Salomos Ordsprog 24
1 Misunn ikkje vonde menneskje, og hav ikkje hug til å vera med deim.
Nu invidia pe oamenii răi, nici nu dori să fii cu ei.
2 For hjarta deira tenkjer på vald, og um ulukka talar lipporne deira.
Fiindcă inima lor studiază nimicirea și buzele lor vorbesc ticăloșie.
3 Med visdom byggjer ein hus, og med vit grunngfester ein det,
Prin înțelepciune este zidită o casă; și prin înțelegere este întemeiată;
4 og med kunnskap fær ein romi fulle av alle slag dyre og gilde ting.
Și prin cunoaștere vor fi încăperile umplute cu toate averile prețioase și plăcute.
5 Ein vis mann er sterk, og ein kunnig er veldug i kraft.
Un om înțelept este puternic; da, un om al cunoașterii mărește puterea.
6 Klok styring skal du bruka når du fører krig, hev du mange rådvise menn gjeng det godt.
Căci prin sfat înțelept îți vei purta războiul, și în mulțimea sfătuitorilor este siguranță.
7 Visdom heng for høgt for fåmingen, i porten let han ikkje upp sin munn.
Înțelepciunea este prea înaltă pentru un nebun; el nu își deschide gura la poartă.
8 Den som tenkjer på å gjere vondt, honom kallar me ein fuling.
Cel ce plănuiește să facă răul va fi numit o persoană ticăloasă.
9 Synd er dårskaps råd, og spottaren er ei gruv for folk.
Gândul la nechibzuință este păcat, și batjocoritorul este urâciune pentru oameni.
10 Misser du modet når trengsla kjem, då er di kraft for trong.
Dacă leșini în ziua de restriște, puterea ta este mică.
11 Berga deim som dei fører til dauden, og dei som vinglar til rettarstaden, haldt deim att!
Dacă te abții să eliberezi pe cei duși la moarte și pe aceia ce sunt gata să fie uciși,
12 Um du segjer: «Me visste det ikkje, ser du, » tru ikkje han som veg hjarto, skynar det, og han som agtar på sjæli di, veit det, og han løner mannen etter hans gjerning?
Dacă spui: Iată, noi nu am știut aceasta; nu ia aminte el, cel ce cumpănește inimile? Și cel ce îți păzește sufletul, nu știe aceasta? Și nu va întoarce fiecărui om conform faptelor sale?
13 Et honning, son min, for den er god, og sjølvrunnen honning er søt for din gom.
Fiul meu, mănâncă miere, pentru că este bună; și fagurele care este dulce pentru cerul gurii tale;
14 Lær sameleis visdom for sjæli di! Finn du honom, so hev du ei framtid, og di von skal ikkje verta til inkjes.
Așa va fi cunoașterea înțelepciunii pentru sufletul tău; după ce ai găsit-o, atunci va fi o răsplată și așteptarea ta nu va fi stârpită.
15 Lur ikkje, du gudlause, på rettferdig manns bustad, legg ikkje heimen hans i øyde!
Nu pândi stricatule, împotriva locuinței celui drept; nu jefui locul lui de odihnă;
16 For sju gonger dett den rettferdige og stend upp att, men dei gudlause stuper når ulukka kjem.
Fiindcă un om drept cade de șapte ori și se ridică din nou, dar cel stricat va cădea în ticăloșie.
17 Når din fiend’ fell, so gled deg ikkje, og når han stupar, fegnast ei ditt hjarta!
Nu te bucura când dușmanul tău cade și nu lăsa să se veselească inima ta când el se poticnește,
18 Elles vil Herren sjå det og mislika det og venda frå honom vreiden sin.
Ca nu cumva DOMNUL să vadă și să nu îi placă și să își întoarcă furia de la el.
19 Harmast ei yver illgjerdsmenner, misunn ikkje dei gudlause!
Nu te îngrijora din cauza celor răi, nici nu fi invidios pe cei stricați,
20 For den vonde hev ingi framtid; lampa åt gudlause sloknar.
Deoarece pentru cel rău nu va fi nicio răsplată; candela celui stricat va fi stinsă.
21 Ottast Herren, son min, og kongen! Gakk ikkje i lag med upprørsmenner!
Fiul meu, teme-te de DOMNUL și de împărat; și nu te amesteca cu cei ce sunt dedați schimbării,
22 For brått kjem ulukka yver deim, og kven veit når åri deira fær ein usæl ende?
Căci nenorocirea lor va veni dintr-o dată și cine știe ruina amândurora?
23 Desse ordi er og av vismenner. Det er ikkje godt når ein gjer mannemun i domen.
Acestea aparțin de asemenea înțeleptului. Nu este bine să părtinești oamenii la judecată.
24 Den som segjer til den skuldige: «Du er uskuldig.» Honom vil folkeslag banna og folk forbanna;
Cel ce spune celui stricat: Tu ești drept; pe el îl va blestema poporul, națiunile îl vor detesta;
25 men deim som refsar han, gjeng det vel, og velsigning av godt kjem yver deim.
Dar celor ce îl mustră va fi desfătare și o bună binecuvântare va veni peste ei.
26 Ein kyss på lipporne er det når einkvan gjev det rette svaret.
Fiecare va săruta buzele celui ce dă un răspuns drept.
27 Fullfør yrket ditt ute, og gjer det ferdigt for deg på marki! Sidan kann du byggja deg hus
Pregătește-ți lucrarea de afară și potrivește-ți-o la câmp, și după aceea zidește-ți casa.
28 ver ikkje vitne mot næsten din utan grunn, for du vil vel’kje svika med lipporne dine?
Nu fi martor fără motiv împotriva aproapelui tău; și nu înșela cu buzele tale.
29 Seg ikkje: «Som han hev gjort med meg, so vil eg gjera med han. Eg vil løna mannen etter hans gjerning.»
Nu spune: Îi voi face cum mi-a făcut; îi voi întoarce omului conform faptelor sale.
30 Eg gjekk framum ein lat manns mark, og vinhagen til eit vitlaust menneskje,
Am trecut pe lângă câmpul leneșului și pe lângă via omului lipsit de înțelegere,
31 og sjå, han var vaksen full av tistlar, grunnen var yvergrodd med netlor, og steingarden kringom var riven ned.
Și, iată, peste tot crescuseră spini, și mărăcini acoperiseră suprafața ei și zidul ei de piatră a fost dărâmat.
32 Og eg skygnde på det og agta på det, eg såg det, og denne lærdomen tok eg:
Atunci am văzut și cu grijă am luat aminte; m-am uitat la acestea și am primit instruire.
33 «Endå litt soving, endå litt blunding, endå litt kvild med henderne i kross!
Încă puțin somn, puțină ațipire, puțină încrucișare a mâinilor pentru a dormi;
34 So kjem armodi di som ein farande fant, og naudi som skjoldvæpna mann.»
Așa va veni sărăcia ta ca unul care călătorește și lipsa ta ca un om înarmat.
