Predikerens 10
1 Eiterflugor set illtev og æsing i salven åt salvemakeren; ein grand dårskap veg meir enn visdom, meir enn æra.
Muștele moarte fac untdelemnul parfumierului să trimită o aromă împuțită; tot așa îi face o mică prostie celui însemnat pentru înțelepciune și onoare.
2 Vismanns-hug til retta gjeng, og dåre-hug til keiva.
Inima unui înțelept este la dreapta lui, dar inima prostului la stânga lui.
3 Og kvar helst dåren gjeng, tryt vitet hans, og han segjer frå til kvar og ein at han er ein dåre.
Da, de asemenea, când cel ce este prost umblă pe cale, îi lipsește înțelepciunea și el spune tuturor că este prost.
4 Um hovdings vreide reiser seg mot deg, so gakk ikkje frå din post! For roleg åtferd hindrar mange synder.
Dacă duhul stăpânului se ridică împotriva ta, nu îți părăsi locul, căci cedarea alină ofense mari.
5 Det er ei ulukka som eg hev set under soli liksom eit mistak som kjem frå ein magthavar:
Este un rău pe care l-am văzut sub soare, ca pe o eroare [care] iese de la stăpân;
6 Dårskapen er sett i høge sessar, og rikfolk lyt sitja lågt.
Prostia este așezată în mare demnitate și cei bogați șed într-un loc jos.
7 Eg hev set trælar på hesteryggen og hovdingar ganga på sin fot som trælar.
Am văzut servitori pe cai și prinți umblând ca servitori pe pământ.
8 Den som grev ei grav, kann stupa nedi, og den som riv ein mur, kann ormen stinga.
Cel ce sapă o groapă va cădea în ea; și pe oricine sparge un gard, îl va mușca un șarpe.
9 Den som bryt stein, kann få mein; den som høgg ved, kann koma ut i fåre.
Oricine îndepărtează pietre va fi rănit de ele, și cel ce despică lemne va fi în pericol prin ele.
10 Når øksi ikkje bit og han ei slipar eggi, då lyt han bruka dess meir magt. Men visdomen veit å vøla til.
Dacă fierul este tocit și el nu ascute tăișul, atunci trebuie să pună mai multă putere; dar înțelepciunea este de folos pentru a îndrepta.
11 Når ormen sting fyrr ein fær mana, hev manaren ingen fyremun.
Cu adevărat șarpele va mușca fără fermecare, și un guraliv nu este mai bun.
12 Ord av vismanns munn er gudlege, men lipporne på dåren gløyper honom sjølv.
Cuvintele gurii unui om înțelept sunt cu har, dar buzele unui prost îl vor înghiți.
13 Dei fyrste ordi i hans munn er dårskap, og røda endar reint i arge vitløysa.
Începutul cuvintelor gurii sale este prostie, și sfârșitul vorbirii sale este nebunie răutăcioasă.
14 Dåren brukar mange ord, endå ingen mann veit kva som henda skal, og kva som etter hans tid henda skal, kven kann segja honom det?
Un prost de asemenea este plin de cuvinte, un om nu poate spune ce va fi; și ce va fi după el, cine îi poate spune?
15 Dåren møder seg med maset sitt, han som ikkje ein gong veit å gå til byen.
Munca prostului obosește pe fiecare dintre ei, pentru că el nu știe cum să meargă la cetate.
16 Usælt er du land som hev eit barn til konge, og fyrstar som held etarlag um morgonen!
Vai ție, țară, când împăratul tău este un copil și prinții tăi mănâncă dimineața!
17 Sælt er du land som hev ein adelboren konge, og fyrstar som held sine mål i rette tid på kara-vis og ei med fyll!
Binecuvântată ești tu, țară, când împăratul tău este fiul nobililor și prinții tăi mănâncă la timpul cuvenit, pentru putere și nu pentru beție!
18 Når leta rår, sig bjelkarne ned, og huset lek når henderne heng. -
Prin multă lene clădirea se degradează, și prin trândăvia mâinilor, casa se prăbușește.
19 Til gaman held dei gilde, og vin gjev livet gleda, og pengar greider alt.
Ospățul se face pentru râs și vinul înveselește, dar banii răspund la toate.
20 Ikkje ein gong i tankarne må du banna ein konge, og ikkje i ditt sengrom banna ein rikmann. For himmelens fuglar ber ljoden burt, og dei fløygde melder din tala.
Nu blestema pe împărat, nici chiar în gândul tău; și nu blestema pe bogat în camera ta de culcare, pentru că o pasăre a cerului va purta vocea și o înaripată va spune acest lucru.
