2 Samuel 22
1 David kvad dette kvædet åt Herren då Herren hadde frelst honom frå alle uvenerne sine, og frå Saul:
Și David a spus DOMNULUI cuvintele acestei cântări în ziua în care DOMNUL l-a eliberat din mâna tuturor dușmanilor săi și din mâna lui Saul;
2 «Herren er mitt berg og mi festning og min frelsar.
Și a spus: DOMNUL este stânca mea și fortăreața mea și eliberatorul meu;
3 Gud er mitt berg som eg flyr til! Min skjold og mitt frelseshorn Mi høge borg! mi livd! Frelsaren min som friar meg ifrå vald!
Dumnezeul stâncii mele; în el mă voi încrede; el este scutul meu și cornul salvării mele, turnul meu înalt și locul meu de scăpare, salvatorul meu; tu mă salvezi din violență.
4 Eg kallar på Herren, den høglova: Frå fiendarne mine frelsar han meg.
Voi chema pe DOMNUL, care este demn de laudă; astfel voi fi salvat din mâna dușmanilor mei.
5 Daudens brot og brand kringsette meg. Straumar av vondskap skræmde meg.
Când valurile morții m-au încercuit, potopurile oamenilor neevlavioși m-au înspăimântat;
Întristările iadului m-au încercuit; capcanele morții m-au întâmpinat. (Sheol h7585)
7 Men Herren kalla eg på i mi trengsla, eg ropa til min Gud. Han høyrde frå templet sitt røysti mi, mitt rop rakk fram til øyro hans.
În strâmtorarea mea l-am chemat pe DOMNUL și am strigat către Dumnezeul meu; și el mi-a auzit vocea din templul său și strigătul meu a ajuns în urechile lui.
8 Jordi skok seg og skalv, himmelens grunnvollar dirra, Dei skok seg, for harmen hans loga upp:
Atunci pământul s-a zguduit și s-a cutremurat; temeliile cerului s-au mișcat și au fost zguduite, pentru că s-a înfuriat.
9 Røyk steig upp frå nasen hans, eld frå munnen hans åt ikring seg, gloande kol loga frå honom.
Un fum s-a înălțat din nările lui și foc mistuia din gura lui; cărbuni s-au aprins prin el.
10 Han lægde himmelen og steig ned, med kolmyrker under føterne sine.
El de asemenea a aplecat cerurile și a coborât; și întuneric era sub picioarele lui.
11 Han for fram på kerub og flaug og sveiv på vengjerne åt vinden.
Și călărea pe un heruvim și zbura; și a fost văzut pe aripile vântului.
12 Myrkret gjorde han til åklæde kring seg, tjeldet hans var myrke vatn, tjukke skyer.
Și a făcut întunericul să fie corturi de jur împrejurul lui, ape întunecoase și nori groși ai cerurilor.
13 Frå glansen fyre andlitet hans brann gloande kol.
Prin strălucirea de dinaintea sa au fost aprinși cărbuni de foc.
14 Herren tora i himmelen, den Høgste let høyra si røyst:
DOMNUL a tunat din cer și cel Preaînalt și-a înălțat vocea.
15 Pilerne sine skaut han og spreidde deim, eldingar sende han og fortulla deim.
Și a trimis săgeți și i-a împrăștiat; fulgerul și i-a învins.
16 Djupålarne i havet kom upp i dagen, grunnvollarne i jordi vart berrsynte ved Herrens trugsmål, ved andepusten frå hans nase.
Și albiile apelor au apărut, temeliile lumii s-au dezgolit, la mustrarea DOMNULUI, la pufnirea suflării nărilor sale.
17 Han rette ut handi frå høgdi og greip meg, han drog meg upp or store vatn.
El a trimis din înalt, m-a luat, m-a scos din multe ape.
18 Han frelste meg frå min megtige fiende, frå uvenern’ mine, dei var meg for sterke.
M-a eliberat de dușmanul meu puternic și de cei ce m-au urât; fiindcă erau prea puternici pentru mine.
19 Dei for imot meg på motgangsdagen; men Herren vart studnaden min.
M-au întâmpinat în ziua nenorocirii mele, dar DOMNUL a fost sprijinul meu.
20 Han førde meg ut i vidt rom. Han frelste meg, for han hadde hugnad i meg.
M-a dus de asemenea într-un loc larg; m-a eliberat, pentru că a găsit plăcere în mine.
21 Herren gjorde med meg etter rettferdi mi, han lønte meg etter reinleiken i henderne mine.
DOMNUL m-a răsplătit conform dreptății mele; mi-a întors conform curăției mâinilor mele.
22 For eg tok vare på Herrens vegar, fall ikkje i vondskap frå min Gud.
Pentru că am ținut căile DOMNULUI și nu m-am abătut cu stricăciune de la Dumnezeul meu.
23 Nei, alle hans rettar hadde eg for auga, bodordi hans veik eg ikkje ifrå.
Pentru că toate judecățile lui au fost înaintea mea; și cât despre statutele lui, nu m-am depărtat de ele.
24 So var eg ulastande for honom og tok meg i vare for mi synd.
Am fost de asemenea integru înaintea lui și m-am păzit de nelegiuirea mea.
25 Og Herren lønte meg etter mi rettferd, etter reinleiken min for hans augo.
De aceea DOMNUL mi-a întors conform dreptății mele, conform curăției mâinilor mele înaintea ochilor săi.
