اعداد 30

1 موسی رهبران قبایل را جمع کرد و این دستورها را از جانب خداوند به ایشان داد: «هرگاه کسی برای خداوند نذر کند یا تعهدی نماید، حق ندارد قول خود را بشکند بلکه باید آنچه را که قول داده است بجا آورد.

Și Moise a vorbit căpeteniilor triburilor referitor la copiii lui Israel, spunând: Acesta este lucrul pe care DOMNUL l-a poruncit.

2

Dacă un bărbat face o promisiune DOMNULUI, sau face un jurământ ca să își lege sufletul cu o legătură; să nu rupă cuvântul său, să facă conform cu tot ceea ce iese din gura lui.

3 «هرگاه دختری که هنوز در خانهٔ پدرش زندگی می‌کند، برای خداوند نذر کند یا تعهدی نماید،

Dacă de asemenea o femeie face o promisiune DOMNULUI și se leagă cu o legătură, fiind în casa tatălui ei, în tinerețea ei,

4 باید هر چه را قول داده است ادا نماید مگر اینکه وقتی پدرش آن را بشنود او را منع کند. در این صورت، نذر دختر خودبه‌خود باطل می‌شود و خداوند او را می‌بخشد، چون پدرش به او اجازه نداده است به آن عمل کند. ولی اگر پدرش در روزی که از نذر یا تعهد دخترش آگاه می‌شود، سکوت کند، دختر ملزم به ادای قول خویش می‌باشد.

Și tatăl ei aude promisiunea ei și legătura ei cu care și-a legat sufletul și dacă tatăl ei păstrează tăcerea față de ea, atunci toate promisiunile ei vor sta în picioare și fiecare legătură cu care și-a legat sufletul va sta în picioare.

5

Dar dacă tatăl ei îi interzice în ziua în care aude, niciuna din promisiunile ei, sau din legăturile cu care și-a legat sufletul, nu va sta în picioare; și DOMNUL o va ierta, căci tatăl ei i-a interzis.

6 «اگر زنی قبل از ازدواج نذری کرده و یا با قول نسنجیده‌ای خود را متعهد کرده باشد،

Și dacă ea are soț, când a promis, sau a rostit ceva cu buzele ei, rostirea cu care și-a legat sufletul;

7 و شوهرش از قول او باخبر شود و در همان روزی که شنید چیزی نگوید، نذر او به قوت خود باقی خواهد ماند.

Și soțul ei a auzit aceasta și a păstrat tăcerea față de ea în ziua când a auzit, atunci promisiunile ei vor sta în picioare și legăturile ei, cu care și-a legat sufletul, vor sta în picioare.

8 ولی اگر شوهرش نذر یا تعهد او را قبول نکند، مخالفت شوهر نذر او را باطل می‌سازد و خداوند آن زن را می‌بخشد.

Dar dacă soțul ei i-a interzis în ziua în care a auzit, atunci el să facă fără niciun efect promisiunea ei pe care ea a jurat-o și ceea ce a rostit ea în grabă cu buzele ei, și DOMNUL o va ierta.

9 اما اگر زن بیوه‌ای یا زنی که طلاق داده شده باشد، نذر یا تعهدی کند، باید آن را ادا نماید.

Dar fiecare promisiune a unei văduve și a celei ce este divorțată, cu care ele și-au legat sufletele, va sta în picioare împotriva ei.

10 «اگر زنی ازدواج کرده باشد و در خانهٔ شوهرش نذر یا تعهدی کند،

Și dacă ea a promis în casa soțului ei, sau și-a legat sufletul cu un legământ,

11 و شوهرش از این امر با اطلاع شود و چیزی نگوید، نذر یا تعهد او به قوت خود باقی خواهد بود.

Și soțul l-a auzit și păstrează tăcerea față de ea și nu i-a interzis, atunci toate promisiunile ei vor sta în picioare și fiecare legătură cu care și-a legat sufletul va sta în picioare.

12 ولی اگر شوهرش در آن روزی که باخبر می‌شود به او اجازه ندهد نذر یا تعهدش را به جا آورد، نذر یا تعهد آن زن باطل می‌شود و خداوند او را خواهد بخشید، چون شوهرش به او اجازه نداده است به آن عمل کند.

Dar dacă soțul ei le-a desființat complet în ziua în care le-a auzit, atunci orice iese de pe buzele ei referitor la promisiunile ei, sau referitor la legătura sufletului ei, nu va sta în picioare, soțul ei le-a făcut fără efect; și DOMNUL o va ierta.

13 پس شوهر او حق دارد نذر یا تعهد او را تأیید یا باطل نماید.

Fiecare promisiune și fiecare legătură prin legământ pentru a chinui sufletul, soțul ei le poate întemeia, sau soțul ei le poate zădărnici.

14 ولی اگر در روزی که شنید چیزی نگوید، معلوم می‌شود با آن موافقت کرده است.

Dar dacă soțul ei deja a păstrat tăcerea față de ea, de la o zi la alta, atunci el întemeiază toate promisiunile ei, sau toate legăturile ei, care sunt asupra ei; el le confirmă, deoarece a păstrat tăcerea față de ea în ziua în care le-a auzit.

15 اگر بیش از یک روز صبر نموده، بعد نذر او را باطل سازد، شوهر مسئول گناه زنش است.»

Dar dacă el, în orice fel, le zădărnicește după ce le-a auzit, atunci el să poarte nelegiuirea ei.

16 اینها دستورهایی است که خداوند به موسی داد، در مورد ادای نذر یا تعهد دختری که در خانهٔ پدرش زندگی می‌کند یا زنی که شوهر دارد.

Acestea sunt statutele pe care DOMNUL le-a poruncit lui Moise, între un bărbat și soția sa, între tată și fiica sa, fiind în tinerețea ei în casa tatălui ei.