Salmenes 120

1 En sang ved festreisene. Til Herren ropte jeg i min nød, og han svarte mig.

O cântare a treptelor. În strâmtorarea mea am strigat către DOMNUL și el m-a ascultat.

2 Herre, fri min sjel fra en løgnaktig lebe, fra en falsk tunge!

Scapă-mi sufletul, DOAMNE, de buzele mincinoase și de limba înșelătoare.

3 Hvad vil han gi dig, og hvad mere vil han gi dig, du falske tunge?

Ce ți se va da? Sau ce ți se va face, limbă mincinoasă?

4 Voldsmannens skarpe piler og glør av gyvelbusken.

Săgeți ascuțite ale celui tare, cu cărbuni de ienupăr.

5 Ve mig, at jeg lever som fremmed iblandt Mesek, at jeg bor ved Kedars telt!

Vai mie, că locuiesc temporar în Meșec, că locuiesc în corturile Chedarului.

6 Lenge nok har min sjel bodd hos dem som hater fred.

Sufletul meu a locuit mult cu cel ce urăște pacea.

7 Jeg er bare fred, men når jeg taler, er de ferdige til krig.

Eu sunt pentru pace, dar când vorbesc eu, ei sunt pentru război.