< Salomos Ordsprog 12 >
1 Den som elskar age, elskar kunnskap, men den som hatar refsing, han er fåvis.
Oricine iubește instruirea iubește cunoașterea, dar cel ce urăște mustrarea este neghiob.
2 Den gode vinn seg hugnad hjå Herren, men den meinsløge fordømer han.
Un om bun obține favoarea DOMNULUI, dar pe un om al planurilor stricate el îl va condamna.
3 Ingen mann vert stød av gudløysa, men roti åt rettferdige kann ingen rikka.
Un om nu va fi întemeiat prin stricăciune, dar rădăcina celor drepți nu va fi mutată.
4 Ei fagna kona er ein krans for mannen sin, eit skjemda ting er fæl som ròt i beini hans.
O femeie virtuoasă este o coroană pentru soțul ei, dar cea care îl face de rușine este ca putregaiul în oasele lui.
5 Tankar hjå rettferdige tenkjer er det som rett er, dei råder som ugudlege legg upp, er svik.
Gândurile celor drepți sunt drepte, dar sfaturile celor stricați sunt înșelăciune.
6 Ordi hjå ugudlege gjeng ut på luring etter blod, men ærlege vert berga ved sin munn.
Cuvintele celor stricați sunt pentru a pândi pentru sânge, dar gura celor integri îi va elibera.
7 Ugudlege vert kasta i koll, og so er det ute med deim, men rettferdige folks hus stend fast.
Cei stricați sunt doborâți și nu mai sunt, dar casa celor drepți va sta în picioare.
8 Ein mann fær ros alt etter som vitet hans er, men den ranglyndte kjem i vanvyrdnad.
Un om va fi lăudat după înțelepciunea sa, dar cel cu o inimă perversă va fi disprețuit.
9 Betre småmann med ein tenar enn låst vera storkar og ikkje ha mat.
Cel ce este disprețuit și are un servitor este mai bun decât cel ce își dă onoare și îi lipsește pâinea.
10 Den rettferdige veit korleis buskapen har det, men hardt er hjarta hjå ugudlege folk.
Un om drept dă atenție vieții animalului său, dar îndurările blânde ale celor stricați sunt crude.
11 Den som dyrkar si jord, fær mette av brød, den som fer etter fåfengde ting, er fåvis.
Cel ce își ară pământul va fi săturat cu pâine, dar cel ce urmează persoane de nimic este lipsit de înțelegere.
12 Ein gudlaus hev hug til vonde folks garn, men roti åt rettferdige gjev frukt.
Cel stricat dorește prada oamenilor răi, dar rădăcina celor drepți rodește.
13 Lippe-synd er snara vond, men den rettferdige slepp ut or trengsla.
Cel stricat este prins în capcană prin fărădelegea buzelor sale, dar cel drept va ieși din tulburare.
14 Av sin munns frukt fær ein mann sin gode mette, og eit menneskje fær att det han hev gjort med sine hender.
Un om va fi săturat cu bine prin rodul gurii sale, și recompensa mâinilor omului îi va fi restituită.
15 Uvitingen held sin eigen veg for den rette, men den vise høyrer på råd.
Calea unui nebun este dreaptă în propriii lui ochi, dar cel ce dă ascultare sfatului este înțelept.
16 Når uvitingen er vreid, vert det kjent same dagen, men den kloke løyner skjemsla.
Furia unui nebun este imediat cunoscută, dar un om chibzuit acoperă rușinea.
17 Den som andar ærlegskap, segjer det som rett er, men det falske vitnet talar svik.
Cel ce spune adevăr declară dreptate, dar un martor fals, înșelăciune.
18 Mang ein fer med svall som sverdstyng; men tunga åt dei vise, ho er lækjedom.
Este unul care vorbește ca străpungerile unei săbii, dar limba celor înțelepți este sănătate.
19 Sanningslippa held seg æveleg, men falske tunga berre i ein augneblink.
Buza adevărului va fi întemeiată, pentru totdeauna, dar o limbă mincinoasă este numai pentru o clipă.
20 Svik er i deira hjarta som smider vondt i hop, men dei som rå’r til fred, hev gleda.
Înșelăciune este în inima celor ce plănuiesc răul, dar a sfătuitorilor păcii este bucuria.
21 Inkje vondt den rettferdige råkar, men gudlause fær ulukka i fullaste mål.
Niciun rău nu se va întâmpla celui drept, dar cei stricați vor fi umpluți cu ticăloșii.
22 Ei stygja for Herren er ljugarlippor, men han likar deim som fer fram med truskap.
Buze mincinoase sunt urâciune pentru DOMNUL, dar cei ce lucrează după adevăr sunt desfătarea lui.
23 Ein klok mann løynar kunnskap, men dåre-hjarta ropar ut vitløysa.
Un om chibzuit ascunde cunoaștere, dar inima proștilor vestește nechibzuință.
24 Strævsam hand kjem upp til herrevelde, men leta fører til trældom.
Mâna celor harnici va conduce, dar cel leneș va fi sub tribut.
25 Sorg i mannens hjarta bøygjer det ned, men eit godt ord gjev det gleda.
Întristarea din inima omului o face să se aplece, dar un cuvânt bun face inima veselă.
26 Den rettferdige rettleider næsten sin, men vegen åt gudlause fører deim vilt.
Cel drept este nespus mai bun decât vecinul său, dar calea celor stricați îi amăgește.
27 Letingen steikjer ikkje si veidn, men annsemd er rikdom so dyr for menneskja.
Leneșul nu își frige vânatul, dar averea omului harnic este prețioasă.
28 På rettferds stig er liv, og gonga på vegen gjeng ikkje til dauden.
În calea dreptății este viață, și în cărarea ei nu este moarte.