Salomos Ordsprog 13
1 En vis sønn hører på sin fars tilrettevisning, men en spotter hører ikke på irettesettelse.
Un fiu înțelept ascultă instruirea tatălui său, dar un batjocoritor nu ascultă mustrarea.
2 Av sin munns frukt nyter en mann godt, men de troløses hu står til vold.
Un om va mânca ce este bun prin rodul gurii sale, dar sufletul călcătorilor [de lege] va mânca violență.
3 Den som vokter sin munn, bevarer sitt liv; den som lukker sine leber vidt op, ham blir det til ulykke.
Cel ce își păzește gura își păstrează viața, dar cel ce își deschide larg buzele va avea distrugere.
4 Den late attrår og får intet, men de flittige næres rikelig.
Sufletul celui leneș dorește și nu are nimic; dar sufletul celor harnici va fi îngrășat.
5 Den rettferdige hater løgnaktige ord, men den ugudelige gjør det som ondt og skammelig er.
Un om drept urăște minciuna, dar un om stricat este scârbos și ajunge de rușine.
6 Rettferdighet verner den som lever ustraffelig, men ugudelighet feller den som gjør synd.
Dreptatea păzește pe cel integru în calea sa, dar stricăciunea răstoarnă pe păcătos.
7 Den ene ter sig som en rik mann og har dog slett ingen ting, og den andre ter sig som en fattig mann og har dog meget gods.
Este unul care face pe bogatul, totuși nu are nimic; este unul care face pe săracul, totuși are mari bogății.
8 En manns rikdom er løsepenger for hans liv, men den fattige er det ingen som truer.
Răscumpărarea vieții unui om sunt bogățiile sale, dar săracul nu ascultă mustrarea.
9 De rettferdiges lys skinner lystig, men de ugudeliges lampe slukner.
Lumina celor drepți se bucură, dar lampa celor stricați va fi stinsă.
10 Ved overmot voldes bare trette, men hos dem som lar sig råde, er visdom.
Numai prin mândrie vine cearta, dar înțelepciunea este cu cei bine sfătuiți.
11 Lett vunnet rikdom minker, men den som samler litt efter litt, øker sitt gods.
Averea obținută prin deșertăciune va fi micșorată, dar cel ce adună prin muncă va crește.
12 Langvarig venting gjør hjertet sykt, men et opfylt ønske er et livsens tre.
Speranța amânată face inima bolnavă, dar când vine dorința, ea este un pom al vieții.
13 Den som forakter ordet, ødelegger sig selv; men den som frykter budet, han får lønn.
Oricine disprețuiește cuvântul va fi nimicit, dar cel ce se teme de poruncă va fi răsplătit.
14 Den vises lære er en livsens kilde, ved den slipper en fra dødens snarer.
Legea celui înțelept este un izvor al vieții, pentru a depărta de capcanele morții.
15 Ved god forstand vinner en menneskenes yndest, men de troløses vei er hård.
Buna înțelegere dă favoare, dar calea călcătorilor [de lege] este grea.
16 Hver den som er klok, går frem med forstand, men en dåre utbreder dårskap.
Fiecare om chibzuit lucrează cu cunoaștere, dar un prost își dă pe față nechibzuința.
17 Et ugudelig sendebud faller i ulykke, men et trofast bud er lægedom.
Un mesager stricat cade în ticăloșie, dar un ambasador credincios este sănătate.
18 Armod og skam får den som ikke vil vite av tukt; men den som akter på refselse, blir æret.
Sărăcie și rușine vor fi pentru cel ce refuză instruirea, dar cel ce dă atenție mustrării va fi onorat.
19 Opfylt ønske er søtt for sjelen, men å holde sig fra det onde er en vederstyggelighet for dårer.
Dorința împlinită este dulce pentru suflet, dar este urâciune pentru proști să se depărteze de rău.
20 Søk omgang med de vise, og du skal bli vis; men dårers venn går det ille.
Cel ce umblă cu oameni înțelepți va fi înțelept, dar un însoțitor al proștilor va fi nimicit.
21 Ulykke forfølger syndere, men rettferdige lønnes med godt.
Răul urmărește pe păcătoși, dar cei drepți vor fi răsplătiți cu bine.
22 Den gode efterlater arv til barnebarn, men synderens gods er gjemt til den rettferdige.
Un om bun lasă o moștenire copiilor copiilor săi, dar averea păcătosului este păstrată pentru cel drept.
23 De fattiges nyland gir meget føde; men mangen rykkes bort fordi han ikke gjør det som rett er.
Mâncare multă este în arătura celui sărac, dar este unul nimicit din lipsă de judecată.
24 Den som sparer sitt ris, hater sin sønn; men den som elsker ham, tukter ham tidlig.
Cel care cruță nuiaua sa își urăște fiul, dar cel care îl iubește, îl disciplinează la timp.
25 Den rettferdige eter så han blir mett, men de ugudeliges buk blir tom.
Cel drept mănâncă până la săturarea sufletului său, dar pântecele celor stricați va duce lipsă.
