Salmenes 18
1 Til songmeisteren; av Herrens tenar David, som førde fram for Herren ordi i denne songen den dag då Herren hadde frelst honom frå alle hans fiendar og frå Saul. Og han sagde: Herre, eg hev deg hjarteleg kjær, min styrke!
Mai marelui muzician, un psalm al lui David, servitorul DOMNULUI, care a spus DOMNULUI cuvintele acestei cântări în ziua în care DOMNUL l-a eliberat din mâna tuturor dușmanilor săi și din mâna lui Saul, și a spus: Te voi iubi, DOAMNE, tăria mea.
2 Herren er min berggrunn og mi festning og min frelsar; min Gud er mitt berg som eg flyr til, min skjold og mitt frelsehorn, mi borg.
DOMNUL este stânca mea și fortăreața mea și eliberatorul meu; Dumnezeul meu, tăria mea, în care mă voi încrede; pavăza mea și cornul salvării mele și turnul meu înalt.
3 Eg kallar på Herren som er høglova, og vert frelst frå mine fiendar.
Voi chema pe DOMNUL, care este demn de laudă, astfel voi fi salvat din mâna dușmanilor mei.
4 Daudsens reip var spente um meg, og bekkjer av vondskap skræmde meg.
Întristările morții m-au încercuit și potopurile de oameni neevlavioși m-au înspăimântat.
Întristările iadului m-au încercuit, capcanele morții m-au întâmpinat. (Sheol h7585)
6 I mi trengsla kalla eg på Herren, og eg ropa til min Gud; han høyrde frå sitt tempel mi røyst, og mitt rop kom for hans andlit, til hans øyro.
În strâmtorarea mea l-am chemat pe DOMNUL și am strigat către Dumnezeul meu; el mi-a auzit vocea din templul său și strigătul meu a ajuns înaintea lui, în urechile lui.
7 Og jordi skok og riste seg, og grunnvollarne i fjelli skalv, og dei skok seg, for han var vreid.
Atunci pământul s-a zguduit și s-a cutremurat, temeliile munților de asemenea s-au mișcat și s-au zguduit, pentru că s-a înfuriat.
8 Røyk steig upp or hans nase, og eld frå hans munn åt um seg; gloande kol loga frå honom.
Un fum s-a înălțat din nările lui și foc mistuia din gura lui, cărbuni s-au aprins prin el.
9 Og han lægde himmelen og steig ned, og det var kolmyrker under hans føter.
El de asemenea a aplecat cerurile și a coborât, și întuneric era sub picioarele lui.
10 Og han for fram på kerub, og flaug og sveiv på vengjerne åt vinden.
Și călărea pe un heruvim și zbura; da, el zbura pe aripile vântului.
11 Og han gjorde myrker til sitt åklæde rundt ikring seg, til sitt tjeld myrke vatn, tjukke skyer.
A făcut întunericul locul lui tainic, cortul lui de jur împrejurul lui erau ape întunecoase și nori groși ai cerurilor.
12 Frå glansen for hans andlit for hans skyer fram, hagl og gloande kol.
La strălucirea dinaintea sa, norii lui groși au trecut; grindină și cărbuni de foc.
13 Og Herren tora i himmelen, den Høgste let si røyst ljoda: hagl og gloande kol.
DOMNUL de asemenea a tunat în ceruri și cel Preaînalt a dat drumul vocii sale; grindină și cărbuni de foc.
14 Og han sende ut sine piler og spreidde deim ikring, og eldingar i mengd og fortulla deim.
Da, și-a trimis săgețile și i-a împrăștiat; și a aruncat fulgere și i-a învins.
15 Då kom djupålarne i vatnom til synes, og grunnvollarne i jordi vart berrsynte ved ditt trugsmål, Herre, ved andepusten frå din nase.
Atunci s-au văzut albiile apelor și temeliile lumii s-au dezgolit la mustrarea ta, DOAMNE, la pufnirea suflării nărilor tale.
16 Han rette ut handi frå det høge, han greip meg; han drog meg upp or store vatn.
El a trimis din înalt, m-a luat, m-a scos din multe ape.
17 Han frelste meg frå min megtige fiende og frå mine hatarar, for dei var meg for sterke.
M-a eliberat de dușmanul meu puternic și de cei ce m-au urât, fiindcă erau prea puternici pentru mine.
18 Dei for imot meg på min motgangs dag; men Herren vart min studnad.
M-au întâmpinat în ziua nenorocirii mele, dar DOMNUL a fost sprijinul meu.
19 Han førde meg ut i vidt rom; han frelste meg, for han hadde hugnad i meg.
M-a dus de asemenea într-un loc larg; m-a eliberat, pentru că a găsit plăcere în mine.
20 Herren gjorde med meg etter mi rettferd, han lønte meg etter reinleiken i mine hender.
DOMNUL m-a răsplătit conform dreptății mele, mi-a întors conform curăției mâinilor mele.
21 For eg tok vare på Herrens vegar og fall ikkje i vondskap frå min Gud.
Pentru că am ținut căile DOMNULUI și nu m-am abătut cu stricăciune de la Dumnezeul meu.
22 For alle hans lover hadde eg for auga, hans bodord støytte eg ikkje frå meg.
Pentru că toate judecățile lui au fost înaintea mea și statutele lui, nu le-am pus deoparte de la mine.
23 Og eg var ulastande for honom og tok meg i vare for mi synd.
Am fost de asemenea integru înaintea lui și m-am păzit de nelegiuirea mea.
