Matayu 14
1 Shipindi shilii mkulu gwa Galilaya Herodi kapikaniriti visoweru vya Yesu.
În acel timp, Irod, tetrarhul, a auzit de faima lui Isus;
2 Nakaka ndo Yohani Mbatiza, ayu kazyuka kulawa kwa wahowiti, “kawagambira maafisa, ayi ndo toziya kana likakala lwa kutenda mauzauza.”
Și a spus servitorilor săi: Acesta este Ioan Baptist. El a înviat dintre morți; și din această cauză se arată fapte puternice în el.
3 Herodi ndo yakalagaliriti kuwera Yohani wamkamuli, wamtawi pingu na kumtula mushibetubetu. Katenditi hangu toziya ya Herodiya mdala gwa Filipi mlongu gwakuwi.
Fiindcă Irod prinsese pe Ioan și îl legase și îl pusese în închisoare din cauza Irodiadei, soția fratelui său, Filip.
4 Toziya Yohani Mbatiza kaweriti kankumgambira Herodi, “Iherepa ndiri gwenga kumyuga Herodiya!”
Fiindcă Ioan i-a spus: Nu îți este legiuit să o ai.
5 Herodi kafiriti kumlaga Yohani Mbatiza, kumbiti katiliti wantu wa Shiyawudi toziya Yohani Mbatiza womberi wamwoniti kuwera mbuyi gwa Mlungu.
Și voind să îl ucidă, se temea de mulțimi, pentru că îl considerau [pe Ioan] ca profet.
6 Mumsambu gwa kulihola kwiwuka kwa Herodi, muhinga gwa Herodiya, kaviniti kulongolu kwa wahenga woseri. Herodi kanemeleriti nentu
Dar când s-a ținut ziua nașterii lui Irod, fiica Irodiadei a dansat înaintea lor și i-a plăcut lui Irod.
7 su kamgambiriti, “Nulirapi, hanukupi shoseri shagunduwa!”
De aceea el i-a promis cu jurământ că îi va da orice va cere.
8 Mawu gwa muhinga ulii kamhimiziyiti muhinga gwakuwi kamgambiri tati gwakuwi kulonga, “Gunupi palaa panu muluseru mtuwi gwa Yohani Mbatiza!”
Și fiind instruită dinainte de mama ei, a spus: Dă-mi aici, pe o tavă, capul lui Ioan Baptist.
9 Ata hangu mfalumi kahinginikiti, kumbiti toziya ya kulirapilira kwakuwi kulongolu kwa wahenga, kalagaliriti wamupi mtuwi muhinga ulii.
Și împăratul s-a întristat; cu toate acestea, din cauza jurământului și a celor ce ședeau la masă cu el, a poruncit să i-l dea.
10 Su kalagalira Yohani kadumulwi mtuwi mushibetubetu.
Și a trimis și a decapitat pe Ioan în închisoare.
11 Mtuwi gwa Yohani wagujega muluseru na kumupa muhinga ulii, nayomberi kagujega kwa mawu gwakuwi.
Și capul lui a fost adus pe o tavă și dat fetei; și l-a dus mamei ei.
12 Wafundwa wa Yohani wiza, wayitoliti nshimba ya Yohani na kuyisira, shakapanu wagenditi kwa Yesu na kumgambira.
Și discipolii lui au venit și au luat trupul și l-au îngropat și s-au dus și i-au spus lui Isus.
13 Yesu pakapikaniriti shisoweru kuusu Yohani, kawukiti pahala palii mumtumbwi na kagenditi pahala pa gweka. Wantu wapikiniriti aga, wamgendera Yesu kulawa lushi zyawu na wamfata kwa magulu.
Isus, când a auzit, a plecat de acolo cu o corabie într-un loc pustiu, deoparte; și când oamenii au auzit, l-au urmat pe jos afară din cetăți.
14 Yesu pakasulukiti kulawa mumtumbwi na pakaliwoniti lipinga likulu lya wantu, Kawawoneriti lusungu na kawaponiziyiti woseri yawaweriti walwala.
Și Isus a mers și a văzut o mulțime mare și i s-a făcut milă de ei și le-a vindecat bolnavii.
15 Pamihi, wafundwa wakuwi wamgendereti Yesu na walonga, “Saa zigenda kala na pahala panu pagweka. Guwalekeziyi wantu wagendi zawu naguwaleki wagendi muvijiji wakahemeri viboga.”
Și pe când se făcea seară, discipolii lui au venit la el, spunând: Acesta este un loc pustiu și timpul este de acum trecut; trimite oamenii ca să se ducă prin sate și să își cumpere de mâncare.
16 Yesu kawagambira, “Hapeni wawuki, mwenga muwayupi vintu vya kuliya!”
Dar Isus le-a spus: Ei nu trebuie să plece; dați-le voi să mănânce.
17 Womberi wamwankula, “Twana mabumunda muhanu na wasomba wawili hera.”
Iar ei i-au spus: Nu avem aici decât cinci pâini și doi pești.
18 Yesu kalonga, “Su munjegeli panu.”
Și el a spus: Aduceți-le aici la mine.
