< Salmenes 71 >
1 Til deg, Herre, flyr eg, lat meg aldri verta til skammar!
În tine, DOAMNE, îmi pun încrederea, să nu fiu dat niciodată de rușine!
2 Fria meg ut og berga meg ved di rettferd, bøyg ditt øyra til meg og frels meg!
Eliberează-mă în dreptatea ta și lasă-mă să scap, apleacă-ți urechea spre mine și salvează-mă.
3 Ver meg eit berg til å bu på, der eg alltid kann koma! Du hev påbode frelsa for meg, for du er mitt fjell og mi festning.
Fii tu locuința mea tare, la care să alerg întotdeauna; ai dat poruncă să mă salvezi, căci tu ești stânca mea și fortăreața mea.
4 Min Gud, berga meg frå handi til den ugudlege, frå hans neve som er urettferdig og gjer valdsverk!
Eliberează-mă, Dumnezeul meu, din mâna celui stricat, din mâna omului nedrept și crud.
5 For du er den eg vonar på, Herre, Herre, den eg set mi lit til alt frå ungdomen.
Căci tu ești speranța mea și încrederea mea Doamne Dumnezeule, din tinerețea mea.
6 På deg hev eg studt meg alt frå morsfanget; du er den som drog meg ut or morslivet, um deg vil eg alltid syngja min lovsong.
Prin tine am fost sprijinit din pântece, tu ești cel ce m-ai scos din adâncurile mamei mele; lauda mea va fi întotdeauna despre tine.
7 Som eit under hev eg vore for mange; men du er mi sterke borg.
Sunt de minune pentru mulți; dar tu ești locul meu puternic de scăpare.
8 Min munn er full av ditt lov, av di æra heile dagen.
Toată ziua să se umple gura mea cu lauda ta și cu onoarea ta.
9 Kasta meg ikkje burt i min alderdom, forlat meg ikkje når mi kraft vert til inkjes!
Nu mă lepăda în timpul bătrâneții; nu mă părăsi când puterea mea încetează.
10 For mine fiendar hev sagt um meg, og dei som lurar på mi sjæl, legg råder i hop,
Căci dușmanii mei vorbesc împotriva mea; și cei ce îmi pândesc sufletul se sfătuiesc împreună,
11 og segjer: «Gud hev forlate honom; forfylg honom og tak honom, for det er ingen som bergar!»
Spunând: Dumnezeu l-a părăsit, persecutați-l și luați-l, căci nu este nimeni să îl elibereze.
12 Gud, ver ikkje langt frå meg! Min Gud, kom meg snart til hjelp!
Dumnezeule, nu sta departe de mine; Dumnezeul meu, grăbește-te în ajutorul meu.
13 Lat deim som stend etter mitt liv, verta til skammar og ganga til grunnar! Lat deim som søkjer mi ulukka, verta klædde i spott og skam!
Să fie încurcați și mistuiți potrivnicii sufletului meu; să fie acoperiți cu ocară și dezonoare cei ce îmi caută vătămarea!
14 Men eg vil alltid venta, og stødt vil eg lova deg meir og meir.
Dar voi spera continuu și îți voi aduce tot mai mult laudă.
15 Min munn skal fortelja um di rettferd, um di frelse all dagen, for eg veit ikkje tal på deim.
Toată ziua gura mea va arăta dreptatea ta și salvarea ta, fiindcă nu știu numărul lor.
16 Eg vil koma fram med Herrens, Herrens velduge verk, eg vil forkynna di rettferd, berre di.
Voi merge în puterea Domnului DUMNEZEU, voi aminti despre dreptatea ta, doar a ta.
17 Gud, du hev lært meg upp alt frå ungdomen, og til dessa kunngjer eg dine undergjerningar.
Dumnezeule, tu m-ai învățat din tinerețea mea și până acum am vestit lucrările tale minunate.
18 Forlat meg då ikkje heller når eg vert gamall og grå, du Gud, til dess eg fær forkynna um din arm til ei onnor ætt, um di magt til kvar den som skal koma.
Acum de asemenea când sunt bătrân și încărunțit, Dumnezeule, nu mă părăsi; până când voi arăta tăria ta acestei generații și puterea ta fiecăruia ce vine.
19 Og di rettferd, Gud, når upp til det høge, du Gud, som hev gjort store ting, kven er som du?
Dreptatea ta, Dumnezeule, de asemenea este foarte înaltă, tu care ai făcut lucruri mărețe; Dumnezeule, cine este ca tine!
20 Du som hev late oss sjå mange trengslor og ulukkor, du vil gjera oss livande att og draga oss upp att or dypterne i jordi.
Tu, care mi-ai arătat tulburări mari și aspre, îmi vei da viață din nou și mă vei scoate din nou din adâncurile pământului.
21 Du vil lata meg veksa og vil venda um og trøysta meg.
Îmi vei crește măreția și mă vei mângâia din toate părțile.
22 So vil eg prisa deg med harpespel, din truskap, min Gud! Eg vil syngja deg lov med cither, du Israels Heilage.
Eu te voi lăuda de asemenea cu psalterionul, adevărul tău, Dumnezeul meu, ție îți voi cânta cu harpa, Cel Sfânt al lui Israel.
23 Mine lippor skal fegnast når eg syng deg lov, og mi sjæl, som du hev løyst ut.
Buzele mele se vor bucura mult când îți cânt; și sufletul meu, pe care tu l-ai răscumpărat.
24 Ogso tunga mi skal heile dagen kveda ut di rettferd, for dei hev vorte til skam og spott, dei som søkjer mi ulukka.
Limba mea de asemenea va vorbi despre dreptatea ta cât este ziua de lungă, pentru că ei sunt încurcați, pentru că sunt dați de rușine, cei ce îmi caută vătămarea.