Fakkeenya 24
1 Hamootatti hin hinaafin; garee isaanii taʼuus hin hawwin;
Nu invidia pe oamenii răi, nici nu dori să fii cu ei.
2 garaan isaanii hammina malataatii; hidhiin isaaniis rakkina odeessa.
Fiindcă inima lor studiază nimicirea și buzele lor vorbesc ticăloșie.
3 Manni ogummaadhaan ijaarama; hubannaadhaanis jabeeffamee dhaabama;
Prin înțelepciune este zidită o casă; și prin înțelegere este întemeiată;
4 kutaawwan isaas, beekumsaan, qabeenya gatii guddaatii fi miidhagaadhaan guutamu.
Și prin cunoaștere vor fi încăperile umplute cu toate averile prețioase și plăcute.
5 Ogeessi humna guddaa qaba; beekaan namaa immoo jabina itti dabalata;
Un om înțelept este puternic; da, un om al cunoașterii mărește puterea.
6 waraana banuuf qajeelfama, moʼannaa argachuudhaaf immoo gorsitoota hedduu si barbaachisa.
Căci prin sfat înțelept îți vei purta războiul, și în mulțimea sfătuitorilor este siguranță.
7 Gowwaa irraa ogummaan akka malee ol fagoo dha; inni karra duratti afaan isaa hin saaqqatu.
Înțelepciunea este prea înaltă pentru un nebun; el nu își deschide gura la poartă.
8 Namni hammina malu, “Maltee” jedhama.
Cel ce plănuiește să facă răul va fi numit o persoană ticăloasă.
9 Malli gowwummaa cubbuu dha; namoonnis qoostuu ni balfu.
Gândul la nechibzuință este păcat, și batjocoritorul este urâciune pentru oameni.
10 Ati yoo gaafa rakkinaa laafte, jabinni kee dhugumaanuu xinnaa dha!
Dacă leșini în ziua de restriște, puterea ta este mică.
11 Warra gara duʼaatti geeffamaa jiran duʼa jalaa baasi; warra ajjeefamuuf qopheeffamanis oolchi.
Dacă te abții să eliberezi pe cei duși la moarte și pe aceia ce sunt gata să fie uciși,
12 Yoo ati, “Nu waan kana homaa hin beekne” jette, inni yaada namaa madaalu sun hin hubatuu? Kan lubbuu kee eegu sun waan kana hin beekuu? Inni nama hundaaf akkuma hojii isaatti gatii hin kennuu?
Dacă spui: Iată, noi nu am știut aceasta; nu ia aminte el, cel ce cumpănește inimile? Și cel ce îți păzește sufletul, nu știe aceasta? Și nu va întoarce fiecărui om conform faptelor sale?
13 Yaa ilma ko, dammi waan gaarii taʼeef nyaadhu; nadhiin dammaa sitti ni miʼaawa.
Fiul meu, mănâncă miere, pentru că este bună; și fagurele care este dulce pentru cerul gurii tale;
14 Akka ogummaan lubbuu keetti miʼaawu illee beeki; ati yoo isa argatte fuul duratti abdii qabda; abdiin kees hin citu.
Așa va fi cunoașterea înțelepciunii pentru sufletul tău; după ce ai găsit-o, atunci va fi o răsplată și așteptarea ta nu va fi stârpită.
15 Akka nama seeraan hin bulleetti mana nama qajeelaa riphxee hin eeggatin; mana jireenya isaas hin saamin.
Nu pândi stricatule, împotriva locuinței celui drept; nu jefui locul lui de odihnă;
16 Namni qajeelaan yeroo torba kufu iyyuu, deebiʼee ni kaʼaatii; namni hamaan garuu yeroo balaan itti dhufutti ni gufata.
Fiindcă un om drept cade de șapte ori și se ridică din nou, dar cel stricat va cădea în ticăloșie.