19 Kawagambira wantu walivagi pasi mumihamba, shakapanu katola mabumunda muhanu na wasomba wawili, kalola kumpindi kwa Mlungu, kalonga mayagashii Mlungu. Kagamega mabumunda na kawapanana wafundwa wakuwi na wafundwa wawapanani wantu.
Și a poruncit mulțimilor să șadă pe iarbă și a luat cele cinci pâini și cei doi pești și privind în sus spre cer a binecuvântat; și frângând a dat pâinile discipolilor, iar discipolii mulțimilor.
20 Kila muntu kaliya na kwikuta. Shakapanu wafundwa wajojinira majamanda lilongu na mbili ga vyavisigaliti.
Și au mâncat toți și au fost săturați; și au ridicat din frânturile rămase douăsprezece coșuri pline.
21 Kwa wantu woseri yawaliyiti, wapalu hera waweriti elufu muhanu pota kuwawalanga wadala na wana.
Și cei ce mâncaseră erau cam cinci mii de bărbați, în afară de femei și copii.
22 Pala palii Yesu kawagambira wafundwa wakuwi wakweni mumtumbwi na wamlongoleri kuloka kumwambu kulitanda, shipindi yomberi kankuwaaga wantu.
Și imediat Isus a constrâns pe discipolii săi să intre într-o corabie și să treacă înaintea lui de partea cealaltă, în timp ce el dădea drumul mulțimilor.
23 Pakawaagiti kala, mweni kakweniti kulugongu kugenda kumluwa Mlungu. Payisokiti pamihi, Yesu kaweriti gweka yakuwi kulii,
Și după ce a dat drumul mulțimilor, a urcat pe un munte să se roage, la o parte; și pe când s-a făcut seară, era acolo singur.
24 na shipindi ashi mtumbwi guweriti kala patali pa litanda, guweriti gugenda usegausega toziya lihega liweriti lyankuguyumbisiya.
Dar corabia era deja în mijlocul mării, aruncată de valuri; fiindcă vântul era împotrivă.
25 Payiweriti luhunjuhunju Yesu kawagendiriti wafundwa wakuwi, pakagendagenda pampindi pamashi.
Și Isus a mers la ei în a patra gardă din noapte, umblând pe mare.
26 Wafundwa wakuwi pawamwoniti pakagendagenda pampindi pamashi, watiliti nentu. Womberi washowangana pawalonga, “Shihoka ayu!”
Și când discipolii l-au văzut umblând pe mare, s-au tulburat, spunând: Este un duh; și de frică au strigat.
27 Pala palii Yesu kawagambira womberi, “Namtira, ndo neni!”
Dar imediat Isus le-a vorbit, spunând: Îndrăzniți, eu sunt; nu vă temeți!
28 Shakapanu Peteru katakula, “Mtuwa, handa nakaka ndo gwenga gung'ambiri neni nizi kwa gwenga pamashi.”
Și Petru i-a răspuns și a zis: Doamne, dacă ești tu, cheamă-mă să vin la tine pe apă.
29 Yesu kamgambira, “Gwizi!” Su Peteru kasuluka kulawa mumtumbwi na kamgendera Yesu pakagendagenda pampindi pamashi.
Iar el a spus: Vino! Și coborând din corabie, Petru a umblat pe apă să meargă la Isus.
30 Kumbiti pakawoniti liyega, kaweriti na lyoga su kanjiti kudidimila mumashi. Shakapanu kalila pakalonga, “Mtuwa! Gumponiziyi.”
Dar văzând vântul furtunos, i-a fost teamă; și începând să se scufunde a strigat, spunând: Doamne, salvează-mă.
31 Palaa palii Yesu kalitalipisiya liwoku lyakuwi kamkola na kumgambira, “Ntambu yaguhera njimiru! Iwera hashi gwana lyoga?”
Și imediat Isus a întins mâna și l-a apucat și i-a spus: Puțin credinciosule, pentru ce te-ai îndoit?
32 Woseri wakwena mumtumbwi, na liyega linyamalira.
Și după ce au intrat în corabie, vântul a încetat.
33 Shakapanu wafundwa mumtumbwi wamguwira Yesu pawalonga, “Nakaka gwenga gwa Mwana gwa Mlungu!”
Atunci cei ce erau în corabie au venit și i s-au închinat, spunând: Cu adevărat ești Fiul lui Dumnezeu.
34 Waloka litanda na kusoka lushi lwa Genezareti,
Și după ce au trecut dincolo, au venit în ținutul Ghenezaretului.
35 pahala wantu woseri wamumaniti Yesu. Su wawajega wantu yawalwala kulawa lushi zoseri za pakwegera na wamjegera Yesu.
Și când bărbații din locul acela l-au recunoscut, au trimis în întreg ținutul acela de jur împrejur și au adus la el pe toți cei ce erau bolnavi.
36 Wamluwa kawajimiri woseri yawalwaliti wapati kushinkula luwiniku lwa nguwu yakuwi na woseri yawashinkuliti waweriti wakomu.
Și l-au implorat ca numai să se atingă de marginea hainei lui; și toți câți s-au atins au fost complet însănătoșiți.
