< مزامیر 14 >
برای سالار مغنیان. مزمور داود احمق در دل خود میگوید که خدایی نیست. کارهای خود را فاسد و مکروه ساختهاند و نیکوکاری نیست. | ۱ 1 |
Mai marelui muzician, un psalm al lui David. Nebunul a spus în inima lui: Nu este Dumnezeu. Sunt corupți și au făcut fapte scârboase, niciunul nu face binele.
خداوند ازآسمان بربنی آدم نظر انداخت تا ببیند که آیا فهیم و طالب خدایی هست؟ | ۲ 2 |
DOMNUL a privit din cer peste copiii oamenilor, să vadă dacă sunt unii care înțeleg și caută pe Dumnezeu.
همه روگردانیده، با هم فاسد شدهاند. نیکوکاری نیست یکی هم نی. | ۳ 3 |
Toți s-au abătut, toți împreună s-au murdărit, nu este niciunul care să facă binele, nu, niciunul măcar.
آیا همه گناهکاران بیمعرفت هستند که قوم مرا میخورند چنانکه نان میخورند؟ و خداوندرا نمی خوانند؟ | ۴ 4 |
Nu au cunoaștere toți lucrătorii nelegiuirii? Care mănâncă pe poporul meu precum mănâncă pâine, și care nu cheamă pe DOMNUL.
آنگاه ترس بر ایشان مستولی شد، زیرا خدادر طبقه عادلان است. | ۵ 5 |
Acolo au fost în mare frică, fiindcă Dumnezeu este în mijlocul generației celui drept.
مشورت مسکین را خجل میسازید چونکه خداوند ملجای اوست. | ۶ 6 |
Ați făcut de rușine sfatul celui sărac, pentru că DOMNUL este locul lui de scăpare.
کاش که نجات اسرائیل از صهیون ظاهرمی شد! چون خداوند اسیری قوم خویش رابرگرداند، یعقوب وجد خواهد نمود و اسرائیل شادمان خواهد گردید. | ۷ 7 |
O, dacă salvarea lui Israel ar veni din Sion! Când DOMNUL aduce înapoi pe captivii poporului său, Iacob se va bucura și Israel se va veseli.