24 Og Herren lønte meg etter mi rettferd, etter reinleiken i mine hender for hans augo.
De aceea DOMNUL mi-a întors conform dreptății mele, conform curăției mâinilor mele înaintea ochilor săi.
25 Mot den godlyndte syner du deg godlyndt, mot ulastande mann syner du deg ulastande,
Cu cel milos te vei arăta milos, cu un om integru te vei arăta integru.
26 mot den reine syner du deg rein, mot den rangsnudde gjer du deg rang.
Cu cel pur te vei arăta pur și cu cel pervers te vei arăta pervers.
27 For du frelser arme folk og tvingar høge augo ned.
Fiindcă vei salva poporul chinuit, dar vei înjosi priviri trufașe.
28 For du let mi lampa lysa klårt, Herren, min Gud, gjer mitt myrker bjart.
Fiindcă vei aprinde candela mea, DOMNUL Dumnezeul meu îmi va lumina întunericul.
29 For ved deg renner eg mot herflokkar, og ved min Gud spring eg yver murar.
Căci cu tine am alergat asupra unei cete și cu Dumnezeul meu am sărit peste zid.
30 Gud, ulastande er hans veg; Herrens ord er skirt, han er ein skjold for alle deim som flyr til honom.
Cât despre Dumnezeu, calea lui este desăvârșită, cuvântul DOMNULUI este încercat; el este o pavăză pentru toți cei ce se încred în el.
31 For kven er Gud forutan Herren, og kven er eit berg utan vår Gud?
Căci cine este Dumnezeu în afară de DOMNUL? Și cine este o stâncă în afară de Dumnezeul nostru?
32 Den Gud som gyrder meg med kraft og gjer min veg ulastande,
Dumnezeu este cel ce mă încinge cu tărie și îmi face calea desăvârșită.
33 som gjev meg føter liksom hindarne og set meg upp på mine høgder,
El îmi face picioarele ca ale căprioarei și mă așază pe locurile mele înalte.
34 som lærer upp mine hender til strid, so mine armar spenner koparbogen.
Îmi deprinde mâinile la război, ca brațele mele să frângă un arc de oțel.
35 Og du gav meg di frelsa til skjold, di høgre hand studde meg, og di småminking gjorde meg stor.
Tu de asemenea mi-ai dat scutul salvării tale și mâna ta dreaptă m-a ținut sus și bunătatea ta m-a făcut mare.
36 Du gjorde vidt rom åt mine stig under meg, og mine oklo vagga ikkje.
Mi-ai lărgit pașii sub mine, încât picioarele mele nu au alunecat.
37 Eg forfylgde mine fiendar og nådde deim og vende ikkje um fyrr eg hev gjort av med deim.
Am urmărit pe dușmanii mei și i-am ajuns și nu m-am întors înapoi până ce nu au fost mistuiți.
38 Eg slo deim i knas, so dei vann ikkje reisa seg; dei fell under føter.
I-am rănit încât nu erau în stare să se ridice; sunt căzuți sub picioarele mele.
39 Og du gyrde meg med kraft til striden; du bøygde under meg deim som stod upp imot meg.
Fiindcă m-ai încins cu tărie pentru bătălie, ai supus sub mine pe cei ce s-au ridicat împotriva mea.
40 Du let mine fiendar snu ryggen til meg, og mine hatarar, deim rudde eg ut.
Mi-ai dat de asemenea gâturile dușmanilor mei, ca să îi nimicesc pe cei ce mă urăsc.
41 Dei ropa - men der var ingen frelsar - til Herren, men han svarar deim ikkje.
Au strigat, dar nu era nimeni să îi salveze, către DOMNUL, dar nu le-a răspuns.
42 Og eg smuldrar deim som dust for vinden; som søyla på gator slo eg deim ut.
Atunci i-am pisat mărunt ca țărâna înaintea vântului, i-am aruncat precum pământul pe străzi.
43 Du frelste meg frå folke-ufred; du sette meg til hovud for heidningar; folk som eg ikkje kjende, tente meg.
M-ai scăpat de luptele poporului; și m-ai făcut capul păgânilor, un popor pe care nu l-am cunoscut mă va servi.
44 Ved gjetordet um meg lydde dei meg; framande folk smeikte for meg.
Imediat ce aud de mine, vor asculta de mine, străinii mi se vor supune.
45 Framande folk visna av og gjekk skjelvande ut or sine borger.
Străinii se vor ofili și de teamă vor ieși din locurile lor închise.
46 Herren liver, og lova er han, mitt berg, og upphøgd er den Gud som meg frelser,
DOMNUL trăiește; și binecuvântată fie stânca mea; și să fie înălțat Dumnezeul salvării mele.
47 den Gud som gjev meg hemn og legg folkeslag under meg,
Dumnezeu este cel ce îmi face dreptate și supune popoarele sub mine.
48 som frelser meg frå mine fiendar; ja - du lyfter meg høgt yver deim som stend imot meg, frå valdsmannen bergar du meg.
Mă scoate din mâna dușmanilor mei, da, tu mă înalți deasupra celor ce se ridică împotriva mea; m-ai eliberat din mâna omului violent.
49 Difor vil eg prisa deg millom heidningarne, Herre, og lovsyngja ditt namn.
De aceea îți voi aduce mulțumiri, DOAMNE, printre păgâni, și voi cânta laude numelui tău.
50 Han gjer frelsa stor for sin konge, og gjer miskunn mot den som er salva av honom, mot David og hans ætt til æveleg tid.
Mare eliberare dă împăratului său; și arată milă unsului său, lui David și seminței lui, pentru totdeauna.
