Salomos Ordsprog 19
1 Bedre er en fattig som vandrer i ustraffelighet, enn en mann med falske leber, som tillike er en dåre.
Mai bine săracul care umblă în integritatea lui, decât cel pervers în buzele lui și este un prost.
2 Også den som ikke bruker omtanke, går det ille, og den som er for snar på foten, treder feil.
De asemenea, nu este bine ca sufletul să fie lipsit de cunoaștere; și cel ce se grăbește cu picioarele sale păcătuiește.
3 Menneskets egen dårskap ødelegger hans vei, men i sitt hjerte vredes han på Herren.
Nechibzuința omului îi pervertește calea, și inima sa se înfurie împotriva DOMNULUI.
4 Rikdom skaper mange venner, den fattige blir skilt fra sin venn.
Averea face mulți prieteni, dar săracul este separat de aproapele său.
5 Et falskt vidne skal ikke bli ustraffet, og den som taler løgn, skal ikke komme unda.
Un martor fals nu va rămâne nepedepsit și cel ce vântură minciuni nu va scăpa.
6 Mange smigrer for den gavmilde, og enhver er venn med den som er rundhåndet.
Mulți vor implora favoarea prințului, și fiecare om este prietenul celui ce dă daruri.
7 Den fattiges frender hater ham alle; enda mere holder hans venner sig borte fra ham. Han jager efter ord som ikke er å finne.
Toți frații celui sărac îl urăsc; cu cât mai mult se îndepărtează prietenii lui de el? El îi urmărește cu vorbe, totuși ei îi lipsesc.
8 Den som vinner forstand, elsker sitt liv; den som holder fast ved visdom, finner lykke.
Cel ce obține înțelepciune își iubește propriul suflet; cel ce păstrează înțelegerea va găsi binele.
9 Et falskt vidne skal ikke bli ustraffet, og den som taler løgn, skal omkomme.
Un martor fals nu va rămâne nepedepsit și cel ce vântură minciuni va pieri.
10 Vellevnet høver ikke for en dåre, enda mindre høver det for en træl å herske over fyrster.
Desfătarea nu este potrivită pentru un prost; cu atât mai puțin pentru un servitor să aibă conducere peste prinți.
11 Et menneskes klokskap gjør ham langmodig, og det er hans ære at han overser krenkelser.
Discernământul unui om amână mânia sa; și este gloria lui să treacă cu vederea o fărădelege.
12 En konges vrede er som løvens brøl, men hans yndest som dugg på urter.
Furia împăratului este ca răgetul leului, dar favoarea lui este ca roua peste iarbă.
13 En uforstandig sønn er bare til ulykke for sin far, og en kvinnes tretter er et stadig takdrypp.
Un fiu prost este nenorocirea tatălui său, și certurile soției sunt picurare neîncetată.
14 Hus og gods er en arv fra foreldre, men en forstandig kvinne er en gave fra Herren.
Casa și averile sunt moștenirea părinților, și o soție chibzuită este de la DOMNUL.
15 Dovenskap senker i dyp søvn, og den late skal hungre.
Lenevia te aruncă într-un somn adânc, și un suflet trândav va suferi foame.
16 Den som holder budet, holder sig selv i live; den som ikke akter på sin ferd, skal miste sitt liv.
Cel ce păstrează porunca își păstrează propriul suflet, dar cel care își disprețuiește căile va muri.
17 Den som forbarmer sig over den fattige, låner til Herren, og Herren skal gjengjelde ham hans velgjerning.
Cel ce are milă de sărac împrumută DOMNULUI, și ceea ce el a dat, el îi va plăti din nou.
18 Tukt din sønn, for det er ennu håp; men la dig ikke drive til å drepe ham!
Disciplinează pe fiul tău cât este speranță și nu lăsa sufletul tău să cedeze din cauza plânsului său.
19 Den hvis vrede er stor, bør bøte; for dersom du hjelper ham, får du gjøre det atter og atter.
Un om al unei mari furii va suferi pedeapsă; deoarece, dacă îl eliberezi, totuși va trebui să o faci din nou.
20 Hør på råd og ta imot tukt, så du kan bli vis til slutt!
Ascultă sfatul și primește instruirea, ca să fii înțelept la sfârșitul tău.
21 Det er mange tanker i en manns hjerte, men Herrens råd skal få fremgang.
Multe sunt planurile în inima unui om; totuși sfatul DOMNULUI, acela va sta în picioare.
22 Et menneskes miskunnhet er hans glede, og en fattig er lykkeligere enn en stormann som lyver.
Dorința unui om este bunătatea sa, și un om sărac este mai bun decât un mincinos.
23 Herrens frykt fører til liv, og mett får en gå til hvile uten å bli hjemsøkt med ulykke.
Teama de DOMNUL tinde la viață, și cel ce o are va trăi satisfăcut; nu va fi vizitat de rău.
24 Den late stikker sin hånd i fatet, men fører den ikke engang tilbake til sin munn.
Un leneș își ascunde mâna în sân și nici măcar nu și-o duce la gură din nou.
25 Slå spotteren, så vil den uforstandige bli klok; vis den forstandige til rette, så vil han komme til innsikt og kunnskap.
Lovește pe batjocoritor și cel simplu va lua seama; și mustră pe unul ce are înțelegere și el va înțelege cunoașterea.
26 Den som bruker vold mot sin far og jager sin mor bort, er en dårlig, en skamløs sønn.
Cel ce jefuiește pe tată și își alungă mama, este un fiu care face rușine și aduce ocară.
27 Hold op, min sønn, med å høre på formaning, når du allikevel bare forviller dig bort fra kunnskaps ord!
Încetează, fiul meu, să asculți instruirea care te abate de la cuvintele cunoașterii.
28 Et ugudelig vidne spotter det som rett er, og de gudløses munn sluker urett.
Un martor neevlavios batjocorește judecata, și gura celui stricat mănâncă nelegiuire.
29 Straffedommer er fastsatt for spotterne og pryl for dårers rygg.
Judecăți sunt pregătite pentru batjocoritori și lovituri pentru spatele proștilor.
