Salmenes 104
1 Min sjel, lov Herren! Herre min Gud, du er såre stor, høihet og herlighet har du iklædd dig.
Binecuvântează pe DOMNUL, suflete al meu. DOAMNE Dumnezeul meu, tu ești foarte mare; tu ești îmbrăcat cu onoare și maiestate.
2 Han hyller sig i lys som i et klædebon, han spenner himmelen ut som et telt,
Cel care se acoperă cu lumină precum cu o haină, cel care întinde cerurile ca pe o perdea,
3 han som tømrer i vannene sine høie saler, han som gjør skyene til sin vogn, som farer frem på vindens vinger.
Cel care pune bârnele cămărilor lui în ape, cel care face din nori carul său; cel care umblă pe aripile vântului;
4 Han gjør vinder til sine engler, luende ild til sine tjenere.
Cel care face îngerii lui duhuri; pe servitorii lui un foc arzând;
5 Han grunnfestet jorden på dens støtter, den skal ikke rokkes i all evighet.
Care a pus fundațiile pământului, ca să nu fie clintit niciodată.
6 Du hadde dekket den med dype vann som med et klædebon; vannene stod over fjellene.
Tu l-ai acoperit cu adâncul precum cu o haină, apele au stat deasupra munților.
7 For din trusel flydde de, for din tordens røst for de hastig bort.
La mustrarea ta ele au fugit; la vocea tunetului tău au plecat în grabă.
8 De steg op til fjellene, fór ned i dalene, til det sted du hadde grunnfestet for dem.
Ele urcă pe munți; coboară pe văi spre locul pe care tu l-ai întemeiat pentru ele.
9 En grense satte du, som de ikke skal overskride; de skal ikke vende tilbake for å dekke jorden.
Ai așezat un hotar ca ele să nu treacă peste el, ca să nu se întoarcă din nou să acopere pământul.
10 Han lar kilder springe frem i dalene; mellem fjellene går de.
El trimite izvoarele în văile care aleargă printre dealuri.
11 De gir alle markens dyr å drikke; villeslene slukker sin tørst.
Ele adapă fiecare fiară a câmpului, măgarii sălbatici își astâmpără setea.
12 Over dem bor himmelens fugler; mellem grenene lar de høre sin røst.
Prin ele păsările cerului, care cântă printre ramuri, își vor avea locuințele.
13 Han vanner fjellene fra sine høie saler; av dine gjerningers frukt mettes jorden.
El adapă dealurile din cămările lui, pământul este săturat cu rodul lucrărilor tale.
14 Han lar gress gro for feet og urter til menneskets tjeneste, til å få brød frem av jorden.
El face să crească iarba pentru vite și verdeață pentru folosul omului, ca să aducă hrană din pământ;
15 Og vin gleder menneskets hjerte, så den gjør åsynet mer skinnende enn olje, og brød styrker menneskets hjerte.
Și vin, care face inima omului veselă, și untdelemn pentru a face fața lui să strălucească și pâine care întărește inima omului.
16 Herrens trær mettes, Libanons sedrer som han har plantet,
Copacii DOMNULUI sunt plini de sevă; cedrii Libanului, pe care i-a sădit,
17 der hvor fuglene bygger rede, storken som har sin bolig i cypressene.
Unde păsările își fac cuiburile; cât despre barză, brazii sunt casa ei.
18 De høie fjell er for stengjetene, klippene er tilflukt for fjellgrevlingene.
Dealurile înalte sunt un loc de scăpare pentru caprele sălbatice; și stâncile pentru iepuri.
19 Han gjorde månen til å fastsette tidene; solen kjenner sin nedgangstid.
El a rânduit luna pentru anotimpuri, soarele își cunoaște apusul.
20 Du gjør mørke, og det blir natt; i den rører sig alle dyrene i skogen.
Tu faci întuneric și este noapte, în care toate fiarele pădurii se furișează.
21 De unge løver brøler efter rov, for å kreve sin føde av Gud.
Leii tineri răcnesc după prada lor și își caută hrana de la Dumnezeu.
22 Solen går op, de trekker sig tilbake og legger sig i sine boliger.
Soarele răsare, ei se adună și se culcă în vizuinile lor.
23 Mennesket går ut til sin gjerning og til sitt arbeid inntil aftenen.
Omul iese la lucrarea lui și la munca lui până seara.
24 Hvor mange dine gjerninger er, Herre! Du gjorde dem alle viselig; jorden er full av det du har skapt.
DOAMNE, cât de multe sunt lucrările tale! În înțelepciune le-ai făcut pe toate, pământul este plin de bogățiile tale.
25 Der er havet, stort og vidtstrakt; der er en vrimmel uten tall, der er dyr, både små og store.
Așa este această măreață și largă mare, în care sunt nenumărate lucruri furișându-se, deopotrivă fiare mici și mari.
26 Der går skibene, Leviatan, som du skapte til å leke sig der.
Acolo merg corăbiile, acolo este acel leviatan, tu l-ai făcut să se joace în ea.
27 Alle venter de på dig, at du skal gi dem deres føde i sin tid.
Acestea toate te așteptă, ca să le dai hrana la timpul cuvenit.
28 Du gir dem, de sanker; du oplater din hånd, de mettes med godt.
Ce le dai, ele adună, tu îți deschizi mâna, ele se umplă cu bunătăți.
29 Du skjuler ditt åsyn, de forferdes; du drar deres livsånde tilbake, de dør og vender tilbake til sitt støv.
Îți ascunzi fața, ele se tulbură; le iei suflarea, ele mor și se întorc în țărâna lor.
30 Du sender din Ånd ut, de skapes, og du gjør jordens skikkelse ny igjen.
Trimiți duhul tău, ele sunt create și înnoiești fața pământului.
31 Herrens ære være til evig tid! Herren glede sig i sine gjerninger!
Gloria DOMNULUI va dăinui pentru totdeauna, DOMNUL se va bucura în lucrările lui.
32 Han som ser til jorden, og den bever, som rører ved fjellene, og de ryker.
El se uită pe pământ și acesta tremură, atinge dealurile și ele fumegă.
33 Jeg vil lovsynge Herren så lenge jeg lever; jeg vil synge for min Gud så lenge jeg er til.
Voi cânta DOMNULUI cât timp trăiesc, voi cânta laudă Dumnezeului meu cât timp voi fi.
34 Måtte min tale tekkes ham! Jeg vil glede mig i Herren!
Meditația mea despre el va fi dulce, mă voi veseli în DOMNUL.
35 Men måtte syndere utryddes av jorden, og ugudelige ikke mere finnes! Min sjel, lov Herren! Halleluja!
Să fie mistuiți păcătoșii de pe pământ și să nu mai fie cei stricați. Binecuvântează pe DOMNUL, suflete al meu. Lăudați pe DOMNUL.
