Salmenes 130

1 En sang ved festreisene. Av det dype kaller jeg på dig, Herre!

O cântare a treptelor, a lui David. Din adâncuri am strigat către tine, DOAMNE.

2 Herre, hør min røst, la dine ører akte på mine inderlige bønners røst!

Doamne, dă ascultare vocii mele; urechile tale să fie atente la vocea cererilor mele.

3 Dersom du, Herre, vil gjemme på misgjerninger, Herre, hvem kan da bli stående?

Dacă tu, DOAMNE, ai însemna nelegiuirile, Doamne, cine ar sta în picioare?

4 For hos dig er forlatelsen, forat du må fryktes.

Dar la tine este iertare, ca să fii de temut.

5 Jeg bier efter Herren, min sjel bier, og jeg venter på hans ord.

Eu aștept pe DOMNUL, sufletul meu așteaptă și eu sper în cuvântul lui.

6 Min sjel venter på Herren mere enn vektere på morgenen, vektere på morgenen.

Sufletul meu așteaptă pe Domnul mai mult decât străjerii venirea dimineții, da, decât străjerii venirea dimineții.

7 Vent på Herren, Israel! For hos Herren er miskunnheten, og megen forløsning er hos ham,

Să spere Israel în DOMNUL, căci la DOMNUL este milă și la el este multă răscumpărare.

8 og han skal forløse Israel fra alle dets misgjerninger.

Și va răscumpăra pe Israel din toate nelegiuirile lui.