26 Mot den godlyndte syner du deg godlyndt, mot ulastande kjempa ulastande.
Cu cel milos te vei arăta milos; și cu omul integru te vei arăta integru.
27 Mot den reine syner du deg rein, mot den rangsnudde syner du deg rang.
Cu cel pur te vei arăta pur; și cu cel pervers te vei arăta fără gust.
28 For du frelsar arme folk, men augo dine er mot dei ovmodige til å tvinga deim ned.
Și pe poporul chinuit îl vei salva; dar ochii tăi sunt asupra celor trufași, ca să îi înjosești.
29 For du er mi lampa, Herre, og Herren gjer myrkret mitt bjart.
Fiindcă tu ești candela mea DOAMNE și DOMNUL îmi va lumina întunericul.
30 Ved deg eg renner mot herflokkar, ved min Gud stormar eg murar.
Căci cu tine am alergat asupra unei cete; și cu Dumnezeul meu am sărit peste zid.
31 Gud, ulastande er hans veg; Herrens ord er skirt, han er ein skjold for alle deim som flyr til honom.
Cât despre Dumnezeu, calea lui este desăvârșită, cuvântul DOMNULUI este încercat; el este o pavăză pentru toți cei ce se încred în el.
32 For kven er Gud forutan Herren? Kven er eit berg utan vår Gud?
Căci cine este Dumnezeu în afară de DOMNUL? Și cine este o stâncă în afară de Dumnezeul nostru?
33 Gud, han som gyrder meg med kraft, og leider den ulastande på hans veg,
Dumnezeu este tăria și puterea mea; și îmi face calea desăvârșită.
34 som gjev meg føter liksom hindarne, og set meg upp på høgderne mine,
El îmi face picioarele ca ale căprioarei și mă așază pe locurile mele înalte.
35 som lærer henderne mine upp til strid, so armarne spenner koparbogen.
Îmi deprinde mâinile la război, ca brațele mele să frângă un arc de oțel.
36 Du gav meg frelsa di til skjold, og småminkingi di ho gjorde meg stor.
Tu de asemenea mi-ai dat scutul salvării tale; și bunătatea ta m-a făcut mare.
37 Du gjorde rom for stigi mine, og oklo mine vagga ikkje.
Mi-ai lărgit pașii sub mine, încât picioarele mele nu au alunecat.
38 Eg forfylgde fiendarne mine og tynte deim. Eg vende ikkje um fyrr eg fekk gjort ende på deim.
Am urmărit pe dușmanii mei și i-am nimicit și nu m-am întors înapoi până nu i-am mistuit.
39 Eg gjorde ende på deim og slo deim i knas, so dei vann ikkje reisa seg. Dei fall under føterne mine.
Și i-am mistuit și i-am rănit, încât nu erau în stare să se ridice; da, sunt căzuți sub picioarele mele.
40 Du gyrde meg med kraft til striden. Du bøygde motmennern’ mine under meg.
Fiindcă m-ai încins cu tărie pentru bătălie, ai supus sub mine pe cei ce s-au ridicat împotriva mea.
41 Fiendarne mine let du snu ryggen til meg, deim som hatar meg, rudde eg ut.
Mi-ai dat de asemenea gâturile dușmanilor mei, ca să îi nimicesc pe cei ce mă urăsc.
42 Dei såg seg um - men ingen frelste - til Herren, men han svara deim ikkje.
Au privit, dar nu era nimeni să îi salveze; strigau chiar către DOMNUL, dar nu le-a răspuns.
43 Eg smuldra deim som dust på jordi; som søyla på gator krasa eg deim; eg trakka deim ned.
Atunci i-am pisat mărunt ca țărâna pământului, i-am călcat ca pe noroiul străzii și i-am împrăștiat.
44 Du frelste meg ut or mitt folks ufred, til hovud for heidningar vara du meg; folk som eg ikkje kjende, tente meg.
M-ai scăpat de asemenea de luptele poporului meu, m-ai ținut să fiu capul păgânilor, un popor pe care nu l-am cunoscut, mă va servi.
45 Ukjende folk smeikte for meg, ved gjetordet um meg lydde dei meg.
Străinii mi se vor supune; imediat ce aud, vor asculta de mine.
46 Ja, framandfolk visna av, gjekk skjelvande ut or borgerne sine.
Străinii se vor ofili și de teamă vor ieși din locurile lor închise.
47 Herren liver! lova vere han, mitt berg! Ja, upphøgd vere Gud, mitt frelse-berg,
DOMNUL trăiește; și binecuvântată fie stânca mea; și să fie înălțat Dumnezeul stâncii salvării mele.
48 Gud som gjev meg hemn, legg folkeslag under meg
Dumnezeu este cel ce îmi face dreptate și care doboară popoarele sub mine,
49 og fører meg ut frå fiendarne mine! Ja - du som lyfter meg høgt yver motmennern’ mine og bergar meg undan frå valdsmanns hand!
Și care mă scoate din mâna dușmanilor mei; tu de asemenea m-ai înălțat deasupra celor ce s-au ridicat împotriva mea; m-ai eliberat de omul violent.
50 Difor, Herre, vil eg prisa deg millom heidningarn’, og lovsyngja ditt namn.
De aceea îți voi aduce mulțumiri, DOAMNE, printre păgâni și voi cânta laude numelui tău.
51 For han gjer kongen sin sigersæl, gjer miskunn mot honom han salva, mot David og ætti hans til æveleg tid.»
El este turnul salvării pentru împăratul său; și arată milă unsului său, lui David și seminței lui pentru totdeauna.
