândoi.
34 Niech tylko zdejmie zemnie rózgę swoję, a strach jego niech mię nie straszy;
Să își ia toiagul de la mine și să nu mă îngrozească spaima lui;
35 Tedy będę mówił, a nie będę się go bał; bom ja nie jest taki sam u siebie.
Atunci aș vorbi și nu m-aș teme de el; dar nu este așa cu mine.