17 Yeroo diinni kee kufutti hin ililchin; yeroo inni gufatuttis garaan kee hin gammadin;
Nu te bucura când dușmanul tău cade și nu lăsa să se veselească inima ta când el se poticnește,
18 yoo kanaa achii Waaqayyo waan kanatti ni gaddaatii; dheekkamsa isaas isa irraa deebisa.
Ca nu cumva DOMNUL să vadă și să nu îi placă și să își întoarcă furia de la el.
19 Ati sababii jalʼootaatiif aariidhaan hin gubatin; hamootattis hin hinaafin.
Nu te îngrijora din cauza celor răi, nici nu fi invidios pe cei stricați,
20 Namni jalʼaan fuul duratti abdii hin qabuutii; ibsaan hamootaas ni dhaama.
Deoarece pentru cel rău nu va fi nicio răsplată; candela celui stricat va fi stinsă.
21 Yaa ilma ko, Waaqayyoo fi mootii sodaadhu; finciltootattis hin makamin;
Fiul meu, teme-te de DOMNUL și de împărat; și nu te amesteca cu cei ce sunt dedați schimbării,
22 badiisni akkuma tasaa isaanitti dhufaatii; balaa isaan lachuu fidan eenyutu beeka?
Căci nenorocirea lor va veni dintr-o dată și cine știe ruina amândurora?
23 Kunneenis jechoota ogeessaa ti: Murtii kennuu irratti nama wal caalchisuun gaarii miti:
Acestea aparțin de asemenea înțeleptului. Nu este bine să părtinești oamenii la judecată.
24 Kan nama yakka qabuun, “Ati balleessaa hin qabdu” jedhu kam iyyuu namni isa abaara; sabnis isa balaaleffata.
Cel ce spune celui stricat: Tu ești drept; pe el îl va blestema poporul, națiunile îl vor detesta;
25 Warri nama yakka hojjetu ifatan garuu ni gammadu; eebbi guddaanis ni dhufaaf.
Dar celor ce îl mustră va fi desfătare și o bună binecuvântare va veni peste ei.
26 Deebiin qajeelaan, akkuma hidhii dhungachuu ti.
Fiecare va săruta buzele celui ce dă un răspuns drept.
27 Hojii kee kan diidaa raawwadhuutii lafa qotiisaa kees qopheeffadhu; ergasii mana kee ijaarradhu.
Pregătește-ți lucrarea de afară și potrivește-ți-o la câmp, și după aceea zidește-ți casa.
28 Sababii tokko malee ollaa keetti dhugaa hin baʼin yookaan hidhii keetiin hin gowwoomsin.
Nu fi martor fără motiv împotriva aproapelui tău; și nu înșela cu buzele tale.
29 Ati, “Waanuma inni na godhe anis isa nan godha; waan inni hojjeteefis gatii isaa nan deebisa” hin jedhin.
Nu spune: Îi voi face cum mi-a făcut; îi voi întoarce omului conform faptelor sale.
30 Ani lafa qotiisaa nama dhibaaʼaa keessa baʼee, iddoo dhaabaa wayinii nama qalbii hin qabnee keessas darbe;
Am trecut pe lângă câmpul leneșului și pe lângă via omului lipsit de înțelegere,
31 qoraattiin lafa hunda guuteera; laftis aramaadhaan fudhatameera; dallaan dhagaas diigameera.
Și, iată, peste tot crescuseră spini, și mărăcini acoperiseră suprafața ei și zidul ei de piatră a fost dărâmat.
32 Ani argeen waan sana qalbeeffadhe; waanan arge sana irraas barumsa nan argadhe:
Atunci am văzut și cu grijă am luat aminte; m-am uitat la acestea și am primit instruire.
33 hirriba xinnaa; mugaatii xinnaa; xinnoo harka walitti marachuu;
Încă puțin somn, puțină ațipire, puțină încrucișare a mâinilor pentru a dormi;
34 hiyyummaanis akkuma hattuutti, deegummaanis akkuma loltuu hidhateetti sitti dhufa.
Așa va veni sărăcia ta ca unul care călătorește și lipsa ta ca un om înarmat.
