Fakkeenya 15
1 Deebiin laafaan dheekkamsa qabbaneessa; jechi hamaan garuu aarii kakaasa.
Un răspuns blând înlătură furia, dar cuvintele apăsătoare întărâtă mânia.
2 Arrabni nama ogeessaa beekumsa jaja; afaan nama gowwaa garuu gowwummaa dhangalaasa.
Limba înțelepților folosește corect cunoașterea, dar gura proștilor revarsă nechibzuință.
3 Iji Waaqayyoo idduma hunda jira; nama hamaa fi gaariis ni toʼata.
Ochii DOMNULUI sunt în fiecare loc, privind răul și binele.
4 Arrabni fayyina fidu muka jireenyaa ti; arrabni sobu garuu hafuura cabsa.
O limbă sănătoasă este un pom al vieții, dar perversitate în ea este o spărtură în duh.
5 Gowwaan adabbii abbaa isaa tuffata; namni sirreeffama fudhatu kam iyyuu garuu qalbii qabeessa.
Un nebun disprețuiește instruirea tatălui său, dar cel ce dă atenție mustrării este chibzuit.
6 Manni nama qajeelaa badhaadhummaa guddaa qaba; galiin nama hamaa garuu rakkoo isatti fida.
În casa celui drept este mult tezaur, dar în veniturile celui stricat este tulburare.
7 Arrabni nama ogeessaa beekumsa facaasa; garaan nama gowwaa garuu akkas miti.
Buzele celor înțelepți răspândesc cunoaștere, dar inima proștilor nu face la fel.
8 Waaqayyo aarsaa hamootaa ni balfa; kadhannaan tolootaa garuu isa gammachiisa.
Sacrificiul celor stricați este urâciune pentru DOMNUL, dar rugăciunea celor integri este desfătarea lui.
9 Waaqayyo karaa hamootaa ni balfa; warra qajeelummaa duukaa buʼan garuu ni jaallata.
Calea celui stricat este urâciune pentru DOMNUL, dar el iubește pe cel ce urmează dreptatea.
10 Nama daandii irraa jalʼatu adabbii hamaatu isa eeggata; kan sirreeffama jibbu ni duʼa.
Disciplinarea este apăsătoare pentru cel ce părăsește calea, iar cel ce urăște mustrarea va muri.
11 Duʼaa fi Badiisni fuula Waaqayyoo duratti beekamoo dha; yoos garaan namaa hammam caalaa haa beekamu ree! (Sheol h7585)
Iad și distrugere sunt înaintea DOMNULUI; cu cât mai mult sunt atunci inimile copiilor oamenilor. (Sheol h7585)
12 Namni qoosu sirreeffama hin jaallatu; nama ogeessaanis hin mariʼatu.
Un batjocoritor nu iubește pe cel care îl mustră, nici nu se va duce la cei înțelepți.
13 Garaan gammadu akka fuulli ifu godha; gaddi garaa garuu hafuura cabsa.
O inimă veselă face înfățișarea voioasă, dar prin întristarea inimii duhul este frânt.
14 Garaan waa qalbeeffatu beekumsa barbaada; afaan gowwaa garuu gowwummaa nyaata.
Inima celui ce are înțelegere caută cunoaștere, dar gura proștilor se hrănește din nechibzuință.
15 Barri nama hacuucamee guutumaan guutuutti gadadoo dha; garaa gammaduuf garuu guyyaan hundinuu cidha.
Toate zilele celui nenorocit sunt rele, dar cel cu o inimă veselă are un ospăț neîncetat.
16 Qabeenya guddaa rakkina of keessaa qabuu mannaa, Waaqayyoon sodaachaa waan xinnaa qabaachuu wayya.
Mai bine puțin, cu teamă de DOMNUL, decât mare tezaur cu tulburare.
17 Jibbaan cooma sangaa nyaachuu mannaa, jaalalaan raafuu nyaachuu wayya.
Mai bine o masă cu verdețuri unde este iubire, decât boul legat la iesle și ura cu el.
18 Namni dafee aaru lola kakaasa; namni obsa qabu garuu lola qabbaneessa.
Un om furios stârnește certuri, dar cel încet la mânie liniștește cearta.
19 Karaan nama dhibaaʼaa qoraattiidhaan cufama; daandiin tolootaa garuu karaa diriiraa dha.
Calea leneșului este ca o îngrăditură de spini, dar calea celor drepți este netezită.
20 Ilmi ogeessi abbaa isaa gammachiisa; namni gowwaan garuu haadha isaa tuffata.
Un fiu înțelept face veselie tatălui, dar un om prost disprețuiește pe mama sa.
21 Nama qalbii hin qabne gowwummaatu isa gammachiisa; namni hubataan garuu daandii qajeelaa irra deema.
Nechibzuința este bucurie pentru cel lipsit de înțelepciune, dar un om al înțelegerii umblă cu integritate.
22 Karoorri gorsa hin qabne fiixaan hin baʼu; garuu gorsitoota hedduudhaan ni milkaaʼa.
Fără sfat, scopurile sunt dezamăgite, dar în mulțimea sfătuitorilor sunt ele întemeiate.
23 Namni tokko deebii malu kennuudhaan gammachuu argata; dubbiin yeroo isaatti dubbatamu akkam gaarii dha!
Un om are bucurie prin răspunsul gurii sale; și ce bun este un cuvânt spus la timpul potrivit!
24 Daandiin nama hubataa akka inni siiʼoolitti gad hin buuneef gara jireenyaatti ol isa baasa. (Sheol h7585)
Pentru cel înțelept calea vieții este deasupra, ca el să se depărteze de iadul de dedesubt. (Sheol h7585)
25 Waaqayyo mana nama of tuuluu ni diiga; daangaa haadha hiyyeessaa garuu ni dhaaba.
DOMNUL va dărâma casa celui mândru, dar el va întemeia hotarul văduvei.
26 Waaqayyo yaada nama hamaa ni balfa; yaadni nama qulqulluu garuu isa gammachiisa.
Gândurile celor stricați sunt urâciune pentru DOMNUL, dar cuvintele celor puri sunt cuvinte plăcute.
27 Namni doqni maatii isaatti rakkina fida; kan mattaʼaa jibbu garuu ni jiraata.
Cel lacom de câștig își tulbură casa, dar cel ce urăște mitele, va trăi.
28 Garaan nama qajeelaa haala ittiin deebii kennu yaada; afaan nama hamaa garuu hammina dhangalaasa.
Inima celui drept studiază ca să răspundă, dar gura celor stricați revarsă lucruri rele.
29 Waaqayyo nama hamaa irraa fagoo jira; kadhannaa nama qajeelaa garuu ni dhagaʼa.
DOMNUL este departe de cei stricați, dar el ascultă rugăciunea celor drepți.
30 Fuulli ifaan garaa gammachiisa; oduun gaariinis lafee haaromsa.
Lumina ochilor bucură inima, și o veste bună îngrașă oasele.
31 Namni adabbii jireenya kennu dhaggeeffatu, ogeeyyii gidduu jiraata.
Urechea care ascultă mustrarea vieții locuiește printre cei înțelepți.
32 Namni adabbii tuffatu ofuma tuffata; kan sirreeffama fudhatu garuu hubannaa argata.
Cel ce refuză instruirea își disprețuiește propriul său suflet, dar cel ce ascultă mustrarea obține înțelegere.
33 Waaqayyoon sodaachuun ogummaa nama barsiisa; gad of qabuunis ulfina dura dhufa.
Teama de DOMNUL este instruirea înțelepciunii, și înaintea onoarei este umilința.
